SUBIECTUL 1

Tipologii comice in teatrul lui Vasile Alecsandri

Chirita in Iasi, Chirita in provincie, Canticele comice

 Alecsandri a fost inaintea aparitiei lui Eminescu cel mai complex fenomen artistic al
culturii romanesti
 cel mai mare scriitor al sec. XIX
 3 mari probleme intalnite: limba in formare, jocul actorilor si lipsa de pregatire a
publicului
 infatiseaza personaje nu numai comice, ci chiar grotesti uneori, obtinand un puternic
efect comic prin jocuri de cuvinte si glume cu haz, pronuntarea gresita a unor cuvinte,
prin nume proprii indicand in chip vizibil cusurul si personalitatea, insereaza in scene
cuplete vesele
 biciuirea naravurilor vremii – puterea teatrului
 personajele sale provoaca uneori ras doar prin atitudine, gesturi sau costum
 Chirita apare in scena calare pe amazoana si nu se poate da jos de pe cal pentru ca e
grasa
 Coana Chirita, poate cel mai celebru personaj al sau, apare in 4 piese, personaj care in
esenta este acelasi si care a devenit aproape un bun national
 are o individualitate proprie, este o cocheta batrana, dar și o mamă care ține, uneori
prea mult daca ne uitam la Gulita, la copiii ei
 amestecul de moldoveneasca grecizataa, jargon franco-roman, tabieturi patriarhale si
inovatii de lux occidental, dau un tablou inedit, incantator chiar si pentru publicul de
azi
 tipologia comica este foarte bine ilustrata de exemplu prin fratuzomania Chiritei in
Chirita in provincie
 este tipul de cucoana care isi educa fiul la mosie cu un dascal francez
 -isi impestriteaza graiul cu vorbe fratuzesti, incepe fraze in franceza pentru a le sfarsi
in romana, traduce cuvant cu cuvant zicale romanesti ce isi pierd orice sens
 pe langa asta il lauda pe Gulita cand spune: furculition, fripturision, etc
 comicul apare si cand vrea sa para altceva decat e: „eu sunt usurica ca o para”
 crede ca Leonas ar putea fi indragostit de ea si in general crede ca barbatii ii fac
avansuri
 prin Chirita este redata si usurinta unor femei, atrase de partile superficiale ale
civilizatiei zarite in strainatate – nu are timp sa viziteze muzeele, teatrele sau
monumentele deoarece trebuie sa treaca pe la toate casele de moda si noaptea sa
ajunga la petreceri
 nu intelege nici muzica nici teatrul in general – dar merge pentru ca e la moda
 are o veselie zgomotoasa si o manie usor de aprins, intrand usor si in panica
 sotia lui Barzoi – se dau soti de soi, dar sunt 2 escroci
 se recunoaste in piesa dorinta de a parveni – tipologie pentru intreaga lume
 este brutala, loveste, nu da dovada de omenie
 inculta, vrea sa para aristocrata
 contrastul esenta-aparenta
 mama denaturata – rasfat ridicol al copiilor
 Gulita – copilul rasfatat, prost, fricos, las – invatat sa parvina si el, sa patrunda in
lumea de sus prin casatorie
 Luluta – pozitiva si cinstita
 contureaza personajele
 demasca si satirizeaza
 comic de nume, de limbaj, viata sociala
 Leonas – tip tanar, inteligent
 Comediile lui Alecsandri sunt structurate in jurul unui caracter, a unei singure
trasaturi de caracter (gelozie, zgarcenie etc) sau vizeaza pacate si neajunsuri dintr-o
anumita epoca.
 Chirita este un prototip al micului proprietar dornic sa parvina in protipendada, e o
cucoana cu teribile fandoseli cosmopolite, debitand cu candoare un stupefiant jargon
frantuzit. Chirita poate fi socotita ca o caricaturizare a tendintelor exagerat sau pretins
inovatoare, asa cum ursuzul si greoiul Barzoi incarneaza conservatorismul sclerozat
in vechi tabieturi.
 Chirita este tipul arivistului, Barzoi este tipul ispravnicului abuziv, iar Leonas este
tipul tanarului inteligent.
 Apreciata drept o pretioasa ridicola (dupa comedia lui Molire, Pretioasele ridicole)
 “ Chirita este un personaj cu trasaturi ingrosate, caricaturale, dar care este totusi
simptica prin firea volubila, prin slabiciunile ei materne. Ea devine un pesonaj
pitoresc, manifesta o rapida receptivitate fata de nou”. (G. Calinescu).
 Chiriţa în voiaj (1863) şi Chiriţa în balon (1874): aspiră acum să devină „hailaifă,
model de bonton” şi vrea a se „ascensiunarisi” în cer. De-acolo ar putea vedea „alte
lumi, nu asta de la noi”, „plină de bazaconii”. Epilogul buf al lui Alecsandri din
Chiriţa în balon este o privire care se aşterne totuşi cu înţelegere ascunsă aspura
acestei lumi de mucava: „Bravo, zmeiţă, / Care-ai zburat printre nori.”