Despot Vod, Vasile Alecsandri, Editura Minerva, Bucureti 1993.

Ediie ngrijit, cronologie i referine de Gerorgeta Rdulescu-Dulgheru Drama istoric este scris n versuri i ilustreaz, n maniera romantic, un episod din istoria Moldovei, petrecut n secolul al XVI-lea Piesa, subintitulat de dramaturg "Legend istoric n versuri", este structurat n 5 acte i 2 tablouri i a avut premiera n octombrie 1879, pe scena Teatrului Naional din Bucureti. Aciunea se petrece n Moldova, n timpul primei domnii a lui Alexandru Lpuneanu (1558-1561). Vasile Alecsandrii prezint personajele la nceputul piesei, i vrsta fiecrui personaj. Alexandru Lpuneanu, Domn al Moldovei, 50ani. Ruxandra Doamna, soia lui Lpuneanu, 25ani. Despot-Eraclid, competitor tronului Moldovii, 30ani. Boierul conspirator, este, asemenea dramei lui Costache Negruzzi, Alexandru Lpuneanu, Mooc Vornicul. Ana, fiica lui, 20ani. Maica Fevronia, sora lui Mooc, 50ani. Tomsa, boier neaos, 40ani. Ilia, copilul lui Toma, 14 ani; Spancioc este prezentat ca fiind n vrst de 35 ani. Carmina, soia lui Laski, 30 ani; Rozel, aventurier francez, 25 ani; Sommer, poet german, 25 ani; Anton Seicul, eful secuimii din Ardeal, 30 ani; Pisozki, comandant castelului de la Zips, 30 ani; Toma Calabaicanul, om de ncredere al lui Lpuneanu, 40 ani; Ahmed Biaractarul, trimis al lui Soliman Sultanul, 40 ani; Limb-Dulce, plie, 30 ani; Toropian 25 ani; CiubrVod, 45 ani; Albert Laski, palatinul Siradii, 55 ani. Vasile Alecsandri, are i el, toate personajele episodice, care au importan n a contura epoca n care se desfoar aciunea, personaje ca boieri, ostai, rani, trgovei, mercenari, lei,nemi, etc. Despot-Vod i prsete ara n cutarea gloriei. El nsui se definete : cu mndrie un pribeag din lume, un zvnturat strain Fiu de pescar din Creta, purtat n zborul meu / Prin Spania, Lehia, Germania i Frana / Cu-a mea soie spada, cu sora mea sperana. Despot e contient de firea-i aventurier, dar i de un destin pe care trebuie s-l urmeze i n care are ncredere. Ajuns in Moldova, el isi expune planurile grandioase, o vointa si o ambitie iesite din comun: Mariri, averi, putere / Aici sunt, partea celui ce stie a zice: Vreau! Eu vreau! E timpul / O! Moldovo, uniti noi amandoi, / Sa facem visuri, planuri si fapte de eroi. Planurile si ambitiile sale sunt nobile si cuceritoare, el se viseaza deschizator al luptei antiotomane: Sa stergem umilinta din fruntea crestineasca / Sa liberam Bizanta si patria greceasca. Afiseaza cu mandrie, in vazul tuturor, pretinsa lui descendenta nobiliara. De aceea, aduce documente bine intocmite in sprijinul convingerii: Priviti! Iata diploma lui insusi Carol Quint / Si gloriosu-i nume in litere de-argint! Ajuns in Moldova, se raspandeste repede zvonul Ca-i o odrasla de neam prea stralucit, / Ca-i domn de Samos, Paros si ca-i in legatura / Cu imparatii ca are intinsa-nvatatura. / Si limba mladioasa, o limba ce-n curand / Pe toti boierii tineri i-a fermecat pe rand. Inteligent si diplomat, bun orator, curajos, perseverent si viclean, frumos la chip, Despot ii seduce pe toti. El se foloseste de toate mijloacele pentru atingerea telului sau. Cu intuitie psiholo-gica sigura, el face promisiuni potrivite tuturor celor de care are nevoie in atingerea scopurilor sale. Cu daruri scumpe si

vorbe alese, o convinge pe Ruxandra, sotia lui Lapusneanu, ca ii este ruda; castelanului Laski ii promite, in schimbul ostilor de ajutor pentru ocuparea tronului Moldovei, bogatii; o seduce pe Carmina, sotia acestuia, cu idea de-a o face doamna tarii; pe Motoc, lacom de averi, il ademeneste cu postul de prim sfetnic; pe Ana, fiica aces-tuia, o seduce cu o proba de curaj deosebita, pe nebunul Ciubar, cu himera coroanei. Promite reforme grandiose reusind sa-i cucereasca astfel chiar si pe cei mai neincrezatori; vrea sa intemeieze o Academie la Cotnari. Despot este un spirit cultivat, un om de lume. Trufas si despotic, ignora poporul, traditia. De o mare mobi-litate psihologica, el trece cu usurinta de la o stare psihica la alta, demnitatea si maretia fiind inlocuite cu josnicia si lasitatea. Rezistenta si ascensiunea lui Despot amintesc de aceea a lui Ruy Blas (Victor Hugo). Ajuns domn, el cade repede. Autorul ii subliniaza greselile. Despot incalca promisiunile facute, nu se mai casatoreste cu Ana, suparandu-l pe Motoc, si nici cu Carmina, care ii marturiseste lui Laski adulterul sau; mareste haraciul catre sultan, vrea sa schimbe religia tarii, introducand luteranismul; nemultumirea poporului creste pentru ca a pus biruri grele. Prin toate faptele sale Despot devine un monarh absolut: Eu port toata puterea, pe cap, pe brat, pe piept, / Puterea covarseste universalul drept. Despot cade prin chiar insusirile lui, prin idealurile lui utopice, irealizabile pentru Moldova acelui timp. El este infrant de randuielile stravechi ale tarii pe care nu le-a respectat. Dar Despot cu pacatul a dat mana frateasca, / El rade cu paganii de legea crestineasca, / Icoane si potire el le topeste-n bani / si vrea pe toti romanii sa-i faca luterani. Ramas singur, parasit de boieri, de cei pe care i-a tradat dupa ce l-au ajutat, este rasturnat de popor, caci, Conflictul fundamental, consacrat in teatrul istoric romanesc, este nu intre indivizi, ci intre ambitia voievodului de o parte si rezistenta traditiei si a corpurilor constituite pe de alta (G. Calinescu): Ce lege? Vrerea mea! Eu port toata puterea! Boierii, in frunte cu Tomsa, vad in Despot un spoliator si un papistas ce trebuie inlaturat prin moarte, dupa obiceiul pamantului. Tomsa il acuza pentru tradarea tarii: Aceasta tara te-a primit la piept / Tu, Despot, ai vandut-o lui Ferdinand germanul, lui Sigismund polonul, lui Soliman sultanul, / La toti dusmanii care ti-au fost de ajutor! Despot este ucis de fanaticul Ciubar, ca sub puterea unui destin implacabil. Dar el ramane demn in fata mortii, nu se teme, se simte coplesit de fatalitate, insa nu se umileste. Dicursul pe care-l tine este impresionant prin nobletea idealurilor pe care si le propusese: Visand neatarnarea, vroit-am prin romani / Sa dau loviri de moarte dusmanilor pagani. / Am vrut cu-al nostru palos, frangand soarta-ncruntata, / Sa scol crestinatatea pe-al ei mormant culcata. / De mi-ajuta norocul s-ating visu-mi din zbor, / As fi numit de lume erou, liberator; / Dar nu ne-a dus destinul Si timpul la izbanda. / si iata-ma, eu, Despot cazut azi la osanda! / Asa lumea-i deprinsa pe om a-l transporta: / Invingator, peOlimp!, invins, pe Golgota! / Vreti moartea mea? Sunt gata! Ucideti!