Sunteți pe pagina 1din 2

Eseu pentru Istoria teatrului, anul II, semestrul II

Teatrul secolului XVIII

Schiller Intriga si iubire

Schiller are o recunoscuta apetenta pentru drama si poezie. Dupa ce studiaza si ajunge medic militar, isi desfata vechile dorinte si impulsuri catre literatura. Da nastere dramelor Hotii; Conjuratia lui Fiesco, Intriga si iubire; Wallenstein , Maria Stuart, Fecioara din Orlans, Mireasa din Messina, Wilhelm Tell. titudinea sa nonconformista g!se"te ecou #n fr!m$nt!rile sociale ale perioadei secolului %& romantic. 'a (aza piesei Intriga si iubire stau dovezi ale unei viziuni asupra vietii si lumii. )orneste de la ideea prioritara de li(ertate * instinctualul tras prin urechea ratiunii, si apoi asumat. Titlul implica activ personajul principal +erdinand de ,alter, care este supus intrigilor intentate de tatal sau si iu(irii fata de 'uise. cest cuplu dovedeste un curaj deose(it incercarilor de a raz(ate diferentelor sociale; tanara -iller facand parte dintr.o familie o(isnuita, el fiind un tanar maior intr.o familie sus.pusa. Schiller da impresia ca tine parte familiei -iller * tatal fiind capelmaistru violoncist, iar mama o simpla femeie de casa care trancaneste; si pare sa critice clasa (urgheza care se presupune acaparatoare moraltatii oamenilor dintr.o comunitate. Schiller incearca sa anuleze diferentele intre clasele sociale * o situatie pro(lematica acuta, contemporana si lui. +erdinand si 'uise ilustreaza un cuplu ideal prin sentimentele sincere impartasite. /omportamentul ei este infantil cu e0ceptia reactiei la propunerea doamnei -ilford cand cedeaza spre (inele tuturor celor implicati, mai putin al ei. 1amane credincioasa iu(irii aprent imposi(ile. +erdinand reprezinta echili(rul ei 2 Copila !sculta Ce"ti trece prin cap Tu esti a mea#$, dar reactioneaza impulsiv si da crezanie diverselor intrigi. /lasica inadverdenta sociala de imperechere a averilor spre inmultirea lor care nu vede spiritualul si sentimentalul din fiinta este o tema care ramane vala(ila entitatii umane. )resupunand situatia deja propusa, ma opresc asupra scenei 3, actul II, a vizitei lui +erdinand von ,alter la 'ad4 -ilford in incercarea de a lamuri situatia cauzata de tatal sau. Scena pe turnanta. Salon de palat. )utinele elemente de d5cor si costum sunt in stilul epocii. 'ad4 improvizeaza la pian cu spatele catre pu(lic, o rochie simpla, parul despletit. Desi orologiul de pe peretele vestic arata miezul zilei, camera este um(rita.

Dupa ce este anuntata sosirea maiorului, ridicandu.se de pe scaun de o(serva pandantivul in forma de cruce. paritia lui +erdinand este sigura, pe niste scari care incadreaza pianul asezat frontal, urcand. 6meri lati, talie stramta, sa(ie si cizme. )e jos se afla un 7covor8 de ta(la (atuta care imita o pardosea de interior. Trosneste la fiece pas al lui +erdinand. )e avant.scena sunt proiectate gesturi definitorii situatiei actorilor de tensiune, stres, nesiguranta, du(ii, siguranta, neprevazut. In incheierea scenei se stinge lumina cu cei doi prezenti pe scena.

Varga +lavia