Sunteți pe pagina 1din 25

TRAGEDIA

I. TERMINOLOGIE
l. Tragedie provine in limba romana din franceza. Ca majoritatea terrnenilor literari, a apart in limba greaca vec!e =tragoidia= "i
nme"te na din creatiile definitorii ale cltrii antice grece"ti, In limba actala, conform dictionarelor, cv#ntl are doa "emnificatii$ %I.
&pecie a genli dramatic, c "biect patetic, c per"onaje pternice af'late in conflict violent, c dcznodamant nefericit( ). *+ig.,
Int#mplare zgditoare, nenorocire mare, cata"trofa.% *-E.$ /001,. 2rin rmare, in "en" propri, cvantl tragedie fnctioneaza ca
termen specializat din domeniul teoriei i istoriei literare i "e refera la un tip de texte avand o "trctra, o "emnificatie, o fnctie, n mod
de prezentarc i particlaritati "tili"tice "pecifice, intr3n cvant, n gen literar *"a o "pecie,. In cea de3a doa acccptine, el apartine
limbii comne, avand toate caracteri"ticile ace"ti tip de termeni$ acopera n concept vag determinat "emantic, ambig etc.
Etimologia cvantli tragoidia in limba elin4, e"te incerta. Cei mai mlti cercetatori inclina, bazand3"e pe afirmatia li 5ri"totel, "a3l
derive din tragos 6 %tap% "i oide 6 %cantec%, ceea ce ar ptea in"emna fie %cantecl tapli%, fie %cantecl de"pre tap%. In ambele cazri
termenl pne in evidenta legatra originara a tragediei c cltl li -ion7"o". -eoarece credincio"ii "e imbraca in piei de oaie in timpl
ceremoniilor *cortegii, "acre, fiind nmiti ei 8n i i % api%, cintecele inc!inate zeli 3 ditirambii "nt %cantece ale tapilor%, de nde nmele
formei literare care "3a dezvoltat din ace"te cantece, tragedia. G7 Rac!etl */09:$ ;<3;0, da i o alta interpretare tcrmenli, 4 i aminte"te
ca li -ion7"o" ii era "acrificat n animal, cel mai frecvent n tap, con"iderat lntrpare a zeli in credintele ar!aice, c rol de prificare
(catharsis) de pacatele colective, termen prin care 5ri"totel nmea efectl "pectacolli tragic. &acrificil era in"otit de n cantec,
%c#ntecl apli i"pa"itor%. 5"tfel "3ar ptea e=plica faptl ca, pentr vec!i i greci, tragcdia avea o fnctie prificatoare6 cno"cta "b
acela"i nme de catharsis 6 i ca, in centrl "cenei, 8n teatrele grece"ti, "e afla tymele 3 altarl pe care "e facea "acrificii la inceptl
concr"rilor tragice. &e pare ca, la inceptri, premil pe care il primea ca tig4torl concr"li era, de a"emenea, n ap.
lndiferent de "emnificatia originara a termenilor din care provine, cvantl tragedia numea, pentru vechii greci, un gen de manifestare
cultural, un tip de spectacol si forma literar care ii corespunde. 2re"tigil termenli e"te legat de performanta e=traordinara a ace"ti
fenomen cltral i e"tetic, care a apart, "3a dezvoltat, a ajn" la apoge "i "3a "tin" pe parcr"l ni "ingr "ecol, al >3lea 8.?. I"toricii
cltrii vad in tragedie cea mai adevarata intrpare a "piritli grec, creatia majora a civilizatiei lor, poate mo"tenirea cea mai de pre
la"ata de ei. Tragedia n a incetat "a e=i"te odata c di"paritia civilizatiei antice grece"ti. Ea a rena"ct de mai mlte ori, in circm"tante
noi i in forme adecvate ale ace"tora, a ocpat n loc privilegiat in reflectia literara i filozofica i c!iar a patrn" in con"tiinta pblica "i
in vorbirea crenta.
Tragicul
-erivat din tragedie, cvantl tragic a circlat inca din 5ntic!itate ca adjectiv, de"emnand ceea ce e"te legat de ace"ta$ poet tragic,
concurs tragic, text tragic etc. 5bia in epoca moderna prime"te valoare morfologica de "b"tantiv *de pilda, in franceza, prima ate"tare c
acea"ta valoare dateaza din /;0;, cf. Le Petit Roert), de"emnand n concept filozofic "a o valoare etico3e"tetica. -e"i tragedia implica
tragicl, tragicl e=i"t4 i in afara tragediei, ca tragic existential. &en"l figrat din dictionar *), "e refera mai degraba la tragic decat la
tragedie. Cele doa notini n "e "prapn i n trebie confndate. Ca i termenl generic, tragedie, "b"tantivl tragic are doa
intrebintari$ I. in limbajl "pecializat al filozofiei, de"emneaza n concept !ilozoflc, ). in limba com na, a"a cm atrage atentia Gabriel
Liicean @ Aoamenii cei multi "e folo"e"c de conceptl de tragic ca de n bn comn de"pre care, la fel ca 8n cazl dreptalii, virtutii sau
frumosului, nimeni n poate "pne ceva "igr.% *".a.Liicean$ /00B$ /:, Tragicl e"te n concept ce tine de domenil metafizicii "i al
eticii.
TRAGEDlA UN GEN CANONIC
&e poate afirma ca tragedia are o i"torie bimilenara, dar tot a"a de bine ea poate fi red"a la doa "ecole, aflate la di"tanta de doa mii de
ani *"ecoll al >3lea i.?. "i apro=imativ n "ecol, intre /;9: "i /19:, i la trei literatri$ greaca vec!e, engleza "i lranceza. &pre deo"ebire
de alte forme literare, cm "nt epopeea "a romanl, ale caror variante par a "e fi con"titit in mod independent, in epoci "i locri
indepartate, tragedia, aparta ca forma "pecifica a cltrii eline, "e dezvolta lterior e=cl"iv in "patil eropean$ n "e vorbe"te de"pre o
tragedie c!ineza, indiana, japoneza etc.
Tragedia e"te genl cel mai strict codificat inca din 5ntic!itate, Poetica li 5ri"totel, in care e"te con"trit modell teoretic al genli
tragic, a fo"t mlta vreme percepta ca n te=t canonic c n enorm pre"tigi 8n cltra Eropei.
&e poate vorbi de trei perioade de dezvoltare a genli tragic "i, prin rmare, de trei variante ale modelului generic$ tragedia greaca,
tragedia cla"ica f'ranceza i tragedia eli"abetana engleza. La care "e pot adaga forme epigonice" latina *&eneca, cla"icizanta, lmini"ta
*>oltaire, 5lfieri,. +orma originara "3a con"titit i a dob#ndit notorietate, in literatra Greciei cla"ice, ca practica teatrala "i tip de te=t
core"pnzator ace"teia, prin creatia a trei mari poeti$ E"c!il, &ofocle, Eripide.
Cnitatea genli tragic e"te e=plicata "i prin conditiile "ocio3cltrale care a generat ace"t tip de manife"tari "i care "nt con"iderate
re"pon"abile pentr aparitia "i D "a afirmarea ni teatr care pne problema "en"li e=i"tentei mane. E"te vorba, 8n principi, de epoci
de tranzitie de la n "i"tem "ocial 8n care domina vizinea religioa"a, credinta 8n e=i"ten a nei ordini "perioare, divine, catre o lme
laica, 8n care normele de drept i cele morale a o fndamentare rational4. 5ltfel "p", o lme in care vec!ea ordine, fndamentat4 "i
garantat4 de o atoritate tran"cendenta, e"te p"a "b "emnl 8ndoielii, dar 8nc4 domina con"tiintele, iar noa ordine, fndamentat4 i
garantat4 de ratine i vointa mana, n "3a imp" 8nca. In ace"ta lme plin4 de ambigitati "i contra"te, viata omli e"te o incercare
dreroa"4 i impo"ibil4 de afirmare i "pravietire 8n conflictl 8ntre do4 atoritati 3 do4 limite, "pne Liicean 3 la fel de legitime.
Ie"irea din ace"t impa" moral e"te impo"ibila, iar omli n 8i ramane decat "ferinta, pe"imi"ml, atitdinea "toica "a revolta
neptincioa"a, intr3n cvant con"tiinta tragic4, care, dac4 n 8l "alveaza, confera maretie caderii i patimilor "ale. I"toricii cltrii
con"idera ca a"emenea conditii a e=i"tat 8n Grecia, 8n "ecoll al >3lea, *>ernant$ /09/, "i 8n do4 "tate eropene, +ranta i 5nglia, in
rnornentl in care atoritatea "tatli centralizat incearca "a "e impna 8n fata anar!iei fedale la "fir"itl "ec. al .>l3lea "i "far"itl "ec. al
.>II3lea. *Clement$ ):::,
TRAGEDIA GREACA.
Conte=tl literar$ a aprut in "patil cltral grece"c, 8n a doua !umtate a secolului al #$%lea i. &., s%a afirmat plenar in secolul urmtor,
al #%lea, la 'tena, ca n fenomen e"tetic i "ocial major i reprezentativ, pentr ca 8n rmatoarele "ecole "4 decada ine=orabil pana la
di"paritie. Con"titirea teatrli tragic e"te raportata, Indeob"te, la manife"tari rcligioa"e legate de cltele c!toniene i agrare prezente 8n
aria cltrii grece"ti 8nca din epoca ar!aica, de pilda 8n cltra cretan4. Cel mai frecvent invocat e"te 8n"a cltl zeli vegetatiei i al
vinli, -ion7"o". -e altfel la 5tena, nde tragedia "3a de"avar"it, "pectacolele tragice era prezentate c prilejl "arbatorilor de
primavara inc!inate ace"tia, -ioni"iile mari "a rbane.
*-OIN5 COMLO&5N, MIREL5 EORC?IN @ DIC IONAR DE COMUNICARE ,
-ion7"o" era o zeitate relativ noa, in panteonl greee"c( %caracterlli c!tonian de ze al vegetatiei care "e na"te "i moare Fi
caracterlli de ze al natrii e"te marcat "i de a"pecte mi"tice "i fnerare%, *Rac!et$ /09:$ 1<,. Ceea ce ar ptea e=plica tematica
"pecific" genli tragic, faptl ca, de la inceptri, a fo"t reprezentarea unui eveniment patet ie, a suferintei, durerii si mortii. Cea
mai cno"cta ipoteza privitoare la aparitia tragediei, formlata de 5ri"totel, In Poetica, ""tine n a"emenea pnct de vedere$ ,,(vita
din capul locului pe calea improvizatiilor (ca si comedia de altminteri" una multumitd indrumiitorilor corului de ditirami, alta celor
de cdntece licentioase *. . .G,, tragedia s%a desavdrsit putin cdte putin, pe miisura dezvoltiirii fiecarui nou element dezvdluit in ea,
piina cdnd, dupii multe prefaceri, giisindu%si )irea adevarata, a incetat sa se mai transforme,* (Poetica, I >, /<<0a, /:, Ceea ce
afirma aici filozofl grec a devenit locl COI//n al teoriilor de"pre aparitia tragedici. In e"enta, ace"tea ar f rrnatoarele. I, +ragedia
se trage din coruri(e de ditirami. -itirambl era n cantec Inc!inat zeli vegetatiei "i, mai tarzi, al vinli$ -ion7"o". Era :
compozitie lirica interpretata de n cor a"ezat in cere *nmit cor ciclic), ce e=ecta n dan" rapid in "net de flat. *cf Poetica, I>a,
):( Rac!et$ /09:$ 1:, In epoca cla"ica, Ia 5tena "e organiza concr"ri de ditirambi la care participa corri formate din cate
cincizeci de cantareti. -e altfel, ditirambl n a lntarziat "a "e fi=eze intr3n gen literar, "e pare prin "ec. al >II3lea. ,imensiunea
liricd a tragediei, concretizata In cantecele Fi dan"l corli tragic, iFi are originea aici.
), Marea inovatie care a permi" trecerea de la forma lirica a ditirarnbli la cea dramatic", "pecifica teatrli, a con"tat In introducerea
dia-ogului. 5ngajat mai intai intre condcatorl corli 3 corifeu 3 "i cor, ace"ta e"te de"avfir"it prin aparitia nei voci independente de
cor,
actorul. 5cea"ta inovatie "3a prod" in "ec. >I3lea, atorl ei fiind, conform traditiei tran"mi"e de 5ri"totel, T!e"pi". Treptat, atorii
introdc n al doilea actor *E"c!il, "i apoi al treilea *&ofocle,, de"avar"ind forma "pectacolli tragcdici. in fell ace"ta ia na"tere de fapt :
nouii forma de exprimare literarii, n mod di"cr"iv literar$ modl dramatic *cf. vol al ll3lea( /1B3/H;,, avand : forma a discursului
"pecifica$ dialogul "i n mod de prezentare propriu" spectaco-ul "cenic. Oar de inovatia In di"ctie profita Fi cealalta forma dramatica,
eomedia, care a apart, de a"emenea, in legatra c cltl dioni"iac, din cantecele licentioa"e "i ve"ele ale corli "atiric, cm precizeaza
5ri"totel. -e altfel, ea "3a afirmat ca forma a teatrli Fi gen literar apro=imativ in aceea"i perioada,
B, -e"prinderea tragediei din ditiramb "e marc!eaza Fi la nivel tematic. -aca ditirambii primitivi era legati de cltl dioni"iac atat prin
ocazia de manife"tare, cat "i tematic, deoarece "e referea la viata zeli, 'in perioada cla"ica, "e celebra prin ditirambi *nu numai
miturile
referitoare la ,ionysos, ci si legendele eroice cu caracter patetic*, *Rac!et$ /09:$ 1B,. Tragcdia va prela acea"ta caracteri"tica. +eme-e ei
"nt e=tra"e din mitologie "i 'in "pecial din epopeile !omerice Fi din marile ciclri legendare referitoare la eroi. Lumea tragediei se
circumscrie aceluiasi univers eroic legendar ca . ri epopeea, c deo"ebirea ca tragedia reline mai ale" evenimentele patetice, faplele
dureroase "i situatiile disperate in care eroii "nt p"i "a "c pn ei 'inFiFi. *I.2. >ernant, 2. >idal3NaJet$ /09/,
<, 2rin rrnare, tragedia avea, prin in"eFi originile ci, : natura dualii, lirieii si epicii, fapt pe care ?egel *E"tetica vol. al III3lea, II
con"idera definitori.
;, Tragediile grece"ti "e e=primii in versuri "i irnbina discursul .ric a- corului eu dialogul persona!elor interpretate de actori. 2rezenta
dialogli "c!imba radical Fi forma prozodicii. &e trece de la tetrametrl tro!aic, "pecific ver"li liric, la trime$ru- iamic, iamul fiind,
dpa 5ri"totel, metrl *eel mai apropiat de graiul oisnuit*, deci eel mai potrivit pentr dialog. -e fapt, creand tragedia, grecii a inventat
n nmai n gen literar, ci "i n mod de comunicare culturalii" teatrul "i : in"tittie core"pnzatoare$ concursul tragic. Mai mlt, ei a
concept "i realizat Fi "patil adecvat de de"fa"rare a ace" tor intreceri, : con"trctie de intere" pblic, "itata 'in perimetrl "acr al
cetatii, prtand nmele de teatru. -e accea, i"toria tragediel grece"ti "e implete"te "i n poate Ii "eparata de i"toria teatrli ca artii
"pecificii "i ca in"tittie cltrala.
Conte=tl "ocial Fi politic. Reprezentatiile tragice erau parte a vietii civice si politice a cetatilor grece"ti. Concr"rile de tragedii
implica
lntreaga cctate, fiind menite "a con "olideze "entimcntele patriotice Fi morala pblica. Mai mlt, ele a fo"t folo"ite ca mijloace de
promovare a pre"tigili cltral "i politic de care "e bcra 5tena in "patil grcce"c, /n perioada ei de ma=ima e=pan"ine, adicii tocmai
'in "ecoll in care tragedia "e afirrna. NlI intampll?or concr"rile de tragedii "e tinea prirnavara, cand "e rcla circlatia maritima Fi
cfind condcatorii cetatiler aliate "i "p"e 5tenei venea "a adca tribtl datorat ace"teia. Concr"rile. -ate fiind originile ei "acre,
tragedia a rama" legata de manife"tarile religioa"e, atat de impor3
tante pentr viata Fi pentr con"tiinta
"ocial" a vec!ilor greci, pe tot parcr3
"i epocii c/a"ice. Marile "arbatori
religioa"e era prilejri de con"o3
lidare "i confirmare a con"tiintei "i
coezinii "ocietatii elene Fi de afir3
mare a valorilor morale "i religioa"e
care : definea. &pectacolele de
leatr avea n caracter "i n "tatt
total diferit de ceea ce "nt ele a"tazi,
Ele "e prezenta in cadrl nor
concr"ri, care a lat locl intre3
cerilor de arme "i "portive in cin"tea
zeli celebrat, in epoca ar!aica.
*>ezi jocrile fnerare in l$iada)
La ,ionisiile urane, care "e Kinea
primavara, "e organiza concr"ri in
care poetii tragici "pneajdecatii
ni jri creatiile lor cplate cfite trei
(trilogie). La ace"tea "e adaga :
drama "atirica, forrnand a"tfel :
tetralogie. Iril era format din
reprezentantii diferiteLor tribri, la fel
ca tribnalL, Fi reprezinta na din
institutiile democratiei ateniene .
-intre atorii care "e prezenta la
concr" jril alegea trei tetralogii
caFtigatoare, ierar!izate in loel intai,
doi, trei. -oar ace"tea era p"e in
"cena, pe c!eltiala cetatii, de atorii
inrMirMi "praveg!eati de n oficial$
arhonte. 5ce"ta angaja actorii "i
corl, "e ingrijea de prcgatirea
"pectacolli ce rma a fi prezentat
in fata pblicli format din cetateni,
cei mai "araci primind c!iar :
"bventie pentr a3"i permite "ii
petreaca trei zile in teatr. &pecta3
colele tragice "e tinea 'in ltimele trei
zile ale "arbatorii Fi ele dadea
"tralcire ace"teia. C *, zi inainte "e
tinea Fi intrecerea de ditirambi,
dovada ca cele doa "pecii "i cele
doa tipri de "pectacole a evolat
mlt timp in paralel "i dpa aparitia
poeziei tragice, care n a inlocit3o
pe cea ditirambica,
Concr"rile atrag atentia a"pra
nmarli mare de poeti tragici c :
creatie de : abndenta e=ceptionala,
intr3o perioada relativ "crta de timp.
Celemai mlte tragcdii "3a pierdt
In valtoarea i"toriei, -in fericire, "3a
pa"trat cateva dintre pie"e *B), "i :
"ingra trilogie din opera va"ta *pe"te
B::, a celor mai reprezentativi Fi
valoro"i atori greci. : "ingra drama
"atirica, a li Eripide$ /iclopul,
pa"lrata intreaga Fi na, de &ofocle,
recon"titita, /opoii, la care "e
adaga cateva fragmente, ne mai
permit azi "a ne imaginam cm arata
marile tetralogii jcate la 5tena, In
perioada de ma=ima infl orire a
genli.
). &pectacoll
&pectacoll "i te=tl tragic ia na"tere
imprena, din acela"i proce". 2rin
adao"ri, decantari Fi tran"formari
"cce"ive, monologl liric3narativ
cantat "i dan"at 3 ditirambl, devine
dialog prin care sustanta epicd (0
mitului tactiuneas este prezentatii
direct suforma interactiunii verale
si gestuale, "a, cm "pne 5ri"totel,
%Inc!ipita de oameni 'in actine, ci
IlC pove"tita%. (Poetica, >I, /<<0b,
);,
a. Locul specmcolutul" Conventia
"pectaclar" tragica, pe care a"tazi
doar : ptem bani, fi=ata definitiv
In perioada cla"ica, pre"pnea
e=i"tenta ni "pati pblic "pecial
de"tinat$ cladirea teatrli a"ezata In
aria "acra a cetatii, alatri de templele
'inc!inate zeilor. 5r!itectra ace"tia
core"pnde rolli Fi tn"emnatatii pe
care "pectacoll tragic 'il ocpa 'in
con"tiinta colectiva a grecilor. 2bli3
ci, caria i "e adre"a tragedia, la
loc intr3o zona *nmita cavea, 'in
latina, theatron In greaca,, di"p"a in
"emicerc in jrl "patili de"tinat
jocli, comp" din doa parti
di"tincte$ orchestra circlara, locl
corli, "i scena, n podim
rectanglar "itat c trei "a patr
metri dea"pra orc!e"trei, locl nde
actorii vorbea, recita te=tl "i
interpreta actinea prta nmele de
$ogeion *cr. Rac!et$ /09:$ /1H F. .,.
Cele doa "patii de joc core"pnd
celor doud tipuri de actanti
spectaculari caracteri"tice teatrli
antic grec$ corul Fi actorii, dar "i celor
douii tipuri de discurs1 cel liric %
cdntecul dansat a( corului "i eel
dramatic 3 dialogul actorilor. Cm
corl di"pare din economia tragediei
'inca din "ec. al Ill3lea l. I.?.,
amintirea ace"tei di"tribtii a "pati3
li "e mai rega"e"te a"tazi doar 'in ar3
!itectra teatrli de opera, care men3
tine corl "i, ar!itectonic, alatri de
"ala "i "cena, fo"a orc!e"trei, nde "e
e=ecta acel element di"tinctiv al tea3
trli de opera care e"te mzica
in"trmentala.
b. Llma!ele teatrale. Ciiteva dintre
elementele "pecifice comnicarii
teatrale *vezi vol. I$ B)3<B, "nt
"tabilite acm. /ostumul, decorul,
uiasca, intonatia, muzica, dansul
lorma n sistem de conventii "tabili3
zate "i acceptate de actori, atori "i
pblic. Ele a"igra "pectacolli
tragic, ca "i celi comic de altfel, "pe3
cificitatea Fi originalitatea In raport
ell aIte manife"tari ceremoniale Fi
ldice care marca viata pblica a
rctali i antice.
/ostumul Fi mosca. Co"tml
tragic grec, a"a cm II cnoa"tem
n"tazi, "e pare ell a fo"t inventat de
l."c!il. EI era : "tilizare a portli
ionian "i "e compnea din haina
lnga, drapata In faldri bogate
($)oi2i-on) Fi mantia (himation), vi
colorate "i bogat ornamentate. I "e
daga : Incaltaminte "pec iala
(coturnii) care inaIta c vreo
.Ioazeci de centimetri corpl
ctorli "i : ma"cli "pecifica
liccari rol, completata de : coafra
malta, 2rin toate ace"te elemente era
=cmnificate principalele rolri pe care
Ie interpreta actorii$ femeie, barbat,
Iftnar, batran, rege, regina, ze, raz3
!oinic, "clav etc. 5r"enall de ma"ti
III teatrli grec "e redcea la vreo
?I de tipri. *'s3lel, 4 sumedenie de
I vsminte conventionale ingdduiau sa
lie deoseite dinainte persona!ele cu
caracterulsi cufunctia lor.* *Rac!et$
I *,9:$ /H1,
,ecorul. C privire la decorl
tragic e=i"ta relativ ptine dovezi
"igre. &e pare ca el era format
dintr3n fndal care reprezenta fatada
ni palat c trei porti$ cea din centr
folo"ita de rege "a de ero, cea din
"tanga de"tinata oa"petilor Fi cea din
dreapta, "clavilor, Lateral, de ambele
parti, era di"p"e doa pri"me
tring!ilare, avand pictate pe fiecare
fata alt pei"aj, ceea ce permitea
"c!irnbarea decorli "i indicarea
locli actinii, 5cce"l 'in "cenli "e
facea fie prin "ile din fndal, fie
printr3o galerie laterala (parodos)
de"tinate intrarii per"onajelor care
venea din alte parti. Conventia,
pa"trata panit azi, prevede ca intrarea
din dreapta pblicli "a indice ca
pcr"onajl vine din afara ca"ei, din
ora" "a din port *cote re, partea
din"pre "trada,, iar cea din "tanga, "a
arate ca intrarea "e face din gradina
*cote jardin,. -e fapt decorl tragic
antic reprezenta n loc pblic, in fata
portilor palatli n de a loc
infrntarile verbale( actinile, c
e=ceptia actelor ceremoniale, "e
efecta In "patele "cenei, 'in palat.
% lnstalatille scenice. &cena era n
"pati de"c!i" catre pblic( n e=i"ta
cortina. &e folo"ea 'in"a : "eama de
in"talatii mecanice care permitea
aparitia "a di"paritia "pectaclara a
nor per"onaje$ trape 'in podeaa
"cenei prin care locitorii lmii
"bterane, mortii 'iFi fac aparitia,
mechane, nacela ridicata c "cripeti
In care ie" din "cena, "a coboara zeii
pentr a "oltiona incrcatrile *de
la concr"ri. 5ctoria era de pe atnci
o me"erie care pre"pnea competen3
te deprin"e prin "tdi "i abilitati
"peciale indelng e=er"ate.
in teatrl tragic grec, co"tml "i
ma"ca acoperea complet corpl
actorli, a"tfel "e crea ilzia realitatii
n de "i e=pre"ia deus ex machina),
platforma rlanta, aflata dea"pra
"cenei, pe care "nt prezentate "ee3
nele ce a loc in lmea zeilor (theo%
logeion), instalatii de producere a
sunetelor etc. Toate ace" tea dadea
po"ibilitatea de a adce in "cena
eve3
nimente "i interventii ale "pra3
natralli. -e"i "be"tirnat de
5ri"totel, elementl "pectaclo"
avea
o importanta deo"ebita in teatrl
grec.
EI potenta efectl tragediei a"pra
"pectatorli, prodcea imire Fi
incanta oc!il, dar Fi tran"mitea
informatii complementare celor
ve!i3
clate prin di"cr"l verbal.
c. 'ctan511 spectacolului
&pectacoll dramatic e"te 4 actiune
aratata pblicli, care "e petrece
"a,
mai preci", pare a avea loc efectiv in
fata nor privitori, spectatorii. Cei
ce
actioneaza pe "cena, actantii teatrali,
"nt actorii Fi corul.
% /orul" &e pare ca vec!ii greci a
realizat n ec!ilibr optim intre
elementele non3verbale Fi poezia
dramatica, care a"igra
"pectacolli
o eficienta e"tetica "i emotionala
ma=ima. La acea"ta a contribit in
mod e"ential pre"tatia corli, care,
alatri de actori, a"igra
tran"miterea
di"cr"li poetic al tragedici, dar
avea Fi n rol "pecial adcand pe
"cena dinami"ml, prin dan", "i
Iiri"ml, potentat de mzica. Corl
tragic era format )< "a c!iar ;: de
cantareti (coreutty1 impartiti in doa
grpri, care "e mi"ca in "en"
contrar, in cerc, cantand alternativ
strofa "i antistrofa. EI "e afla "b
atoritatea ni condcator tcori%
0eul), care con"titie, prin interven3
tiile "ale "oli"tice, prima voce indivi3
dalizata, pan a la introdcerea acto3
rilor. /orul era un persona6 colectiv
reprezentand pe membrii ni grp
"ocial *"fatl batranilor( in Persii "a '
cetatenii din 5rgo" in 'gamemnon de
E"c!il, locitorii Tebei in 7edip rege
"i 'nligona ori atenienii in 7edip la
/olonos de &ofocle, femeile care :
in"ote"c pe Electra la morrnantl tata3
li, choe0ore-e, in pie"a e"c!iliana c
acela"i nme ".a.m.d.,. in orice caz,
interventiile corului diideau glas
opiniei generale, morale1 si valorilor
co-ective, atitudinii comunitare
a"pra eroilor Fi faptelor Intat!,mte
"cenic. 2blicl recno"tea in "tante
Ie
cantate de cor mentalitatea "i "i"teml
de valori propri, con"iderand3l
e=ponentl "a. in ideile //i
aprecierile
corli cititorl de azi poate de"cifra
opinia colectiva, doxa, "pecifica
"ocietatii ateniene in perioada cla"ica.
Roll deo"ebit de important al corli
in "tretra pie"ei "i a "pectacolli
e marcat "i de faptl ca a dat nmele '
nor tragedii. -e pilda, din cele "apte
pie"e de E"c!il pa"trate, patr "nt
nmite dpa componentii corli$
Persii, Rugiitoarele, /hoe0orele,
8umenidele. Roll corli "e dimi3'
neaza treptat, a"tfel eli la &ofoc/e, .
din cele "apte pie"e ce "e mai
pa"treaza,
doar na poarta nmele corli$
$rahinienele, iar la Eripide, din
opt"pre3
zece, trei$ 9enicienele, Rugiitoarele
Fi
-lacante-e. -e altfel, in "ecoll al
Ill3lea
C.?., corl di"pare din "pectacoll
"i
din te=tl tragic. Roll li "3a
inc!eiat. Teatrl "3a "eparat total de
rital, c!iar amintirea ace"tei origini
"e e"tompeaza Fi apoi di"pare. E"te
itata vec!ea fnctie ceremoniala,
c
incarcatra ei religioa"a Fi "e
c"tompeaza "emnificatia "ocial" 3 de
afirrnare Fi con"olidare a con"tiintei
identitare a cetatii 3 atribita "pec3
tacolli tragic. Con"tiinta "i moti3
vatiile individale devin motorl
actinii, valoarea eroli "trict
per"o3
nala, n mitologica, "en" I e"te
parti3
clar, n colectiv. Teatrl II/Cepe
"a
lie pereept in dimen"inea li
ldica
Fi e"tetica. 2blicl cata in
tragedic
placerea, n edifiearea moral ii,
emotii
pternice, n adevarri, fapte //i
ca3
ractere eat mai ie"ite din eomn Fi
n
.priflcare% "fletea"ca /Mi morla.
&emnl ace" tor "c!imbari e"te
tocmai
di"paritia corli din economia
dramatica //i "pectaclar3a. EI
coincide
c decaderea tragediei grece"ti(
vec!il model i"i pierde actalitatea,
"pectacoll "i te=tl tragic n mai a
"portl metafizic, portanta
filozofica
"i valoarea "ociala care le3a imp
".
&i tragedia intra intr3o lnga
perioada
de epigoni"m //i decadere,
% 'ctorii. Cm aratam mai "",
adcerea pe "cena a nia "a a mai
mltor actori, ma=imm trei, ca
inter3
preti ai n or per"onaje individa3
lizate, a inc!eiat proce"l de con"ti3
tire a "pectacolli teatral. Roll
actorli era "a materializeze //i "a
reprezinte prin propria li per"oana
fiintele imaginare ce popleaza
lmea fictionala a pie"ei de teatr.
5ctorl e"te in acela"i timp :
prezen3
ta reala //i na fictiva, 4 persoanii
fizica //i "ociala care "ta in locl
nei
fiinte imaginare 3 persona!ul. EI
e"te,
In teatr, n "emnificant a cari
"emnificatie e"te erol. -e aceea,
prezenta //i comportamentl li
"ce3
nic "nt, in mod neee"ar, codificate.
Ena parte din limbajele teatrale$
co"tml, ma"ca, ge"tica, mimica,
intonatia "e j"tifica pentr ca "nt
actalizate de actor intr3n di"cr"
plri"emiotic *con"titit din "emne
care apartin mai mltor codri, prin
care per"onajl "i actinea "e intr3
peaza pe "cena. -aca teatrl poate fi
concept tara n loc "pecial3 "een a,
tara decor, tara mzica etc., el n
poate e=i"ta tara actori. 2re"tatia
corli de ditirambi era "pectacol,
dar
n nl de teatr.
La inceptri atorii jca ade"ea In
propriile pie"e$ T!e"pi" era drama3
trg //i actor, la fel "i E"c!il.
Crand
actoria devine : profe"ine in
Grecia.
&nt cno"cte nmele nor actori
celebri la care dramatrgii apela
pentr a a"igra "cce"l
tetralogiilor
Fi a prezentei efective a per"onajli.
5ctorl era Intrc!ipare, n fel de
epifanie a per"onajli, care parea "a
traia"ca prin el pe "cena. In Grecia
antic" *"i pana /// "ec. al .>II3lea,
actori ptea "a fie doar barbatii( ei
jca Fi rolrile de femei, ajtati de
ma"tile Fi co"tmele "pecifice.
B. -i"cr"l tragediei
Conform de"crierii ari"totelice, *su
raportu- cantitativ, impiirtirile de
sine stiitiuoare in care se sudivide
)discursul tragic: sunt" prologul,
episodul, exodul si cdntul corului, %
la rdndul lui impiirtit in parodos si
stasimon. 'ceste impiirtiri sunt
comune1 proprii ciitorva sunt
cdntecele actorilor in scend si cdnte%
ce-e actorilor laolalta eu c7$;l$$.*
(Poetica, .II, /<;)b, I&, -i"cr"l
tragediei grece"ti era : con"trctie
"imetrica "i ec!ilibrata, 2artile li "e
di"pnea "imetric, prologl "i
epilogl incadreaza epi"oadele, care
"nt in nmar par, patr( Fi de"partite
de "ecvente cantate de cor( pie"a
debteaza c intrarea corli Fi "e
inc!eie c ie"irea li.
$nterventiile corulul era "trict
reglementate. 2re"tatia li "e
compnea dintr3n cantec de intrare,
parodos, %in mi"care%, con"titit din
na "a mai mlte perec!i strofd%anti% .
strofii, c care lncepe tragedia,
cantate in timpl intrarii corli "i
stasimon, %cintecl pe loc%, cantat "i
dan"at in orc!e"tra, locl de"tinat li.
Era, de regla, patr "ta"imonri
anti"trofice, comp"e din na "a mai
mlte perec!i "trofa 3 anti"trofa, care
"epara episoadele, parti dialogate,
ec!ivalentele actelor in terminologia
moderna, &ta"imonl intrerpe
actinea, fiind tot"i legat de ea. E"te
fie n comentari liric, fie : inter3
ventie e=plicativa "a : relatare nara3
tiva a nor evenimente care "3a
petrect in alt loc dedit "cena, de
pilda in "patele portilor palatli
nde a loc crimele, "a intr3n loc
mai indepartat "i in alt timp, de obicei
in trect. &ta"imonl avea Fi n /':/
practic in "pectacol$ el dadea tirnp
actorilor "a ia"a din "cena Fi "a
"c!imbe co"tml "i ma"ca, pentr a '
ptea "a intrc!ipeze n alt per"onaj,
"tit fiind ca n actor trebia "a
interpreteze mai mlte rolri. Cltiml
"ta"imon marc!eaza finall pie"ei 3
exodul 3 care coincide c ie"irea
corli. Cn tip "pecial, neobligatori,
de interventie a corli era jelania
imprena c actorl, cotnmos.
Prologul era n mono log, recitat de
corife ori de n per"onaj "a n
dialog, intre doa ori trei per"onaje.
&ecventa di"cr"ive nrnita a"tfel
poate avea dimen"ini variabile, dar,
in mod general, n era prea arnpla
*<:31: de ver"ri,. ClI prologl
debteaza "pectacoll tragic. EI are
roll de a pove"ti evenimentele care
a precedat actinea tragica Fi care
motiveaza "i e=plica ceea ce va rma.
EI pregate"te Fi avertizeaza "pectato3
rl de"pre ceea ce va vedea pe "cena,
ba neori, cm procedeaza Eripide,
rezma actinea "i c!iar "pne care
va fi deznodamantl, -in acea"ta
caza el trebie ro"tit inainte de
intrarea corli. in te=tl pie"ei el "e
"iteaza in fata parodo"li, prima
interventie corala. &e pare di prologl
c"te tot : inventie a li T!e"pi", deve3
ind lterior parte a di"cr"li
tragic. EI "e pa"treaza "i in formele
lterioare pe care le3a lat tragcdia,
dar lip "ind corl "e integreaza mai
natral in e=pnerea "cen ica a
actinii,
8pisodul. 5ctinea "cenica e"te
cornp"a din patr epi"oade, care ar
core"pnde apro=imativ actelor, in
acceptinea contemporana. Ele "e
compnea din dialoguri-e in vers
iamic dintre per"onaje "i din
cuplete, de a"emenea iambice, ro"tite
de n per"onaj "a de mai mlte, in
cor. &epararea in epi"oade era
"emnalata de cantece ale corli$
"ta"imonri. Cneori in dialog era
incadrat n cantec , fie el nl
episodic, al corli, fie monodia,
lamentatie cantata a eroli, care
intrerpe actinea pentr a da gla"
nei emotii de moment.
,ialogul" 5ctinea dramatica e"te :
actiunefictivd, a"emenea celei epice,
infatiFatii nemijlocit pe "cena prin
actele "imlate de actori *care lntr3
peaza per"onaje, "i, mai ale", prin
vorbirea direct" 3 dialogl dramatic.
<odul de prezentare "pecific teatr3
li, am mai "p"3o, e"te modl
conver"ational$ dialogul, prin care
actele verbale "e realizeaza Tara inter3
mediar, -ar dialogl teatral e"te, daca
il raportam la conver"atia reala, n
"imlacr, iar actele de vorbire n
"nt acte efective, ci imitatii, acte
fictive.
-ialogl dramatic ia ade"eori forma
nei dezbateri agon "a a ni
proce", care dce la : ra"trnare de
"itatie. *C""et$ /000$ B/3B1, -oa
"a trei per"onaje "e lnfrnta verbal,
fie prin lngi pledoarii, fie prin
"c!imbri rapide de replici nmite
stihomitia, in care "e poate concretiza
conflictl tragic. Electra "i mama "a,
Clitemne"tra, in 8lectra de Eripide,
"e acza reciproc, "e infrnta Fi "e
j"tifie" intr3n del verbal de :
inten"itate Fi : forta e=ceptionale.
Cneori n arbitr "a n jdecator
tran"eaza contlictl, ca in proce"lli
Ore"te din 8umenidele de E"c!il(
alteori, ca in e=empll de mai "",
ace"ta ramane de"c!i" "i dce la fapta
teribila$ matricidl.
<onologul naratlv" -e"i di"cr"l
tragediei e"te preponderent dialogic,
el poate recrge Fi la modl indirect,
la naratine. Pov est irea *era 4
conventiefericitii, precizeazii Rachet,
care ingdduia expunerea evenimen%
telor iesite din cadrul tragediei a
ciirei actiune insesi, prin esenta
genului 3 actiune care se !oacii cu
a!u torul dialogu rilor %$$ u putea dura
dedit ciiteva ore, eel mult 4 zi,*
*Rac!et$ I 09:$ /)1, E"te 7orba, In
fapt, de monologri narative "i
de"criptive, care intrerp "a preceda
dialogl. 2ot f pove"tite, de catre n
per"onaj, de catre corife "a c!iar
de catre cor, evenimente "emnifi3
cative, ce "e petrec In alt loc dedit
eel reprezentat de "cena. 5"tfel, In
Persii, evenimentl dramatic 3
Infrangerea annatei per"ane " i
moartea regeli, la &alamina 3 e"te
pove"tit de catre &oll per"an, intr3o
relatare plina de verva "i pateti"m de
o remarcabila forta epica. 2e "cena
a"i"tam doar la reactia reginei 5to""o
"i a corli la aflarea teribilei ve"ti "i
la aparitia terifianta a "piritli
defnctli -ari". Evenimentl
patetic e"te atenat prin pove"tire.In
teatrl cla"ic grec, crimele, mortile
violente n "nt reprezentate direct
pe "cena, ci pove"tite$ ciderea li
5gamemnon, In pie"a c acela"i
nme, paricidl li Ore"te, In
/hoeforele de E"c!il, "acrificarea
lfigeniei, in (.figenia in 'ulida de
Eripide, "inciderea reginei loca"ta
Fi mtilarea li Oedip, In 7edip rege,
"a moartea eroinei Fi a li ?ernon,
In 'ntigona de &ofocle "nt dor
cateva e=emple care probeaza roll
pove"tirii In tragedie. C toate ca
monologl narativ poate fi atribit
oricaria dintre per"onajele
principale ori "ecndare, grecii a
creat n per"onaj "pecial pentr ace"t
rol$ solul "a mesagerul.
,tdascatiile lip"ea aproape complet
din te=t. E=i"ta ni"te note "i indicatii
marginale ale atorli "a ale celi
care pnea pie"a In "een a privind
intrarile "i ie"irile actorilor, mi"carea
Fi jocl ace"tora "i pre"tatia corli.
In general, ele era foarte "ccinte
data fiind "tricta codificare a
"pectacolli tragic grec.
<. 5ctinea tragica
Epi"oadele realizeaza, prin dialog,
actinea tragediei. 5cea"ta e"te
fermata dintr3o "cce"ine de acte
mane prin care : "itatie data "e
tran"form" In contraril ei, a"tfel
Incat "a rezlte trecerea de la "tarea
de fericire la cea de nefericire a ni
per"onaN. 5"emenea ra"trnari de
"itatie prta nmele de peripetii,
dpa cm ne informeaza 5ri"totel.
Ele "e inlantie formand n Intreg
atnci cand "nt legate intre ele con3
form logicii realli, adica in limite-e
verosimilului, "a conform nei tra3
ditii, adica in limitele necesarului.
/onflictul tragic. 5ctinea tragica
e"te prin e= ce lenta ten" io nata$
conflicte pternice intre per"onaje,
dar mai ale" n conflict interior intre
"i"teme de valori op"e, intrc vointa
"i libertatea individal" Fi limite,
"oarta, legea divina, vointa ni ze
ori legea cetatii 3 care i "e opn. In
ace"t conflict Oml e"te p" "a
aleaga, dar, orice alegere ar face, el
n poate decat "a tie tnfram, "a "fere,
"a moarii. 5latri de peripeti i,
actinea tragica mai poate inclde
alte doa tipri de epi"oade$ recu%
noasterea Fi elementul patetic. *cf.
Poetica .I$ /<;)$ bi-, Recunoas%
terea e"te definita ca ,,4 trecere de la
nestiintii la stiinta, $n stare .=l impin%
gii fie fa dragoste, fie la dusmanie
persona!ele sortitefericirii or1 neno%
rocirii*, (Poetica, . I$ /<;)a$ B:,
Recnoa"terea declan"eaza proce"l
care dce inevitabil la ra"tmare de
"itatie, dce de la ferieire la neferi3
cire *cazl li Oedip care IFi rec3
noa"te adevaratii parint$ "i prin
acea"ta crima abominabila,, "a de
la nefericire la fericire efemera,
pentr ca ea dce pana la rma la alte
"ferinte Fi c!iar la moarte *cazl
Electrei "i al li Ore"te fericiti cand
"e rega"e"c pentr a pne la cale
ciderea mamei, caza patimilor
viitoare,.
8lementul patetic *e 4 faptii
distrugdtoare si dureroasii, de felul
mortilor infiitisate pe scenii, al
chin urilor1 a- ranirilor si altora la
fel*. (Poetica, .I$ /<;)b$ /:, Rec3
noa"terile Fi peripetiile "nt elemente
ale oricarei actini, fie ea dramatic"
"a narata *vezi vol. al ll3Iea,, dar In
tragedie ele de inevitabilla "ferinta.
-e altfel, elementl patetic e"te per3
cept ca "pecific tragediei. EI poate
fi declan"ator al actinii tragice, n
epi"od "a, mai frecvent, deznoda3
mantl ace"teia. 5"tfel, peripetiile Fi
recnoa"tcrile "nt In relatii logice c
evenimentl patetic, jcand tie roll
de caza, fie eel de efect al ace"tora.
Intriga tragica e"te definita ca :
ra"trnare de "itatie care prodce
"ferinta, moartea, nefericirea ero3
li. *in varianta &tagiritli$ %trece3
rea de la fericire la nefericire%.,
&biectele tragediilor grece"ti n
era imaginate de atori( ele era
epi"oade ale nor mitri care circla
deja In literatra, mai ale" In epo".
&b raport tematic Fi al per"onajli,
tragedia e"te n caz de interte=ta3
litate. 5torii aleg epi"oade care "e
refera la conflicte in"olbile Fi Ie
dezvolta In "en" tragic. 5cea"ta
i n"ernna , In priml rand, cm
precizeaza 5ri"totel, decparea ni
eveniment "a a ni "ir de eve3
nimente care evoleaza de la "tarea
de fericire a eroli "pre : cata"trofa
finala In care ace"ta e"te di"tr" fizic
"i mai ale" moral *moare, e"te mtilat,
alngat, o"tracizat, cprin" de rem"3
cari etc.,
;. 2er"onajl in tragedie
-aca actinea e"te e"entiala, valoarea
emotionala Fi "ernnificatia ei morala
depind de caracterl per"onajli. -e
aceea lntre %paI/ile% tragediei, aliitri
de actine 3 mytos 3 5ri"totel en3
mera earacterele %ethe. -eoarece
tragedia e"te, In "emnificatia ei pro3
fnda,o meditatio a"pra conditiei "i
de"tinli omli, per"onajele tragice
n vor fi, e rare e=ceptii, niei zei *n
"ingr te=t dintre cele pa"trate are
protagoni"ti zei Prometeu inldtuuit
de E"c!il, Fi nici oameni reali *din
no : "ingra e=ceptie cno"cta$
Persii de E"c!il,, ci eroi, persona!e
legendare, c de"tin e=emplar, c
calitatL e=ceptionale "i "ernnificatie
"imbolica. -ar "pre deo"ebire de
epopee nde eroii, reprezentati in
di"cr"l narativ, "e "ita intr3o
atemporalitate ideal" "i indepartata,
In "pectacoll tragic ei "nt prezenti
nemijlocit pe "cena, intrc!ipati de
actori. Ma"ca, pe care : prta actorl,
%face din el incamarea neia din acele
fiinte e=ceptionale a carer legenda,
fi=ata In traditia eroica pe care : canta
poetii, con"titie pentr grecii din
"ecoll al >3lea : dimen"ine a tre3
ctli lor% atat de diferit de prezen3
tl in care traia, *>ernant, in >ernant,
>idal NaJet$ /09/$ /<., -e aceea
pblicl avea a"pra per"onajli de
pe "cena : perceptie contradictorie.
2e de : parte, vedea in ace"ta, in con3
tra"t evident c oml contemporan Fi
c viata de fiecare zi a cetatii, : fiintli
"perioara "i indepartata, n ero
legendar, reprezentand Cll element I.
"emnificativ al religiei civice, III care
cltl trectli eroic ocpa Inca n
loc important. 2e de aOl parte, In
di"cr", ace"t ero indepartat folo"ea
n limbaj "i n ver" e n ritm 3 iarn3 I
bl 3 apropiat de vorbirea crenta.
&e na"te a"tfel n contra"t lntre "en" I
m itic Fi e=pre"ie ca Fi intre natra
ideala "i prezenta "cenica imediata a
per"onajli, contradictie care face
dilematica receptarea li. *in cadrul
5l4. al!ocului tragic. emu; a incetat
deci sa fie un model" el a de lien it.
pentru el insusi si pentru ceilalti, 4
prolema*. *>ernant$ /09/$ /<, E"te
"emnificativ ca tragedia n retine din
mit epi"oadele eroice, ci momentele
de cmpana, "itatiile incrcate, care
impn : "oltie ce pare impo"ibila,
evenimentele dreroa"e din viata
eroli legendar. In varianta tragica,
per"onajele mitologice devin
%obiectl nei dezbateri( "nt intr3n
anme fel p"e In c!e"tine In fata
pblicli%. *>ernant$ /09/$ /<,.
1. &en" I tragediei$ tragicl
-i"pta verbala, dialogl ten"ionat3
agon, concretizeaza di"cr"iv
relatiile ten"ionate dintre per"onaje.
Or, ace"t conflict, acea"ta "tare
ten"ionata con"titie "ambrele
"emantic al te=tli dramatic In
genere "i al tragediei, In "pecial.
5ctinea tragediei grece"ti opne
doa per"onaje care reprezinta doa
ordini, doa "i"terne de valori
ireconciliabile$ de"tinl ine=orabil
"aD"i deeizia de neclintit a ni ze
Fi vointa, alegerea, orgolil "i liber3
tatea omli. &a, c alti termeni,
confrntarea dintre : tran"cendenta
irationala Fi ratinile mane, Trage3
dia da forma poetic" credintei meta3
fizice eli ernl, ninla "laba Fi vrernel3
ica, "e impotrive"te intil >ortii
netndrate (<oira) Fi 9atalitiuii
oarbe ('nan2e). +ndamentl
metafizic al tragicli e"te neptinta
ornli de a intelege Fi accepta
ab"rditatea conditiei "ale de fiinja
pieritoare. Mecani"ml actinii
tragiee trebie catat 'in efortl man,
zadarnic "i !i fel de lip"it de "en", de
a "e ""trage ace"tci conditionari
tran"cendente. Incercare "ortita
e"ecli pe care erol tragic "i3o
a"ma con"tient, ri"cand "ferinta Fi
moartea, In zadar incearca Oedip "a
"e ""traga de"tinli, ace"ta "e va
impfini. *cf. &ofocle, 7edip rege).
-incolo de pe"imi"ml nei a"erne3
nea vizini, tocmai infrntarea tara
"orti de izbanda a ceea ce e"te mai
pre"" de vointa Fi pterile li da
ma"ra maretiei omli.
&p" de"tinli, erol tragic n "e
re"ernneaza "i n ramane pa"iv.
Grecii era n popor activ, care IlC
ptea accepta conditia mritoare,
efemeritatea fiintei. Ei a "tit "a
opna ace"ti de"tin ine=orabil vointa
lor creatoare, libertatea de a alege,
ratinea Fi ratinile mane. 5ctio3
nand a"tfel, ei a ptt con"tri :
civilizatie "tralcita, valori perene
care "ri Ii "alveze de la di"paritie, deci
"a ocolea"ca ceea ce e"te de"tin at
fiecari individ. E"te ceea ce -.-.
Ro"ca nme"te conditia tragicii.
*Ro"ca$ /0B<,
5ri"totel caracteriza actinea trage3
diei ca fiind %alea"a%, nobila 3 afir3
matie ce IlC trebie interpretata, CCIll
"3a lntamplat ade"eori, doar in "en"l
ca e"te actinea nor per"onaje de
"tirpe regala, a nor eroi "a zei.
Nobletea actinii tragice "e ga"e"te
In capacitatea eroli de a opne
deterrninarii tran"ccndente a conditiei
"ale liertatea de a alege. 2romete
alege ne"ilit de nimeni "a dea oame3
nilor focl, Incalcand vointa li Pe"
(Promet eu inlantuit de E"c!il,(
Clitemne"tra decide "ingra "a3Fi
cida "oNl *E"c!il, 'gamemnon),
dpa cm Ore"te rmeaza pornca li
5polo, de"i ptea "a : ocolea"ca,
ri"cand "il fie rmarit de Erinii
*E"c!il, /hoeforeley, fiica li Oedip
*&ofocle, 'ntigonai e"te libera "a
decida ci i "e va "pne, ordinli
regal "a legii "angeli etc. &i n e"te
7orba doar de libertatea de a alege,
dar Fi de a"marea con"ecintelor
ace"teia$ "ferinta, di"trgerea,
moartea.
#illa tragicii, -ar ""tragand3"e
"ortii, ne"ocotind vointa "a pornca
zeli, actionand libel', oml face :
gre"eala grava%hamartia. 5ri"totel
con"idera ca ace"ta e"te pnctl
central al intrigii tragice, momentl
In care fericirea "e tran"forrna In
nenoroeire. Lip"ita de rea intentie,
hamartia face din erol tragic n
vinovat tara vina a cari cadere e"te
c atat mai dreroa"a, mai demna de
mila. *Cf.5ri"totel$ Retorica, I$ /B,
/BH<b( Poetica, .III$ 1$ /<&Bb,.
% +ragismul propriu greselii tragice
constii in lapful ca ceea ce este
interpretat co 4 pedeapsd a greselii
nu este adesea decaf consecinta
acesteia f. .. l* *Rac!et$ /09:$ /;,
E"te eroarea -ejanirei din +rahini%
enele de &ofocle, care Ii of era li
?ercle tnica adcaroare de moarte,
crezand ca era menita "a3i reinvie
ibirea( e"te gre"eala li Oedip, care,
fgind de de"tinl "a de paricid
ince"to", I"i cide fadi "a "tie tatiil
Fi "e ca"atore"te c propria mama(
e"te gre"eala pio"li Ore"te, care
dand a"cltare porncii zeli, IFi
cide mama, "aviirFind n pacat de
neiertat pentr care va p lati c
"ferinte "i nebnie. Cneori gre"eala
e"te legata de hyrls, I ip"a tragica de
ma"ra care QI face pe om "a "e creada
a"emenea zeilor, "a3i "fideze "i "a3i
jignea"ca. 5"a "ta lcrrile c
neaml atrizilor, ble"temati de Pe"
"a "e cida intre ei din caza lip"ei
de ma"ra a li 5tre, care, pentr a
"e razbna pe fratele "a T!7e"te, Ii
cide copii "i ii of era bcatele gatite
din carnea lor la n banc!et la care
invita pe Pe", pe care II mai Fi
"fideaza (7restia, trilogia li E"c!il
fermata din 'gamemnon, /hoeforele,
8umenidele, "ingra pa"tratl/ pana
azi, relateaza lngl "ir de crime,
rmare a ace"ti ble"tern.,
5"tfel, erol tragic apare "pectator3
li ca n g!em de contradictii$
vinovat Fi nevinovat, pr "i impr,
victima Fi ciga", deterrninat Fi liber, '
nobil Fi abject, mizerabil "i mareN /// .
acela"i limp. 5cea"tii ambigitate a
caracterli tragic Fi natra dilema3
tica a "itatiei In care ace"ta e"te p"
n pot fi tntele"e dedit printr3n cfort
de interpretare din partea pblicli.
-adi tragicl e"te : %!ermenetica a .
limitei% *Liicean,, tragedia greaca
e"te n te=t interogativ Fi proble3
matic, de"c!i" interpretiirilor, ceea ce,
alatri de e=cclenta formei, i3a
a"igrat perenitatea e"tetica.
H. Tragedia latina
In "ecoll al lll3lea /././3/., tragcdia
t"i epiza"e energia creatoare. -aca
"e mai "cri Fi "e rnai joaca a"emenea
te=te, ele "nt pa"ti"e epigonice ale
opere lor mari lor tragedien i. &e
prodc tot"i cateva modificari care
par a preve"ti metamorfozele de mai
tarzi. &nt modificari "trctrale,
cm ar fi di"par itia corli, la
epigonii greci din "ecoll al Ill3lea,
"a di"paritia motivatiei merafizice Fi
p"i!ologizarea conf/ictli, In teatrl
li &eneca. 5ce"ta din rma, re"pec3
tand conventia formla *pa"treaza
corl, Fi tematica a tragediei *"biec3
tele celor noa tragedii "nt impr3
mtate de la ace"tia,, "e ideparteaza
de "piritl tragediei grece"ti, -i"pare
dimen"inea metafizica a tragicli,
caza caderii Fi "ferintei e"te inte3
rioara$ pa"inile necontrolate, contra3
dictorii "nt factorl di"trctiv, -e"ti3
nate lectrii, ace"tora nle lip"e"te :
anmita teatralitate, conferita de "till
paretic, pa"ionat, dar mai ale" de
"cenele violente, In care confrntarea
verbal" atingc cote paro=i"tice, / "e
repro"eaza teatrli li &eneca "labi3
cini con"trctive reale, abndenta
ororilor "i crimelor prezentate direct
pe "cena, conventionali"ml tematic,
c=ce"l de retori"m. -ar tocrnai
ace"te lncalcari ale modelli grec ii
confera : modernitate pe care i"toria
lterioara a genli : confirm". ./e(?
nouii tragedii ramose de fa >eneca
$$. avut, in timpul Renasterii si duper
aceea, darul de a provoca relnvierea
teatrului tragic pro-an ill 8uropa"*@
con"tata >ito 2andolfi. */0H/$ I$
/9B3/90, Marii tragici greci, deja
cno"cti eropenilor, In "ecoll al
.v'l3lea 3 al .>II3lea, *$$%au exer%
citat 4 influenta cat de cat compa%
raild cu a lui*, nici a"pra teatrli
tragic englez, nici a"pra celi cla"ic
trancez. Teatrl li &eneca "e
potrivea In"a atat c g"tl baroc
pentr ,,: forma framal/tata Fi convl3
"iva% al eli"abetanilor, cat "i c "piri3
tl "ceptic "i rationali"t, lip"it de
fiorl metafizic al cla"ici"rnli. -e
altfel, ace"tea vor fi Fi modificarile
majore pe care genl tragic le3a
"ferit In variantele li %moderne%.
Ne vom opri mai Intiii la varianta
cla"ici"ta franceza, deoarece acea"ta
"3a prezentat de la incept ca : %de"3
cendenta% a celei antice, re"pectand
ceea ce "e pretindea a fi modell
ab"olt al genli, a"a cm reie"e din
te=tl Poeticii li 5ri"totel.
I>. TR5GE-I5 CL5&IC5
+R5NCEP5
Cltima varianta i"torica a tragcdiei
apare In +ranta, /// prima jmatate a
"ecolli al .>II3lea "i e"te perce3
pta ca e=pre"ia cea mai fidel a a
"piritli epocii, "i c!iar ca creatia
cea mai "ernnificativa a literatrii
franceze.
/. Conte=tl i"toric.
5ratam mai "" ca, In interpretarile
date de "ociologi "i i"torici, /// epocile
de afirmare a genli tragic a fo"t
perioade de tranzitie, In care "e
confrnta atoritari"ml politic c
nevoia de libertate Fi con"tiinta
valorii intrin"eci a fiintei mane,
epoci III care doa "i"teme de valori,
doa etici "e confrnta In con"tiinta