Literatura comparata curs 3

Tragedia

greaca

si decaderea tragediei Trasaturi generale. Structura tragediei Coordonata estetica a tragicului.

Nasterea

Preambul

Dramaticul, perioada a 3-a a poeziei grecesti corespunde altui moment al evolutiei sociale, politice a grecilor: constituirea statului-cetate. Locul de nastere al tragediei: Attica, cu centrul la Atena Simptomatic este ca drama infloreste pe fundalul asimilarii din ce in ce mai profunde a democratiei ateniene. Tragediea este o sinteza a lirismului dorian si a epicului ionian.

Nasterea tragediei grecesti. Teorii

riginile tragediei sunt controversate inca din antic!itate. Aristotel considera tragedia si comedia ca fiind nascute din improvizatie: tragedia din d"t!iram#, iar comedia din spectacolele periodice inc!inate cetatii $in speta Atenei%. A doua ipoteza privitoare la originile tragediei vine din e&istenta acelor alaiuri intonand imnuri, adesea prada unor stari e&tatice, cantand ispravile zeului D"onisos. Tragedia s-ar fi numit datorita fapturilor invesmantate in tap $gr. tragos%. Tot tapul mai era si rasplata data celor care castigau concursul anual de te&te. S-a retinut numele celui care ar fi fost inventatorul tragediei $ateniene%: T!espis 'caria, care vec!iului imn ditiram#ic i-a adaugat un prolog si un recitativ, rostite de un singur actor.

Trasaturile tragediei

(posul se adresa unei clase aristocratice, pana in evul mediu. Su#iectele provin dintr-un repertoriu limitat: traditii mitologice ale cetatilor, culturi ale eroilor, eposuri in legatura cu raz#oiul troian. )imesisul este una din conditiile crearii sentimentului tragic: stilizare ma&ima de la miscarea scenica, lim#a*, pana la su#stanta Se folosea conventia: legile nescrise ale teatrului grecesc ne sunt utile pentru a deduce mentalitatea spectatorului de atunci +eprezenta tul#urarea ordinii cosmice, intreaga tragedie a antic!itatii asista cu spaima si mila la pra#usirea ordinii, la tul#urarea acesteia prin pacatul omenesc.

Structura tragediei

-orma fi&a se sta#ileste inca de la inceputurile tragediei, indicand legaturile cu ritualul din care provenea $cel dion"siac%. Prologus: actorii anuntau actiunea. Porodos: defilarea persona*elor prin fata pu#licului pentru a-si ocupa locurile. Corul intona replicile. Episodia: dialogul. Actiunea propriu-zisa era uneori intrerupta de comentariile corului $stasima%. -inalul era prevestit de un #ocet. Exodus: iesirea. Deznodamantul in care persona*ele paraseau pe rand scena, lasand-o goala $ te!nica regizorala care coincidea cu cortina de az%.

Dimensiunea tragica

Tragedia da e&emplul pra#usirii celui care pacatuieste, tul#urand legile armoniei si ec!ili#rului. (roul care alege dizarmonia, !aosul, cade singur, nu umanitatea intreaga. 'soria si mitologia nu erau despartite in constiinta grecilor: cei mai de seama eroi ai istoriei aveau dimensiunile unui erou mitic. (roul tragic plateste pacatele stramosilor:nu era victima unui accident, ci a unor cauze care salasluiau in el insusi: !"#ris.

Eschil-date biografice

Eschil este considerat parintele tragediei, figura importanta a vietii cetatii, erou al luptelor cu persii, in lupta de la Salomina. A sta#ilit criteriile estetice ale tragediei grecesti: ritmul, prozodia, succesiunea partilor tragediei, dialogul, partile corale. (sc!il reprezinta pentru tragedie ceea ce .omer repezinta in epopee $tendinta grecilor de a-l transforma in semizeu% A scris foarte mult :/0 de drame. Doar 1 au ramas intregi pana la noi.

Tragicul-categorie estetica

Nucleul definitiei semnalizeaza pieirea unor valori umane: tocmai cel care e demn, deose#it, aceala pierde, sufera mai mult. rizontul ontologic $e&istential%: o valoare e resimtita in mod acut mai ales cand lipseste: li#ertatea, fericirea. Cel mai mare conflict nu este dat de profunzimea sentimentelor de placere sau neplacere, ci de trairea simultana a celor doua. 'n plan a&iologic: prin tragic avem certitudinea ca idealul tre#uie sa e&iste +aportul tragicului cu frumosul: T este - inversat, reafirmat prin c!iar aceasta inversare. -inalmente, si in T se instituie armonia, impacarea, starea apollinica $ edip rege%.

Curs 4-tematica

(lenismul Antic!itatea romana