Sunteți pe pagina 1din 5

Intelesul suferintei umane la marii tragedieni greci

Tragedia este o specie a genului dramatic, n proz sau n versuri, reprezentnd personaje puternice angajate n lupta cu destinul potrivnic, cu ordinea existent a lumii ori cu proprile lor sentimente, acest conflict soluionndu-se cu moartea eroului. Tragedia este o form de dram caracterizat de seriozitate i demnitate, care de obicei implic un conflict ntre un personaj i o putere superioar, ca de exemplu legea, zeii, soarta sau societatea. riginile ei sunt obscure dar cu siguran c este un produs al bogatelor tradiii poetice si religioase al vec!ii "recii. #ai precis, originile sale pot fi regsite in ditirambi, cnturile i dansurile care l celebrau pe zeul grec $ionisos, mai trziu preluat de romani ca %ac!us. &e crede c spectacolele acestea extatice i legate de butur au fost create de satiri, fiine pe jumtate api care l nconjurau pe $ionisos la petreceri. $e asemenea, o alt origine a termenului este legat de cuvintele greceti tragos semnificnd 'ap( i aeidein- 'a cnta(, combinate dnd 'cntece ale apilor(, din care a rezultat 'tragedie(.&ensul social inalt al tragediei grecesti apare pentru prima data, in toata forta sa, la )sc!il.*el mai mare festival al tragediei greceti era $ionisia, unde cei mai proemineni dramaturgi i trimiteau de obicei creaiile, cte trei tragedii i o pies satiric fiecare. +cest festival avea loc in toate orasele importante, odata pe an, si dura trei zile. ,iteratura greaca are trei mari scriitori tragici ale cror opere nc se mai pstreaz- &ofocle, )sc!il si )uripide. )&*./, 0 restia0

)sc!il - 12arintele tragediei grecesti3 4565-755 i...8 se spune ca a scris 9: de tragedii, obtinand de ;< ori laurii victoriei. )sc!il a fost cel mai inovator dintre tragedienii antici =i a fost respunztor pentru introducerea unui al doilea actor 4tragedia pn la el avea un singur actor =i corul8. *u o combina>ie de stil de mare calitate =i inova>ii ndrzne>e, )sc!il a inaugurat )poca de aur a dramei clasice =i a fost un punct de plecare pentru succesorii si, &ofocle =i )uripide,a dezvoltat monologul dramatic, dar cel mai mare merit al sau tine de inaltimea morala a ideeilor exprimate de consistenta dramatica a personajelor, de forta conflictului tragicului si de intensitatea lirica a patosului situatiilor si sentimentelor. Tragediile sale dadeau ultima lovitura institutiilor si conceptiilor vec!i, creand in literatura un nou tip uman- tipul omului care cuteaza sa lupte impotriva anumitor credinte si idei religioase, tinzand cu !otarare sa-si insuseasca o constiinta si o vointa libera, pentru a fi constient de responasabilitatea faptelor sale. /deea responsabilitatii umane este prezenta in trilogia 1 restia care cuprinde 1Agamemnon3, ?Choeforele? i ?Eumenidele? .Tragedia porneste de la inselarea lui +gamemnon de catre sotia sa, *litemnestra, cu )gist. +gamemnon este ucis de sotie, iar copilul lor, pe nume reste, creste si devine barbat in toata firea. racolele lui +polo ii spun ca acesta trebuie sa isi razbune tatal si sa o pedepseasca pe mama lui. *rescand departe de familie, reste era acum de nerecunoscut, el dezvaluindu-si identitatea doar in fata surorii lui )lectra, sustinand in fata celorlalti ca este un mesager care le aduce vesti triste in privinta copilului demult pierdut. +stfel, el primeste oportunitatea de a-si ucide mama. $esi reste a infaptuit ordinele zeului +polo, el a comis un matricid, drept pentru care @uriile 4@uriile erau numite )rinii in mitologia greaca, ele fiind fiinte legendare razbunatoare8 au pornit pe urma lui pentru a razbuna moartea mamei sale. )l a fost urmarit o lunga bucata de vreme, reusind in $elp!i sa primeasca un sfat pretios de la +pollo. reste a mers la indemnul zeului in +tena pentru a obtine ajutorul zeitei +tena si a avea parte de un proces. Aazbunatoarele ce il urmareau au fost acuzatorii lui reste, in timp ce +polo a jucat rolul avocatului apararii. reste este ac!itat, iar furiile sunt multumite de

mita oferita lor de +tena, ele devenind venerabile in oras si bucurandu-se de aprecierea atenienilor. 1 resteia3 pare sa semnifice insasi calea sufletului omenesc prin suferinta catre mantuire. $rumul lui reste, la inceput incarcat de patimi sumbre, apoi scaldat in beatitudine si pace lina aminteste de itinerariul 2ersop!onei, simbolizand sufletul omenesc in genere, care trebuie mai intai sa indure cumplite suferinte si ma!niri in .ades, pentru a i se ingadui sa se ridice pe urma in preajma blandei $emeter, langa lumina !oldelor de grau. /ncrederea in individualitatea umana, responsabilitatea pe care si-o asuma omul stapan pe vointa sa, respingerea normelor etice, nedreptati ale trecutului intonarea unei noi morale sunt principalele idei care stau la temelia 1 restiei3.

&ofocle 0 edip rege0 0+ntigona0 *u &ofocle 479B C 7:5 i..r.8 tragedia greaca intra intr-o noua etapa. &ofocle este omul 1secolului de aur3 al +tenei. Aivalul lui )sc!il,mai tanar ca acesta cu <: de ani, introduce acum pe scena al treilea actor, reducand astfel elementul liric, dezvoltand dialogul dramatic si dand piesei o structura mai bogata. $in cele peste ;6: de tragedii cate i s-au atribuit, s-au pastrat numai B, printre care 1 edip rege3 si 1+ntigona3. *apodopera a literaturii anitce, edip rege este o tragedie reprezentativa pentru confruntarea dintre om si destin. +ceasta tema, caracteristica tragediei grecesti constituie o problema a omului din toate timpurile. edip rege este o tragedie a cunoasterii, eroul fiind stapanit de patosul adevarului pe care il va afla cu pretul propriei sale prabusiri. &trucura piesei urmareste drumul lui edip spre adevarul care ii va fi fatal, marcand loviturile pe care i le da destinul o data cu fiecare revelatie. 1 edip rege3 este tragedia care a fost considerata drept cea mai desavarsita din intreaga antic!itate. edip aflase de la oracolul din $elp!i ce soarta il asteapta, isi va ucide tatal si se va casatori cu propria lui mama. +stfel edip a !otarat sa nu se mai intoarca nicicand in *orint si sa plece in Teba in incercarea de a scapa de destinul proscris . /nsa pe drum ucide, intr-o incaierare, un batran. /n scena centrala a tragediei, edip care, fara sa stie ca necunoscutul pe care il omorase fusese tatal lui, pentru a-si ispasi ingrozitoarea-i crima, edip se pedepseste singur luandu-si lumina oc!ilor spre a se pedepsi si a nu-si mai vedea faradelegile. $ar orbirea lui are si un rol simbolic, sugerand cunoastera profundaD pe vremea cand avea oc!i, el nu vedea inauntrul sau. /n simbolul orbirii gasim sensul inaltator al tragediei- destinul l-a invins pe edip, dar acesta s-a ridicat deasupra sortii prin demnitatea cu care a infruntat-o si prin patosul cu care s-a pus in slujba adevarului.#itul lui edip poart n el semnifica>ii de o tulburtoare permanen>a uman./ntreaga actiune a piesei este intemeiata exclusiv pe interesul ce i-l starneste lui edip propria sa cercetare. +ntigona ilustreaza inca o data conceptia lui &ofocle asupra tragediei- un edificiu dramatic construit in jurul unui protagonist care domina actiunea si pe celelalte personaje prin grandioarea pasiunii sale. *a i E edip rege3, tragedia E+ntigona3 reprezint una din cele mai preioase creaii literare ale antic!itii. +ntigona, fecioar firav i ginga, este nzestrat cu un caracter ndrzne, cu un curaj demn de un lupttor, fiica a lui edip nascuta din dragoste incestuoasa cu mama sa, asist la dezastrul provocat de lupta dintre fraii ei, )tFocle i 2oliniGe. +mndoi au czut n lupt, iar tronul Tebei este ocupat de *reon. Aegele dispune s se organizeze nmormntarea lui )tFocle, aprtorul cetii. 2entru celalalt fiu al lui edip, 2oliniGe, venit cu oaste strin s cucereasc cetatea, se interzice nmormntarea. Hmpotriva

asprului ordin regesc, nfruntnd pericolul pedepsei cu moartea,. +ntigona, sora celor doi lupttori se revolta. Tria ei de a-l nfrunta pe rege se trage din contiina de a aciona n numele legilor strbune,nescrise, n care se sintetizeaz morala tradiional, adnc nrdcinat n cetile greceti. 2referina pe care grecii au acordat-o ntotdeauna acestei piese se datoreaza, n primul rnd, personajului feminin. Hn actul su, +ntigona nu mai recurge la ajutorul zeilor. @aptul e nou i totodat ncrcat de semnificaii. "sete n inima ei suficiente temeiuri cu care s-i nfrunte destinul i eventual s accepte c!iar martirajul. &ub acoperirea acestora, rupe barierele sacrosancte ale familiei, sfideaz o seam de legi ale societii i nu se teme de sanciuni.&ufletul liber i generos al +ntigonei nu se impresioneaz de rigorile autoritii. &ingur, fr niciun alt sprijin dect ndemnurile intime ale cugetului, nfrunt pe rege i o dat cu acesta un ntreg lan de prejudeci statale. Iede n decizia regelui o nelegiuire, i aceasta i e de ajuns pentru a protesta fr nicio fric mpotriva ei. +ntigona de sacrific pentru legi care nu sunt scrise pe !rtie, ci in de permanena contiinei umane. /ncepand cu &ofocle, tragedia devine dezbaterea unei constiinte morale, lupta dramatica intre intrebari si indoieli, intre stari sufletesti alternative de speranta si deznadejde. &ofocle coboara tragedia la scara umana. /n tragedia sa isi gasesc ecou toate sentimentele omenesti nobile si generoase. &i aceasta, cu simplitate si naturalete- nimic nu-i este mai strain lui &ofocle decat emfaza si exagerarea. Totul este masurat si firesc, armonios si nuantat. )uripide 0 .ecuba0 0 #edeea0

)uripide 47J: C 7:K i..r.8 este si cel mai apropiat de sensibiliatea noastra contemporana. *u toate ca autorul celor BJ de tragedii si drame cu satiri 4din care ne-au ramas ;J8 era iubit de public. )uripide era considerat necredincios, care afirma ca toti oamenii sunt egali de la natura,a dat tuturor oamenilor aceeasi infatisareD asa incat nici un om n-are nimic care sa-l deosebeasca de ceilalti oameniD nobili sau oameni de rand, cu totii au aceeasi obarsie. )l a fost primul autor dramatic preocupat de prezentarea psi!ologiei feminine n variate nuane i ipostaze. 2ornind de la legende cu caracter mitologic, )uripide a creat conflicte i caractere care laicizeaz n msur considerabil dramaturgia elin, mutnd accentul asupra omului i problemelor sale sufleteti. 2ersonajele lui )uripide nu mai sunt victime oarbe ale fatalitii, ci purttori de pasiuni, adesea violente. )le dezbat probleme filosofice i etice. $in acest motiv, )uripide a fost supranumit i Efilosoful scenei3. /n tragediile lui )uripide taranii sau sclavii aveau roluri la fel de importante ca a unor mareti eroi legendari iar pe zei ii prezinta ca pe niste sperjuri si seducatori vulgari. 1#edeea3 aduce in prim-plan personaje animate de pasiuni puternice, sfasiate de lupta dintre patima mistuitoare si sentimente pure. )uripide pune accentul pe aspectele psi!ologice ale comportamentului eroilor sai. /n 1#edeea3 nenorocirea personajelor nu mai este pusa pe seama unei forte superioare, ci este cauza propriilor patimi si actiuni. /ason o paraseste pe #edeea, sotia sa, pe care o adusese de pe meleaguri indepartate, pentru a inc!eia o noua casatorie, cu fiica lui *reon, regele *orintului. Lzand, prin viclesug, de o licoare otravita pe care a pregatit-o singura, #edeea isi ucide rivala, intr-un acces de gelozie si disperare, urmarita pana la obsesie de ideea razbunarii pe sotul infidel, #edeea ia cumplita !otarare, pe care pana la sfarsit o va indeplini, de a-si ucide cei doi copii, care sunt totodata si copiii lui /ason.

)uripide surprinde in aceasta opera, cu o deosebita profunzime psi!ologica, framantarile, oscilatiile #edeei, care trece prin stari alternante de forta si slabiciune, determinate de dorinta ei de razbunare si de dragostea pe care le-o poarta copiilor sai. /nteresul dramatic vine din crearea unui personaj profund uman, sfasiat de framantari pasionale, pe cat de veridic pe atat de tragic. /n .ecuba asistam la actiuni care rascolesc profund sufletul unei mame impingand-o la cruzimi infricosatoare. .ecuba, vaduva lui 2riam, devine roaba lui +gamemnon. /n captivitate, sirul suferintelor sporeste si mai mult. /i incredintase regelui trac 2olimestor pe fiul ei 2olidor pentru a-l feri de primejdiile razboiului. 2olimestor il ucide pe 2olidor si ii ia bogatiile. @iica .ecubei, 2olixenia, este jertfita de greci pe mormantul lui +!ile ca rasplata pentru actele de vitejie savarsite de el pe campul de lupta. .ecuba cere sa fie sacrificata ea in locul fiicei, dar grecii o resping. &cena despartirii mamei de fiica are un mare dramatism. .ecuba are in fata doua cadavre- al lui 2olidor, al 2olixeniei. $upa multe rugaminti, obtine de la +gamemnon ingaduinta de a se razbuna pe 2olimestor. 2rima parte a tragediei infatiseaza durerea unei mame care asista la uciderea propriilor copii, iar partea a doua prezinta starile ei sufletesti trecand de la durere excesiva la cruzime maxima. &pre deosebire de )sc!il si &ofocle, )uripide foloseste mitul nu pentru a-l sustine si a-i da o structura fie interioara, fie realista, ci drept materie prima pentru gustul formal al spectacolului, al loviturii de teatru, al unei armonii incredintate versului sau c!iar muzicii, al unei lucrari lirice si al unei caracterizari psi!ologice. *eea ce caracterizeaza personajele lui )uripide sunt sc!imbarile din sufletul lor, sc!imbari ce fac ca ezitarea, sovaiala sa se transforme in neclintita !otarare,in piesele lui )uripide, exista o asteptare tragica care se transforma intr-un deznodamant fericit. ,a tragicii greci, tragedia se naste din contrastul dintre personaje si cor. *u timpul insa, nu va mai fi o infruntare intre personaj si cor, ci intre insasi personajele aflate in contradictie fie din cauza caracterelor, fie a intereselor lor opuse. 2ersonajele principale sunt prezentate asa cum exista ele in viata de toate zilele. ,a nasterea uni conflict intre doi indivizi umani, stapaniti de pasiuni supra omenesti, faptele lor fiind cele care declanseaza conflictul, nu atitudinele lor. /n ceea ce priveste personajele principale a caror importanta este exprimata in titlurile pieselor care poarta numele lor, ele domina scena. +laturi de ele sunt insa personajele secundare 4mesageri, doici, servitoare si servitori8 care, pe masura ce corul va pirde din insemnatate, vor capata tot mai multa importanta. $e asupra sau dincolo de lumea omeneasca se afla lumea zeilor, zei a caror interventie modifica cursul evenimentelor tragice.

Tragedia greaca din secolul al I-lea i..r. a reprezentat culmea creatiei dramatice a antic!itatii, atat ca structura si profunzime a conflictului cat si ca te!nica de reprezentare. )a a ramas in esenta nesc!imbata de-a lungul multor secole. pera lui )sc!il, &ofocle si )uripide a exercitat o puternica atractie si influenta asupra literaturii dramatice pana in prezent.

&urse-

MMM.MiGipedia.ro Ioicu 2atric- Tragedia greaca "abriel ,iiceanu- TA+"/*L, .O fenomenologie a limitei =i dep=irii. MMM.articole.famousM!N.ro

Ariana Baci actorie anul /, sem /