Sunteți pe pagina 1din 3

BASMUL CULT -

POVESTEA LUI HARAP-ALB - apartenenta la specie - de Ion Creanga



Basmul este o specie epica de mare intindere, de obicei in proza, in care sunt narate
intamplari fabuloase(fantastice) ale unor personaje imaginare, inzestrate cu insusiri
supranaturale. Basmul apartine prin origine, literaturii populare, avand caracter oral, anonim si
colectiv. Insa pe la inceputul secolului al-XIX-lea, apare un interes al scriitorilor pentru basm, o
predilectie pentru mituri, pentru trecut, pentru specificul national si pentru creatia populara
autohtona.
Deoarece apare intr-o perioada a romantismului, basmul cult se deosebeste cu precadere
de basmul popular prin specificul fiecarui scriitor de a prelucra original un material. Basmul cult
preia elemente eistente in basmul popular. !a Ion "reanga, chiar daca elementele din sursa
folclorica sunt numeroase, apar anumite trasaturi ale literaturii culte printre care mentionez#
dramatizarea actiunii prin dialog, umanizarea fantasticului prin comportamentul eroilor. $etul
narativ pe care "reanga il ofera literaturii romane este intesat cu proverbe(eruditie
paremiologica), zicatori, vorbe de duh# %!a placinte inainte,& 'i la razboi inapoi() %"e-i scris
omului in frunte-i pus(. *morul la "reanga este inteles mai mult ca jovialitate, ras ingaduitor, si
mai putin satiric.
(+ovestea lui ,arap--lb( a fost publicata in %"onvorbiri literare( in ./00. 1minescu o
reproduce imediat in ziarul %$impul(. "onsiderata de 2. Ibraileanu o 3epopee a poporului
roman(, (+ovestea lui ,arap--lb( este cel mai reprezentativ basm al lui "reanga, o plasmuire
artistica a realitatii cu multiple valente psihologice, etice si estetice, o sinteza a spiritualitatii
romanesti ce cuprinde o intreaga filozofie asupra vietii, un mic roman de aventuri cu un subiect
fabulos in care sunt valorificate teme si motive de circulatie universala.
$ema basmului este lupta dintre bine sir au, cu triumful binelui. "u alte cuvinte, eroul lupta
pentru impunerea unor valori morale si etice# corectitudine, onoare, iubire liber consimtita. "el
care nu respecta codul este pedepsit, dar si iertat alteori, oferindu-i-se sansa reintegrarii. -re
aspect de roman al educatiei, prezentand nasterea si formarea unei personalitati umane, este
un bildungsroman.
$itlul neobisnuit al basmului este un oimoron si evidentiaza dubla personalitate a
protagonistului, reprezentata printr-o identitate reala (de tanar print) si una aparenta (de sluga a
'panului)) totodata, acesta reflecta, prin contrastul chromatic %negru-alb(, armonizarea
defectelor si a calitatilor umane, dintre care primele sunt necesare pentru a le verifica pe
ultimele. 4 alta eplicatie a acestui nume (care uneste doua contrarii) ar putea proveni din
%nasterea( simbolica a eroului# cea care il ajuta mereu este 'fanta Duminica) de asemenea,
atingand %soarele cu picioarele( si %luna cu mana(, el este %botezat( intru soaare si noapte ca
!uceafarul, iar cununa, pe care si-o cauta 5rin nori, ii va adduce un destin imparatesc si unic.
"onform opiniei lui 6asile !ovinescu, alaturarea negrului (,arap) cu albul ar insemna unirea
celor doua principii 7ing si 7ang. 8iu al "raiului si nepot al lui 6erde Imparat, ,arap--lb este
ales de soarta sa ii reuneasca pe frati, asa cum doua jumatati ale cercului formeaza intregul.
$impul si spatiul sunt nedeterminate) din punct de vedere spatial, actiunea debuteaza intr-
un capat de lume si se sfarseste in alt capat.
-utorul basmului 3+ovestea lui ,arap--lb( este real, si anume Ion "reanga.
9aratorul din 3+ovestea lui ,arap--lb( la inceput se prezinta ca narator auctorial,
traitor in alt timp decat cel al diegezei# 3pe vremurile acelea( drumurile erau cu primejdie, nu
ca in 3ziua de astazi(, pentru ca la sfarsit sa sugereze ca a fost invitat la ospat# 3un pacat de
povestitoriu fara bani in buzunariu(. -ceasta atitudine ludica se pastreaza pe parcursul
tuturor secventelor narative, cand poti avea impresia ca se povesteste la persoana a treia,
ca naratorul este etradiegetic in raport cu istoria relatata si heterodiegetic in raport cu
actorii. In fragmentele de tranzitie intre doua secvente, naratorul e mult mai implicat# se
adreseaza direct ascultatorilor & naratarilor, isi spune parerea despre cele intamplate sau se
declara necreditabil, desi pana atunci fusese creditabil.
:ema este un interesant joc intre obedienta si indrazneala) pe de o parte, "reanga
respecta forma obligatorie a unui basm, pe de alta parte, inoveaza si contrazice. 4pera
poate fi interpretata ca o creatie realista sau una cu substrat mitic. -ctiunea basmului este
simpla, se desfasoara liniar, prin inlantuire si respecta modelul structural stereotip# o situatie
initiala, de echilibru (epozitiunea), un eveniment sau o secventa de eveniment care
deregleaza situatia initiala (intriga), trecerea probelor (desfasurarea actiunii), actiunea
reparatorie (punctul culminant) si rasplata eroului (deznodamantul).
%+ovestea lui ,arap--lb( se incadreaza perfect in structura epica a basmului cult,
continand insasi elemente din cadrul basmului popular. Basmul este o naratiune facuta din
perspectiva unui autor omniscient, avand o formula initiala (%-mu cica era odata(), o formula
mediana (%Dumnezeu sa ne tie ca cuvantul din poveste, inainte mult mai este;( - aceasta
formula desparte cele sapte parti in care basmul este impartit) si formula finala (%'i a tinut
veselia ani intregi().
+ersonajele sunt 3fiinte de hartie(, cum le numea :oland Barthes. $raiesc numai in
lumea fictiunii, nu au consistenta, dar mimeaza realitate si uneori 3concureaza starea civila(.
-lteori nu au nicio legatura cu realitatea, sau e doar o legatura simbolica, bazata pe o idee
< zmeii. :eferindu-se strict la personajele de poveste, 6ladimir +ropp, in =orfologia
basmului, gasea sapte mari tipuri# raufacatorul, donatorul & furnizorul, ajutorul, fata de
imparat, trimitatorul, eroul si falsul erou.
,arap--lb, eroul basmului lui "reanga, iese din schema basmului popular. 1l poate fi
identificat cu 8at-8rumos care infrunta zmeii, dar nu se lupta cu 'panul, ceea ce denota
profunzimea naratiunii redate de marele povestitor. 1roul este bun si milos fata de furnici#
3dar tot mai bine sa dau prin apa, cum a da Dumnezeu decat sa curm viata atator gazulite
nevinovate(. 1ste harnic si un bun gospodar, construindu-le albinelor un adapost#
3rastoarna albinele frumusel din palarie in bustihan(. =ila este prima calitate dobandita in
timpul calatoriei, fapt anticipat de 'fanta Duminica# 3fii incredintat ca nu eu, ci puterea
milosteniei tale si inima ta cea buna te ajuta(. 1ste sociabil, are capacitatea de a-si face
prieteni adevarati, loiali precum cei cinci nazdravani# 3prietenos cu fiecare( si totodata este o
fire vesela# 3:azi, tu, razi, ,arap--lb;(. 1ste si intelept, incepe sa aiba initiative, in grupul
tovarasilor de drum devenind lider.
In aceste scenariu eista cateva puncte obligatorii de trecere, a caror semnficatie
simbolica este evidenta. +odul este locul de patrundere intr-o alta lume. $recerea are un
singur sens, iar revenirea nu mai este posibila. $recand podul, tanarul se diferentiaza de
fratii sai. - doua trecerea va fi la intalnirea cu nunta furnicilor. 1roul nu mai este ajutat de
nimeni) acum dobandeste mila. -mbele treceri marcheaza secvente ale eistentei eroului#
iesirea in lume, inceputul maturizarii spirituale. +adurea are acceptia de labirint) iesirea din
labirint este o proba prin care eroul, trecand-o cu succes, si-ar dovedi maturitatea. ,arap-
-lb insa nu reuseste singur, ci cu ajutorul 'panului. 8antana este grota, sau pestera din
labirint) eroul este iarasi condus, caci el nu este capabil de initiativa. 1l intra aici ca fiu de
crai si iese rob. Iesirea marcheaza primul moment al 3cresterii( si implica o noua traiectorie
spirituala, un nou drum, al carui sens final incepe sa fie previzibil.
In basmul lui "reanga apare caracterul de fictiune, implicand fabulosul si miraculosul,
prin intermediul unor caractere fantastice (2erila, 'etila, 8lamanzila, 4chila, +asari-!ati-
!ungila < prieteni ai personajului principal). De asemenea apar animale care au darul de a
vorbi (calul lui ,arap--lb) si diferite obiecte cu puteri miraculoase# %apa vie(, %apa moarta(,
cele > smicele de mar - aceste obiecte vor fi folosite in ajutorul personajului central, pentru
a fi readus la viata. 1ista un conflict intre Bine (reprezentat de ,arap--lb) si :au ('panul)
iar in cele din urma, Binele invinge, primind locul meritat, iar :aul este inlaturat, fiind supus
unei pedepse grele.
4 alta caracteristica a basmului este imbinarea realului cu fantasticul. !a "reanga,
fantasticul apare sub forma fabulosului antropomorfizat# pesonajele fabuloase dobandesc
conotatii umane prin modul de comportare (vorbe, fapte, gesturi, reactii sufletesti).
+ersonajele nazdravane se comporta ca niste tarani si de asemenea limbajul lor este unul
moldovenesc.
Intalnim o multitudine de motive in acest basm. =otivul imparatului fara urmas la tron
se refera la faptul ca 6erde-Imparat avea numai trei fete, spre deosebire de crai, care avea
trei baieti) astfel, datina cere ca urmasul la tron sa fie cineva de parte barbateasca. 'ituatia
initiala, specifica basmului, implica 3lipsa( care determina intriga. =otivul impostorului
evidentiaza pe 'pan care ii fura identitatea lui ,arap--lb, dandu-se drept nepotul lui 6erde-
Imparat. =otivul depasirii probelor initiatice constituie nucleul narativ al basmului. +rima
proba mai dificila pe care o trece ,arap--lb este cea la care il supune tatal sau imbracat in
piele de urs. *rmeaza altele din ce in ce mai anevoioase, la care il obliga 'panul# aduce
salatile din 2radina *rsului, pietrele nestemate din +adurea "erbului si pe fata imparatului
:os. 'unt cele trei probe pe care le implineste eroul cu ajutpul 'fintei Duminici, al calului, al
unor vietuitoare (furnici, albine) si al unor personaje fabuloase si anume cei cinci giganti,
tovarasi devotati lui ,arap--lb. In final, fata imparatului :os pedepseste pe 'pan, dandu-l in
vileag din dragoste pentru ,arap--lb si pentru adevar, acesta reprezentand motivul
pedepsirii raului.
"aracteristicile limbajului sunt evidente in acest basm,oralitatea fiind realizata prin
dramatizarea naratiunii# %=ai, da?al dracului om e si acesta(. !imbajul popular eistent da o
nota de naturalete# termeni regionali# %hobot(, %desant(. 8ilosofia de baza a basmului este
de sorginte profund populara# eperienta, viata practica, este cea care instruieste, care-l
formeaza pe om, propulsandu-l pe scara valorilor, iar nu apartenenta sociala ( nu faptul ca e
fiu de crai il face sa ajunga urmas la tronul unchiului sau, ci cunoasterea, distingerea binelui
de rau).
%'pre deosebire de basmele altora, in care supranaturalul e socant si infricosator, in
,arap--lb, realul si fabulosul se intretaie continuu, fara a da impresia unei insotiri hibride.
9u se stravede nici vulgaritatea cotidianului, nici miraculosul oniric sau halucinatoriu(, este
ideea dezvoltata de +aul "ornea in lucrarea %2anduri despre ,arap--lb(.