BASMUL CULT

Povestea lui Harap-Alb de Ion Creanga

,,Povestea lui Harap-Alb,, este un basm cult publicat in revista ,,Convorbirii literale,, in 1877. Autorul prea
elementele din basmul popular reactualizeaza teme de circulatie universala si le transforma potrivit viziuni
sale artistice.

 Basmul cult este o specie narativa ampla, o naratiune pluri episodica, ce are personaje numeroase,
purtatoare de valori simbolice. Scriitorul Ion Creanga preia o serie de elemente din basmult popular
precum ar fii-
a) Prezenta formulelor narative tipice- initiale, mediane si finale
b) Existenta unor motive narative tipice-superioritatea mezinului, imparatul fara urma de linie
masculina, probele,supunerea prin viclesug, rau-facatorul, pedeapsa, casatoria
c) Actiunile convectionale dispuse in persechi opozitionale-
 Lipsa-lichidarera lipsei
 Interdictia-incalcarea interdictiei
 Probele-depasirea probelor
 Supunerea prin viclesug, inselatoria- lichidarea inselatoriei, actiunea

Elementele care constituie trasaturile basmuli cult

ANTIEROUL- protagonistul acestui basm cult se deosebeste de eroul popular prin faptul ca nu are
nici puteri supranaturale si nici insusiri exceptionale, nu mai este intruchipat de fapturi himerice, vi este
un om al zilelor noastre, marcat prin defctele fizice.

TRIPLICAREA- presupune multiplicarea probelor la care este supus protagonistului, Harap-Alb nu

mai trece doar prin trei probe aseemenea erilor basmului popular, ci proba a treia se deschide spre
altele; aducerea fetei Imparatului Ros implica depasirea incercarilor la cre ii supune atat fata cat si tatal
ei.

LOCALIZAREA SI UMANIZAREA FANTASTICULUI- in acest basm cult fantasticul este localozat in

sensul ca spatiul in care se deruleaza intamplarile seamana cu cel din realitate, chiar cu zona geografica
a moldovei nu mai apre,, celalalt taram,, unde protagonistul sar putea infrunta cu faptele himerice.
Umanizarea fantasticului presupune faptul ca personajele fabuloase ( cei 5 prieteni si Sf dumnica) se
comporta si vorbesc asemenea unor oamnei obisnuiti. De exemplu cei 5 prieteni se cearta in camera de
arama asemeneasateni din humulesti (gerila si prieteni sai folosesc expresi tipice graiului moldovenesc ).

ORALITATEA- reprezinta caracterul de spunere al textului scris.

Aceasta reiese din urmatoarele elemente; -implicarea subiectiva a naratorului

-formulele narative tipice

-inserarea de fraze ritmatice sau versuri populare

UMORUL- reiese din urmatoarele elemente;

  Exprimari hazli
 Ironia
 Porecle si apelative caliraculative
 Diminutive cu valoare augunentatica
 Situatiile comice

TEMA BASULUI: Tema acestui basm cult este calatoria initiatica a unui tanar
spre dobandirea calitati de imparat si aducerea la cuoasterea de sine. Tanarul
parcurge un drum al maturizari de-a lungul careia invata sa dobandeasca binele de
rau si dobandeste valori morale superioare.

Elementele de structura si compozitie relevante pentru

particularitatile de constructie a basmului cult/a personajului
PERSPECTIVA NARATIVA: In acest basm cult exista o perspectiva narativa
obiectiva, vizibila prin naratiunea la persoana a 3a cu ajutorul careia se prezinta
intamplarile: ,,avea’’, ,,era’’, ,,tremura’’. Aceasta naratiune obiectiva r minata
insecti subiective, de interventi ale naratorului care au rol atat in carectirizarea
personajului (,, fiul craiului boboc in felul sau la treburi de astea”-aratand
naivitatea), cat si in sustinerea a realitati (,,dar ia sa nu ne deparatm cu vorba, si sa
incep a dapana firul povesti”). Omniscienta reise din faptul ca atat naratorul, cat si
unele personaje par a cunoaste dinainte traseul: (batrna anticipeaza statutul viitor al
protagonistului; ,,Fecior de crai, vede-te-as imparat”, iar naratorul anunta
intamplarile ce vor urma:,, se baga in fantana, fara sa-i trasneasca prin minte ce i
se poate intampla”). Naratorul se inteparteaza de diegeza, pretinde ca intamplarile
s-au petrecut fara el si se considera responsabil numai sa spuna povestea:(,,poate ar
izbuti sa iese fata Imparatului Ros, poate nu, cum le-a fi norocul. Ce-mi pasa
mie?..Eu sunt dator sa spun povestea si va rog sa asultati.

RELATIILR SPATIO-TEMPORALE: Elementele spatio-temporale

apar in incipitul basmului, mai precis in formula initiala pe care naratorul a
modifica ,,Amu cica era o data intr-o tara un crai care avea 3 feciorii’’ . Naratorul
pune acesta poveste pe scena spuselor alcuiva si poate fi sinonic cu ,,se spune’’.
Elementele temporale se afla in corelatie cu cele spatiale, antemporalitateafiind in
corelatie cu aspatialitatea (timp vag precizat-spatiu vag conturat). Anumiti indici
spatiali sugereaza dificultatea aventuri protagonistului, care trebuie sa ajunga de la
un capat la altu al lumi. Aceste elemente au si rol anticipativ, intrucat avertizeaza
cititorul asupra faptului ca tanarul va parasi spatiul protector al casei parintesti si va
strabate o lume plina de primejdi.

ACTIUNEA: In acest basm cult ,,Povestea lui Harap-Alb’’ se pot identifica

cele 5 momente ale subiecului operei literale. Expozitiunea cuprinde pregatirile pe
care fiul cel mic al craiului le face pentru calatorie si proba podului. Intriga e
momentul inalniri si sapnul si acceptari acestuia ca insotitor, desfasurarea actiuni
pune in lumina intamplarile care decurg din neascultarea tatalui, punctul culminant
surprinde momentul decapitari protagonistului, iar deznodamantul aduce rezolvarea
situatiei conflictului, invierea tanarului si casatoria cu fata imparatului Ros.
Subiectul acstei opere literale cuprinde si o serie de actiuni convectionale,
organizate in perechii opozitorii: lipsa( Verde imparat nu are mostenitorii pe linie
masculina) -lichidarea lipsei(protagonistul si ajutaorele sale incearca sa
infaptuiasca o serie de actiuni pentru a rezolva acesta lipsa), intertictia(formulata
de tata la inceputul calatoriei, aceea de a se feri de omul span si omul ros) –
incalcarea intertictiei(aceeptarea Spanului ca insotitor si intamplarile de la casa
imparatului Ros), probele(atat cele impuse de Span, cat si cele impuse de imparatul
Ros si fica acestuia) –depasirea probelor(protagonistul trece prin aceste incercari
cu ajutor prietenilor sai si al Sf Duminica), supnerea prin vicesug/inselatoria(fiul
cel mic al craiului este pacalit de Span sa intre fantana si transformat in rob) –
lichidarea inselatoriei(momentul aflari adevarului, deconspirarea Spanului,
ruptura de conditia de rob prin decapitarea si casatoria cu fata Imapratului Ros,
alaturi mostenirea imparatiei).

CONFLICTUL: In acest basm cult exista un conflict exterior intre personaje

reprezentand valori diferite: protagonistul reprezinta binele, iar otagonistul(Spanul
si omul Ros) reprezinta raul. Desi nu exceleaza prin vitejiesi curaj, fiul cel mic al
craiului este de partea binelui prin alte valoripe care le intruchipeaza: generozitatea,
spiritul de prietenie, respectarea cuvantului dat,mila. Antoganistul apare in doua
ipostaze: omul span si omul Ros. Spanul este considerat un raunecesar,deoarece
determina evolutia protagonistului: il supune la niste probe, in fapt i da adevarate
lectii de viata cu evident rol de formare, prin experienta robei si a morti simbolice
protagonistul isi desavarsestea personalitatea.

TITLU: Titlu acestui basm ilustreaza traseul existential al protagonistului prin

chiar substantiul ,,povestea’’. Tanarul fiu de crai porneste de la statul de neinitiat,
trece prin ritualul initeierii si se maturizeaza, obtinand statutul de imaprat. Numele
sau este o strucura oximoronica, ce pune in lumina doi termeni constatanti: alb si
negru ,,Harap’’ desemneaza o persoana de culoare, aflata in situtia de rob secole de-
a randul. Asocierea cu adjectivul ,,alb’’ desemneaza situatia neobisnuita in care un
fiu de crai devine sclav. Din punct de vedere simbolic cele doua culori pot fi
asociate cu defevtele si calitatile pe care le are orice tanar, indiferent de statutul sau
social.

FINALUL : Finalul basmului cuprinde momentul inchieri conflictului si

instaurari unui nou echilibru. Dupa ce spanul ii taie capul lui Harap-Alb, calul il
razbuna pe tanar, arucandu-l pe span din inaltul cerului. Decapitarea protagonistului
inseamna sfarsitul initerii, iar aceasta trebuie infaptuita chiar de cel care i-a impus
conditia de rob. Harap-Alb este inviat de fata Imparatului Ros cu elementele
magice: apa vie, apa moarta si 3 smice de mar dulce. Acest moment echivaleaza cu
reinvierea protagonistului cu conditia de imparat si cu desavarsirea sa ca om, prin
casatorie. Tanarul primeste inapoi insemnele puterii(palosul) si dobondeste
imparatia lui Verde Imparat. Finalul basmului cuprinde si formula de inchiere cu
ajutorul careia se realizeaza tranzitia dinspre fictiune spre realitate: ,,Si-a tinut
veselia ani intregi, si acuma mai tine inca’’, ,,Iar pe la noi, cine are bani bea si
mananca, iar cine nu se uita si rabda’’.
EPISOADE SEMIICATIVE:
Un episod semificativ pentru constructia basmului este intalinrea dintre fiul
cel mic al craiului si batrana din gradina palatului. Dezamagit de atitudinea
fratilor lui mai mari si rusinat de cuvintele tatalui sau tanarul iese in gradina
mahnit. Deodata isi face aparitia o cersetoare care ii cere mislostivie. Tanarul
o refuza, desi batrna pare a sti ceva despre destinul sau. Din conversatia celor
doi reiese ca aceasta cersetoare are puteri magice, intrucat semnalizeaza ca in
destinul fiului de crai apare elementul exceptional, calitatea sa viitoare de
imparat. Mezinul dovedeste reticenta fata de cuvintele batranei si abia tunci
cand ea sugereaza ca Dumnezeu i-a dat puterii neobisnuite tanarul o
mislotiveste cu un banut: ,,Fiul craiului, fermecat de vorbele babei’’.
Cuvintele batranei sunt adevarate lectii de bunatate si generozitate, iar tanarul
daca va ajunge imparat va trebui sa le invete. Dialogul dintre cei doi se
incheie cu sfaturile pe care aceasta fiinta cu puterii neobisnuite i le da
ininatea inceperi calatoriei: sa ceara de la tatal sau armele si hainele de mire,
calul, toate aceste elemente anunta caracterul repetitiv al experientei, dar si
nevoia de-a trece ptrintr-un ritual de initiere inainte de-a ajunge imparat.
Acest episod e relevant in constructia personajului intrucat pune in
lumina trasaturi precum incapacitatea de-a vedea dincolo de aparente;
firea sensibila, naivitatrea( dea nu intelege cuvintele batranei si de a nu
vedea semnele pe care destinul i le scoate in cale) arognta si lipsa de
respect.

Un alt episod semnificativ pentru particularitatiile de productie a textului,cat

si pentru constructia personajului este cel al intalniri cu spanul. Dupa ce
porneste la drum si reuseste sa treca de proba podului, tanarul primeste niste
sfaturi de la tatal sau: sa se fereasca de omul span si mai ales de cel ros.
Mesajul tatalui nu este perceput corespunzator de mezin din cauza lipsei de
experienta, nu intelege ca sensul cuvantului ,,sugubat’’ este viclean, iar cele
doua personaje ce intruchipeaza omul insemnat exceleaza prin prefacatorie si
in arta manipulari. Fiul cel mic al craiului se intalneste cu spanul de trei ori
intr-o padure. La inceput, spanul i sugereaza ca padurea este un loc plin de
primejdii, iar el ar cunoaste bine locurile. Tanarul refuza sa-l accepte ca
insotitor si porneste mai rapid. A doua ora spanul apare la o ,,stramtoare’’
deghizat in alte haine si cu vocea schimbata. Incearca sa-l pagubeasca pe
tanar, facand apel la firea sa sensibila, spanul isi deplange conditia,
marturisind ca a fost defavorizat de soarta si cere mila de la tanar. Nici de
aceasta data nu este acceptat, astfel ca, pune la cale un alt plan. Isi schimba
iarasi hainele, se infatiseaza calare pe un cal frumos si il avertizeaza pe tanar
ca exista obstacole de netrecut(un taur primejdios). Spanul profita de
naivitatea tanarului care ii explica motivele pentru cale nu il accepta; faptul
ca e span si tatal i-a interzis sa se aprorprie de el. Prin sa manipulatoare,
spanul demonteaza arfumnetele tatalui,si-l convinge pe mezin sa-l accepte ca
insotiitor la drum. In acest episod narativ apare un elementsimbolic:
padurea labirint. Traversarea acestuia il pune pe tanar in situatia de-a
face niste alegeri. Mezinul nu reuseste sa aleaga drumul cel bun,
dovedind ca mai are mult de invatat.

Un alt episod narativ relevant pentru particularitatiile de productie a textului,

cat si pentru constructia pesonajului este cel al coborari in fantana. Pe drum
spre casa lui Verde Imparat, spanul pune la cale un plan pentru al supune pe
tanar; varsa apa din plosca si-l indeamna pe mezin sa-l urmeze spre o fantana
cu apa proaspata. Cei doi ajung intr-o poenita unde era o fantana si spanul
coboara pentru a lua apa. Dupa ce se racoreste, il indeamna si pe fiul de crai
sa coboare pana la apa. Fantana nu era una obisnuita, nu avea roata, nici
cumpana, ci numai o scara de coborat pana la apa. Din punct de vedere
simbolic, aceasta fantana e asemanatoare unei grate sau pesteri,
confirmandu-se ca loc al initeri tanarului. Spanul il inchide in fantana si-
l obliga sa-i jure credinta, dandu-i numele de Harap Alb.Din aceasta
constructie oximoronica se poate observa statulul neobisnuit in care se
afla fiul cel mic al craiului: rob al spanului. Tanarul e obligat sa faca
schimb de identitati cu Spanul, ii preda in semnele puteri si ale
nobilitati(palosul si scrisoare catre verde imparat) si ii jura credinta
puna va muri si iar va invia.