“POVESTEA LUI HARAP-ALB”

de Ion Creanga
Basmul “Povestea lui Harap-Alb” se incadreaza in genul epic,iar ca specie literara este un basm
cult,deoarece are autor identificat,pe Ion Creanga.A aparut in revista “Convorbiri literare”,la 1
august 1877,apoi in acelasi an in ziarul “Timpul”.

Impletirea elementelor reale cu cele fabuloase creaza fantastical,ca specific stravechi al

basmelor,insa,in aceasta creatie narativa,Creanga imbina supranaturalul popular cu evocarea
realista a satului moldovenesc de unde reiese si originalitatea operei.

Semnificatia titlului “Harap-Alb” reiese din scena in care spanul il pacaleste pe fiul craiului sa
intre in fantana.Naiv,lipsit de experienta si extrem de credul,fiul craiului isi schimba statutul din
nepot al imparatului Verde in Acela de sluga a spanului:”D-acum inainte sa stii ca te cheama
Harap-Ab,aista ti-I numele,si altul nu.”

Numele lui are sensul de “rob alb”,deoarece “harap” inseamna negru,rob.Devenit sluga
spanului,isi asuma responsabilitatea si numele de Harap-Alb,dovedind in acelasi timp loialitate
fata de stapanul sau,intrucat jurase pe palos.

Subiectul este simplu,specific basmelor populare,cu eroi si motive populare,iar ca modalitate

narativa,incipitul este reprezentat de formula initiala tipica oricarui basm:”Amu cica era odata
intr-o tara”.Opera este insa un basm cult,deoarece are autor cunoscut,Ion Creanga,perpectiva
narativa fiind aceea de narator omniscient.Naratiunea la persoana a III-a imbina supranaturalul
cu realul,armonizand eroii fabulosi cu personajele taranesti din Humulesti natal
autorului.Actiunea are la baza conflictul dintre fortele binelui si raului,dintre adevar si
minciuna,iar deznodamantul consta intotdeauna in triumful valorilor pozitive asupra celor
negative.

Expozitiunea relateaza faptele ce se petrec intr-un tinut indepartat,peste mari si tari,la capatul
lumii,in timp mitic.Asadar relatiile temporale si spatiale se definesc prin evocarea timpului
fabulous cronologic si a spatiului imaginar nesfarsit.In acest cadru spatio-temporal mitic se
deruleaza o inlantuire cronologica,intamplarile reale si fabuloase la care participa personajele
basmului.Verde imparat ii cere fratelui sau craiul,sa-I trimita cel mai viteaz dintre fii sai ca sa I
urmeze la tron,intrucat el avea numai fete.Ca sa-i puna la incercare,craiul se imbraca intr-o
piele de urs si se ascunde sub un pod.Cei doi fii mai mari se intorc rusinati la curtea
imparatului.Mezinul,impresionat de amaraciunea tatalui sau se duce in gradina”sa planga in
inima sa”.Deodata “o baba garbova de batranete” ii cere de pomana,apoi il sfatuieste sa ceara
tatalui sau “calul,armele si hainele cu care a fost el mire” sis a puna o tava cu jaratic in mijlocul
hergheliei ca sa aleaga acel cal care va veni “la jaratic sa manance”.Urmand sfaturile
babei,voinicul pleaca la drum trecand cu bine de aceasta prima proba.Ca trasaturi ale
basmului,sunt prezente aici formulele initiale tipice si cifra magica trei,care face posibila
depasirea primei probe de catre eroul principal.

In intriga intalnim formule mediane tipice “si merg ei o zi,si merg doua,si merg patruzeci si
noua”.In aceasta secventa narativa este inclusa o pauza descriptive,care intrerupe povestirea si
descrie codrii,ce contureaza un peisaj de basm.

Desfasurarea actiunii incepe odata cu sosirea la palatal imparatului Verde,unde spanul se da

drept nepotul sau.De remarcat aici este elipsa narativa,adica trecerea sub tacere a secventei
calatoriei facute de erou ca sluga a spanului pana la imparatie,naratorul sugerand numai ca
aceasta s-a efectuat.

Basmul este structurat in mai multe episoade inlantuite,care se constituie in tot atatea probe la
care este supus protagonistul,trecand cu bine peste toate,precum:salatile din gradina
Ursului,Cerbul cu nestemate,calatoria catre imparatul Ros etc.

Actiunea continua cu formulele mediane “mai merge el cat merge” si se intalneste pe rand cu
cinci personaje ce il vor ajuta in indeplinirea probelor,pe
erou:Gerila,Flamanzila,Setila,Ochila,Pasari-Lati-Lungila.Ajuns la imparatia lui Ros,eroul este
supus la diferite probe inainte de a o putea castiga pe fiica acestuia:casa de arama,separarea
boabelor de mac din cele de nisip,pazirea fetei si ghicirea printesei.

Punctul culminant,consta in momentul in care adevarul este dezvaluit,spanul taian-du-I capul

lui Harap-Alb.Din fericire,cu ajutorul puterilor magice,fata imparatului reuseste sa-l invie pe
erou.

Deznodamantul consta intotdeauna in triumful valorilor positive asupra celor negative,asa ca

nunta incepe “S-apoi da,Doamne,bine!,”veselie mare intre toti era!/Chiar si saracimea ospata si
bea!”.Finalul este fericit si deschis deoarece veselia a tinut “ani intregi si acum mai tine inca”.

Personajele din acest basm cult sunt numeroase si sunt tipologizate dupa mai multe criteria.Fiul
cel mic al craiului este personaj principal,protagonist,pozitiv,rotund,dinamic si tipul naivului pe
cale de initiere.Spanul este personaj secundar,antagonist,negative si tipul omului
viclean,manipulator si duplicitar.El reprezinta raul necesar fara de care nu ar fi fost posibila
initierea fiului de crai.Sfanta Duminica este personaj donator,ajutor,secundar si pozitiv,iar prin
intermediul acestui personaj se evidentiaza proba milosteniei.Imparatul Ros este
secundar,pozitiv,plat si tipul tatalui protector,grijuliu.Craiul este personaj episodic,plat si tipul
tatalui initiator.Fata imparatului Ros este personaj secundar,real cu superputeri si tipul fetei
rasfatate.Imparatul Verde este secundar si tipul imparatului iubitor de supusi si naiv.Ochila,
Setila, Gerila, Flamanzila, Pasari-Lati-Lungila sunt personaje episodice,ajutoare, pozitive si sunt
reale cu puteri supranaturale.Alte personaje episodice sunt fratii fiului de crai,verisoarele,iar
alte personaje ajutor sunt calul,furnica si albina.

Limbajul este format din cuvinte arhaice,regionalism,dar este completat si de proverbe si

zicatori sau cantece.Arhaismele “garbova”,”rapciuga”,”grebanos”,”ghijoaga” si regionalismele
“multameste”,”parpalea”,”bodroganind”,infrumuseteaza limbajul textului.

Oralitatea stilului,redata de verbele folosite de naratorul subiectiv “dupa cum v-am spus”,prin
care el ne avertizeaza ca asa va fi cum ne-a zis el.Naratorul devine subiectiv folosind apelative
prin care isi exprima simpatia fata de personaje.Modalitatea prin care se realizeaza oralitatea
sunt injectiile,diminutivele,proverbele si zicatorile,dar si frazele ritmatice precum si
regionalismele.

Avand in vedere aceste caracteristici,textul apartine in totalitate acestei specii.In opinia

mea,acest basm impresioneaza prin faptul ca personajul principal reuseste sa se maturizeze cu
ajutorul altor personaje,precum spanul si tatal sau,dar si celelalte personaje simbolice.Asadar
basmul reuseste sa scoata principalele trasaturi ale personajului principal cu ajutorul probelor si
obstacolelor.