Basmul este o naratiune fantastica, definita ca specie a genuuli epic din literatura populara sau culta cu o raspandire mondiala

in care se nareaza intamplari fabuloase ale unor personaje imaginare aflate in lupta cu forte malefice. Din confruntarea celo doua motive, Binele iese invingator deoarece basmul propune modele de conduita, idealuri pretuite de omul din popor. Ion Creang, unul dintre scriitorii care s-au impus n literatura romn prin originalitatea stilului, a lsat o oper variat, aducnd n literatura cult farmecul i spontaneitatea literaturii populare. Povestea lui Harap-Alb, considerat sintez a basmului romnesc ( Nicolae Ciobanu ), se dezvolt pe un tipar narativ tradiional, particularizat insa prin interveniile autorului cult. Inca din definitie s-a pus accentul ep tema basmului. Acesta are o tema aproape unica: confruntarea dintre bine si rau iar finalul e previzibil potrivit moralei oricarui popor: triumful binelui. Insa tocmai aici intervine nuantarea ideei suport: pe parcursul acestei conruntari eroul nu mai este inzestrat cu puteri neobisnuite, el are un caracter complex reunind atat calitati cat si defecte, el indeplineste ritualul trecerii in varsta barbatiei. In concluzie basmul e un bildungsroman. Asemenea realitatii, eroul isi formeaza caracterul de exceptie, isi dobandeste calitatile inexistente prin infruntarea greutatilor vietii, iar aceasta idee sublimeaza ideea centrala a celor doi critic propusi: realitatea ca punct de plecare in basm, insa vom vedea, modificata. Lumea basmului, in particular cea din opera Harap-Alb este asa cum spun autorii olume in care vointa omului nu cunoaste limite, in care nu exista contrarii care sa nu poata fi rezolvate iar aceasta o putem dovedii prin exemplificarea probelor la care este supus Harap-Alb.Ele sunt de asemenea tipice pentru structura basmului traditional. La pod, tatl l supune unei prime probe unde este asteptat de tatl deghizat n piele de urs dar mezinul o depete cu ajutorul calului cu puteri supranaturale. Motivul cltoriei iniiatice, specific basmelor, se asociaz cu sfaturile tatlui , care i cere fiului s se fereasc de omul spn i de omul ro, druindu-i pielea de urs. La trecerea prin pdurea labirint, fiul craiului se rtcete i accept, dup trei ntlniri, tovria omului spn. Multiplicarea numrului de probe la care este supus eroul din basmul lui Creang difereniaz basmul cult de basmul popular . Procesul iniiatic din Povestea lui Harap-Alb este mult mai complicat i include parcurgerea unor etape complexe, marcnd simbolic drumul spre maturitate al eroului. Robia Spnului atrage alte probe, de remarcat fiind triplicarea, cu funcia de a ntrzia deznodmntul i de a susine complexitatea drumului parcurs de erou. Dup ce ajung la Verde-mprat, Harap-Alb este trimis s aduc salatele nemaintlnite din Grdina Ursului, prob pe care o depete cu ajutorul calului i al Sfintei Duminici. Pielea de urs druit de tatl su la plecare i gsete justificarea, proba marcnd depirea unei etape iniiatice care sugereaz maturizarea fizic. A doua prob la care este supus eroul este una a maturizrii voinei . Nestematele cerbului din pdurea fermecat nu pot fi dobndite dect de acela care ascult fr ovire sfaturile Sfintei Duminici. Harap-Alb trebuie s sape o groap n care s se ascund dup ce taie capul cerbului dintr-o singur lovitur. Ascunztoarea nu trebuie prsit pn dup apusul soarelui, dei capul cerbului l strig continuu. A treia prob este i cea mai dificil, ca i n basmele populare. Spnul cere s-i fie adus fata mpratului Ro, pentru a o lua de soie. Aceast prob presupune alt drum iniiatic, cu mai multe etape: ntlnirea cu furnicile crora le cru viaa, primind n schimb o arip; ntlnirea cu

albinele, crora le construiete un adpost aduce o a doua arip ca recompens. Personajele auxiliare se nmulesc prin ntlnirile cu Geril, Flmnzil, Setil, Psri-Li-Lungil, Ochil. La curtea mpratului Ro, Harap-Alb i nsoitorii si trebuie s fac fa altor provocri pentru a dobndi mna fetei: proba ospului este depit cu ajutorul lui Flmnzil i al lui Setil; nnoptatul n casa nroit de foc nu are drept consecin moartea tuturor datorit ajutorului dat de Geril; alegerea macului de nisip este realizat cu ajutorul furnicilor; fata mpratului Ro este pzit i prins cu ajutorul lui Ochil i al lui Psri-Li-Lungil; alegerea fetei se realizeaz cu ajutorul albinelor. Ultima prob este impus de fat i const n aducerea apei vii, a apei moarte i a celor trei smicele de mr dulce de unde se bat munii n capete. Sunt implicate, de aceast dat, personajele animale cu puteri supranaturale: turturica fetei de mprat i calul lui Harap-Alb. Un alt argumen cu privirea la afirmatia suport, referitor la faptul ca basmul pornete de la realitate dar se desprinde de ea, trecnd n supranatural poate fi reprezentat de catre personaje. Acest argument poate fi debatut pe doua planuri. Unul dintre ele este cel al personajelor umane. Acestea sunt specifice basmului dar sunt creeate cu mijloacele realului. Mai mult decat atat Ion Creanga le imprumuta un mod de a vorbi si de a gandi specific romanesc. Craiul este tatl ranit in orgoliu propriu; conceptia lui e taraneasca: fiecare om trebuie sa aiba un rost indiferent de rang. Imparatul verde este tipul senil si batran pentru ca nu vede nici macar ceea ce este evident,si anume ca nu Spanul seamana cu neamul lor ci mai degraba Harap-Alb. Spanul este raufacatorul dar si falsul erou. Dupa opinia altora e pedagogul rau pentru ca si el oricat de paradoxal ar fi contribuie la formarea lui Harap Alb. Trecerea spre supranatural o face atat Sfanta Duminica cat si Nameteniile. Sfanta Duminica e prezentata prin cateva trasaturi fabuloase dar si cu mijloace reale. E fabuloasa prin darul previziunii: tie ti-a fost scris sa ajungi imparat. Are puteri magice, il ajuta pe Harap Alb in primele 2 probe. In celelate aspecte ea e reprezentata prin modul de a vorbi si de a gandi precum o taranca: ea crede in destin, in Dumnezeu si asemeni unei mame il indreapta pe Harap Alb spre tenacitate si supunere, ea reprezinta pedagogul bun. In cele din urma Nameteniile corepund uriasilor din basme insa ele nu sunt niste personaje negative, sunt ca feciorii babei, sunt tari de vartute, iar in cazul lo fabulosul se obtine prin exagerare, dar isi pastreaza infatisarea umna: avea niste urechi clapauge si niste buzoaie groase si debalazate. Cel de-al dooilea plan e reprezentat de personajele himerice, animaliere din aceasta cateogrie facand parte calul. Dupa opinia lui Calinescu personajele himerice sunt fundamentale intr-un basm. Calul e un personaj fabulos pentru ca e asemenea lui Pegas, zboara pana in inaltul cerului si al norilor. Are darul de a vorbi dar si darul rpeviziunii si puterea de a se metamorfoza. El e prezentat dupa principiul unor aparente inselatoare dar si dupa principiul ca obiectele cu puteri magice daca sunt ingrijite isi recapata calitatile. E un eprsonaj misterios si pt ca vorebste si gandeste ca un taran, vorbeste in pilde crede in Dumnezeu. Un ultim argument vine din partea unei categorii estetice care caracterizeaza opera culta: fabulosul. E categoria estetica Astfel prin aceste idei ajungem si la argumentarea ultimei parti a afirmatiei. Lumea basmului nu e caracterizata in special prin personaje is actiuni pentru ca la baza lor acestea au o nuanta de verosimilitate, au radacini in realitate, insa in relatie cu probele la care a fost supus Harap Alb, in relatie cu modl in care le-a depasit, luand in considerare trasaturile supranaturale ale unor personaje umane sau himerice iar la toate acestea adaugandu-le fabulosul ca stalp de sustinere se poate afirma ca basmul

se caracterizeaza prntr-o atmosfera unica pe care toate aceste elemente o creeaza,o atmosfera ce in mod clar contrasteaza cu realitatea cotidiana.