Sunteți pe pagina 1din 3

PAA HASSAN de George Cobuc

-Apartenena operei la genul epic, specia balad cult Poezia Pasa Hassan se nscrie in categoria operelor poetului ardelean care evoc personaliti si eveni ente istorice deosebite i a !ost publicat in "#$%& 'nspirat din opera lui (icolae )lcescu, capitolul Clugreni, balada culta Pasa Hassan evoca artistic o secven a btliei de la Clugreni *"+#+,, in care otirea ro -n, condus de .i/ai 0iteazu, a nvins ar ata oto ana, a!lat sub conducerea lui 1inan Pasa& Poetul i agineaz n aceast poezie, scena in care .i/ai 0iteazu, cut-nd pe 1inan, l gsete pe Hasan-Pasa, se ia dup el dornic de a da piept la piept& )alada este o creaie epic in versuri, n care este povestit o nt- plare neobinuit, la care participa c-teva persona2e care se con!runt i care prin co porta ent i presioneaz puternic& Poezia Pasa Hassan este o oper literara cult, deoarece are autor cunoscut, si este o balad istoric, pentru c n!ieaz o nt- plare neobinuit din trecutul nostru istoric, la care particip persona2e cu nsuiri ieite din co un& 3n ciuda aparenelor, ntre titlul baladei si coninutul, este o deplin concordan& Portretul do nitorului ro -n nu este n!iat direct, ci se contureaz din i presiile pe care le produc !aptele sale asupra conductorului turc, Pasa Hassan& C/iar si icarea ar atei ro -ne, conduse de .i/ai 0iteazu este prezentat prin oc/ii paei& Procedeul de a prezenta persona2ul prin pris a adversarului este evident din pri a stro!4 Pe 0od-l zrete clare trec-nd 5 1i-n ur a-i se-ndeas, cu vuiet curg-nd6 7tirea ro -n& 8iind o oper epic, o entele subiectului se nlnuie, si tensiunea creste p-n n penulti a stro!, c-nd Hassan a2unge la taberele turceti& 9:poziiunea ; Poezia ncepe cu i aginea do nitorului ro -n, care parte groaz si oarte printre pg-ni& 9l trece printre du ani cu !ulgeru-n -n, !c-nd crare& <escrierea /aosului ce do nete in ar ata oto an are rolul de a evidenia vite2ia ro -nilor& =it ul alert este dat de !olosirea unor verbe se ni!icative4 rup, salt, cade, senc/in& >abloul este panora ic si plin de dina is & ' aginile vizuale si de icare se succed cu repeziciune, iar vuietul *i agine auditiva,, creeaz i presia de s!-rit de lu e& ' aginea dezastrului otirii oto ane este relatat prin eta!ora /iperbolizat ?Cade-n ocirl un val dup val& Pri ele doua stro!e ale baladei ilustreaz i aginea grandioas a luptei ro -nilor, condui de .i/ai 0iteazu, a carui reie do ina& At os!era de balad este creat cu a2utorul !igurilor de stil /iperbolate *se-ndeas cu vuiet curg-nd,, eta!ora *cu !ulgeru-n -n,, asociat cu epitetul ?turci ea-n vr2bit, subliniaz vite2ia ro -nilor& 8olosirea verbelor la gerunziu sugereaz rit ul ncletrii celor dou ar ate& Aici re arc i prezena aliteraiilor cu z, r, o& 'n stro!a a treia prespectiva luptei se ngusteaz, si atenia este ndreptat spre Hassan, care st departe de lupt&
1

<ac icrile celor dou oti constituie e:poziiunea operei, intriga, realizat in ur toarele trei stro!e, este data de apariia voievodului ro -n in pre2 a paei& >rsturile scoase n eviden sunt cura2ul i dorina de a-i nvinge pe turci& 9l se ic precu ?lupul ntre oi, co paraie care relie!eaz reia do nitorului, care este nzestrat cu nsuiri e:cepionale& .irarea lui Hassan redat prin eta!ora ?9 negru p -nt nu cunoate argini, iar spai a ncolete n su!letul paei, care este n continuare cuprins de vite2ia si cura2ul voievodului, subliniaz prin verbele de icare4 ?alearg, prtie, ?cutre ur, ?vine, i prin epitetul nval ?nebun& ' aginea i presionant a lui .i/ai 0itezu prinde contur n ulti ele dou versuri ale acestei stro!e ?9l vine spre pa4 e groaz i vai 6 C vine !urtun& <es!urarea aciunii, cuprins in ur toarele trei stro!e, red adresarea direct a voievodului ctre pa i n!ieaz atitudinea turcului i reaciile sale in !aa unei posibile con!runtri& 8rica l deter in pe Hassan s-l vad pe .i/ai in proporii /iperbolice4 ?1lbaticul vod-i un unte& Prezentarea lui .i/ai 0itezu este perceput nu nu ai vizual, ci i auditiv de ctre pa, sugerat prin aliteraia ?@alele-' zuruie crunte& Aa provocarea direct a do nitorului ro -n, groaza turcului sporete i zboar oi ete ; epitet verbal ncrcat cu ironie& Br toarele dou stro!e *a-C-a i a-C'-a, constituie punctul cul inant& Hassan a2unge n cul ea disperrii& 9:presiile populare ?de groaza pieirii btut i ? n-nc p -nt relev at-t disperarea persona2ului, dar i ironia autorului& Di n penulti a stro!, portretul su !izic este o oglind a strii de spirit& <in pricina !ricii, ?3i d-rd-ie dinii, dar a2uns aproape de tabere, este a2utat de spa/ii care se grbesc ?1-i deie scpare& Cele dou persona2e ale baladei sunt constituite in antitez& 9a scoate n eviden trsturi antagonice4 cura2ul do nitorului ro -n i !rica paei, spiritul de sacri!iciu al voievodului i laitatea conductorului turc& Aura legendar a eroului, prezentarea lui n antitez cu adversarul su, binarea ele entelor reale cu cele !abuloase, /iperbolizarea persona2elor i a !aptelor lor, ca i punerea acestora n situaii e:cepionale, ncadreaz opera ?Paa Hassan de George Cobuc n specia literar ; balad cult& 8iind o balad cut, se re arc prin varietatea procedeelor artistice !olosite& Pentru a reda culoarea epocii, poetul !olosete ar/ais e, iar prin inversiuni se evideniaz caracteristici ale unor !apte sau persona2e& Ai ba2ul este presrat cu e:presii populare, deosebit de sugestive, iar !olosirea verbelor la prezent aduce eveni entul in actualitate, evideniind dragostea pentru patrie, pentru popor a poetului& Poezia este alctuit din dousprezece stro!e, !iecare av-nd c-te ase versuri, ulti ul ai scurt& Pri ele cinci versuri au sura de #-"" silabe, ulti ul de ase silabe& =i a este alctuit dup sc/e a abbaab, iar rit ul este a /ibra/ic&
2