Test de evaluare curentă la Fonetica limbii române

Recalificare
________Zosim Lidia__________

1. Caracterizați fonetic următoarele vocale și consoane: 10 p.

A -vocală deschisă,sonoră, centrală, nelabială
S-consoană constrictivă siflantă, linguală( prelinguală, alveolară) surdă
L- consoană constrictivă laterală, linguală(prelinguală, alveolară) sonantă
B- consoană ocluzivă orală, labială(bilabială) sonoră
O- vocală semiînchisă labială/nelabială închisă posterioară
R- consoană constrictivă vibrantă, linguală(prelinguală, alveolară) sonantă
M-consoană ocluzivă nazală, labială( bilabială) sonante
S- consoană constrictivă siflantă, linguală( prelinguală, alveolară) surdă
U-vocală închisă, labială posterioară
P-consoană ocluzivă orală, labială(bilabială) surdă
D-consoană ocluzivă orală, linguală( prelinguală, dentală) sonoră
2. Exemplificați în enunțuri concludente tipurile intonației:
Intonație uniformă- Munții noștri sunt bogați ca soarele.
Intonație ascendentă – Însă ce ți-i bună pocăința după moarte?
Intonație descendentă – Scoboarăte jos, tâlharule, că te-oiu învăța eu!
Intonație combinată – Soarele răsare,/ soarele apune.
3. Daţi câte 10 exemple de: 10 p.
Cuvinte oxitone: pal-ton, ma-ga-zin, co-leg, e-vi-dent, po-por, he-xa-gon, pai, mal, deal, râu
paroxitone:ca-să, fe-reá-stră, co-li-vi-e, in-tro-dú-ce, la-ván-dă, terenul, pál-mă, car-tea, pá-loş,ra-dio
proparoxitone: duminică, martie,inimă, repede, fluture,fagure, șurubelniță, latură, aulă,
dușmanii,
10 p.
3. Exemplificați, încadrând în enunțuri, 2 diftongi, 2 triftongi și 2 vocale în hiat.
diftongi__Roua de pe iarbă este cristalină. E dulce mierea lângă foc.
Triftongi__Ei aveau mare nevoie de a merge la târg. Fata moșneagului a tors un ciur de
fuioare
Vocale în hiat___ Am învățat o poezie. El este om de știință

4. Explicați creativ, într-un text coerent, legătura foneticii cu una dintre disciplinele
nelingvistice.
Fonetica știința ce studiază fonețiunea un proces care are ca rezultat sunetele articulate.
Aceasta are o strânsă legătură cu biologia sau mai bine zis cu fiziologia omului și anume cu
aparatul respirator și digestive.
Aerul expirat este pompat de plămân şi devine curent de aer fonator în urma unui
impuls nervos de pe cortex. Curentul de aer este modulat în laringe, după care este amplificat şi
transformat în cavităţile rezonatoare (bucală şi nazală) de deasupra laringelui.
Organele articulatorii ale cavităţii bucale sunt: buzele (labiile) – organe mobile care
contribuie la realizarea unor sunete rotunjite (o, u) sau la producerea consoanelor labiale prin
închiderea bruscă a canalului; maxilarul inferior – organ mobil care poate crea un unghi de
deschidere faţă de maxilarul superior, modificând astfel volumul rezonatorului bucal şi, implicit,
natura sunetelor articulate; bolta palatului (palatul dur) – organ fix care participă la fonaţiune
când vârful limbii (apexul) se atinge sau se apropie de acesta, îngustând astfel canalul; vălul
palatin (palatul moale) – organ mobil, prelungire în partea posterioară a palatului dur, cu rol de
a dirija curentul de aer fonator spre cavităţile rezonatoare; uvula (lueta sau, în limba populară,
omuşorul) – este o prelungire a vălului palatin, cu rol secundar în fonaţiune, având posibilitatea
de a vibra când se articulează sunete în zona posterioară a palatului (consoana r pronunţată
uvular, de exemplu); muşchiul lingual (limba) – cel mai important organ articulatoriu, modifică
forma rezonatorului bucal prin poziţia sa mai avansată sau mai retrasă, mai ridicată sau mai
coborâtă. 10 p.

10 – 42-40
9 – 39-35
8 – 34-30
7 - 29-25
6 – 24-20
5 - 19