SCOALA CI CLASELE I-VIII NR.2 Prof.

MARIA MARIN
BUFTEA JUDETUL ILFOV

PROIECT DIDACTIC

DATA: 20.04.2010
CLASA a VII-a C
ARIA CURRICULARA: LIMBA SI COMUNICARE
OBIECTUL: LIMBA SI LITERATURA ROMANA
SUBIECTUL: PARTI DE VORBIRE NEFLEXIBILE PARALELA
INTRE PREPOZITIE SI CONJUNCTIE
TIPUL DE LECTIE: RECAPITULARE SI SISTEMATIZARE
DURATA: 50 DE MINUTE

SCOPUL LECTIEI: Sistematizarea si consolidarea cunostintelor despre

cele doua parti de vorbire; dezvoltarea capacitatilor de analiza morfologica
si de scriere corecta; dezvoltarea capacitatilor de de folosire corecta in
procesul de comunicare a diferitelor forme ale prepozitiei si conjunctiei.

COMPETENTE SPECIFICE
3.3 Sesizarea corectitudinii si a valorii expresive a categoriilor
gramaticale si lexicale invatate intr-un text citit.
4.2 Utilizarea corecta si nuantata a categoriilor semantice invatate.
4.4 Utilizarea corecta a semnelor de ortografiesi de punctuatie.

OBIECTIVE OPERATIONALE
a) COGNITIVE
La sfarsitul activitatii elevii vor fi capabili:
O1 sa recunoasca prepozitia si conjunctia intr-un text
O2 sa faca deosebirea intre prepozitie si conjunctie
O3 sa aplice normele ortografice si de punctuatie impuse de aceste
categorii gramaticale
b) AFECTIVE
O1- sa fie dispusi sa recepteze informatii noi;
O2- sa consimta la continuarea efortului de atentie;
O3- sa doreasca sa aplice cunostintele dobandite
O4- sa fie dispusi sa diferentieze, sa explice, sa motiveze

1
 O5- sa anifeste grija pentru felul in care isi construiesc raspunsrile
orale, precum si pentru felul in care scriu.

STRATEGII DIDACTICE
- de tip dialogat
- bazate pe activitatea individuala a elevilor (exercitii)

METODE SI PROCEDEE
- Conversatia de sintetizare si de sistematizare a cunostintelor;
- Exercitiul de recunoastere, de diferentiere, de exemplificare.
MATERIAL DIDACTIC
- a) din dotare: manualul
- b) fise de evaluare.
BIBLIOGRAFIE
1. Limba romana, clasa a VII-a, Editura Humanitas
2. Dumitru Ivanus s.a., Metodica predarii limbii si literaturii romane
in gimnaziu si licee
3. Adrian Costache, Georgeta Costache, Limba romana. O gramatica
sintetica
4. Silviu Constantinescu, Limba romana. 1800 de teste si rezolvarile
lor.
5. Crenguta-Lacramioara Oprea, Strategii didactice interactive.
6. Ecaterina Lupescu, Camelia Muresanu, Limba romana pentru
clasele V-VII. Comunicare, limba, literatura.
7. Fl.Ionita s.a., Literatura.Limba romana.Comunicare. Pentru clasa a
VII a. In conformitate cu noua programa.

SCENARIUL DIDACTIC

1. MOMENT ORGANIZATORIC
Notarea absentelor.
. Profesorul le recomanda elevilor pregatirea instrumentelor de lucru
necesare pentru ora de gramatica.

2, CAPTAREA ATENTIEI se va face concomitent cu

REACTUALIZAREA CUNOSTINTELOR din tema pentru acasa prin
alcatuirea pe tabla (cu ajutorul elevilor) a unui tabel din care rezulta
principalele caracteristici ale celor doua parti de vorbire.

2
PREPOZITIA
- Are rol doar la nivelul propozitiei
- Leaga un atribut sau un compleent
de cuvantul determinat
- Nu indeplineste functii sintactice
- Se analizeaza impreuna cu partea
de vorbire pe care o preceda.
CONJUNCTIA
- Are rol atat in propozitie, cat si in
fraza
- a) Leaga doua parti de propozitie de
acelasi fel (la nivelul propozitiei).
-b) Leaga doua propozitii de acelasi
fel (principale sau secundare).
-c)Introduce in fraza o propozitie
subordonata.
- Nu indeplineste functii sintactice
- Se analizeza singura (exceptie:
conjunctia sa= marca a modului
conjunctiv.

3.ANUNTAREA SUBIECTULUI SI A OBIECTIVELOR PROPUSE

- exercitii de aprofundare a cunostintelor in vederea depistarii
deosebirilor dintre prepozitie si conjunctie, astfel ca, dupa aceasta activitate,
elevii sa aplice cu usurinta, fara efort suplimentar, normele ortografice si de
punctuatie impuse de aceste parti de vorbire.
- Profesorul isi exprima speranta ca in viitor cele doua parti de vorbire
sa nu mai fie privite drept cenusaresele gramaticii, iar lectiile despre acestea
sa fie placute, amuzante, instructive.

4.PREZENTAREA NOULUI CONTINUT. DIRIJAREA INVATARII

Pentru inceput, profesorul adauga cunostintelor anterioare cateva
subtilitati de care trebuie sa tinem seama in folosirea corecta a prepozitiei si
a conjunctiei in comunicare.
Atentie!
Unele prepozitii sunt specializate pentru anumite functii sintactice sau
pentru alaturarea la anumite verbe. Astfel, dintre este folosit atunci cand
este vorba de o alegere:
a) A G Unul din evenimentele relatate...
A G Unul dintre evenimentele relatate...

A - G Despre aceste probleme ar trebui sa se ocupe....

A G De aceste probleme ar trebui sa se ocupe....

3
Ortografie:
Se scriu sudate prepozitiile compuse: inspre, dinspre, dintre,
dinapoia, dindaratul, deasupra.
Se scriu separat prepozitiile compuse: de la, de pe langa, in afara de.

Pentru formarea genitivului atunci cand inaintea substantivului in

acest caz se afla adverbe sau numerale care nu-si schimba forma dupa caz,
se foloseste prepozitia a:
Ex. Parerea savantilor/ parerea a doi savanti renumiti ..
.
Nu se folosesc prepozitii pe langa substantive, cand acestea au forma
proprie in cazul respectiv (exemplu: cazul dativ):
Te spun la mama/ Te spun mamei.
Dau mancare la cai/ Dau mancare cailor.

Este obligatorie folosirea prepozitiei de dupa numeralele cardinale

de la douazeci in sus.
Ex. Douazeci si una de masini.

O greseala frecventa o constituie confuzia intre prepozitia simpla

dupa si prepozitia compusa de pe:
Exemple: Este un prieten de pe/dupa strada mea.
S-a ivit de pe/dupa margine..
Castiga bani de pe/dupa urma afacerii tatalui sau.
Dar: Se tine dupa/ de pe noi.
Se cunoaste dupa/de pe ochi ca minte.
Se inrudesc dupa/de pe tata.
Conjunctia.
- Nu confundati conjunctia coordonatoare copulativasi cu adverbul
sau cu pronumele refexiv si. Valoarea morfologica se poate verifica prin
inlocuire:
Mananc si plang Mananc sau plang (conjunctie)
A si aflat ? - A aflat deja ? (adverb)
Si-a amintit de mine? - Ti-ai amintit de mine ? (pronume reflexiv).

Este indicata evitarea folosirii conjunctiei compuse ca sa , cand

conjunctia sa este suficienta.
Exemplu: Vreau sa spun. Vreau ca sa spun.
Atentie ! Nu exista conjunctia ca sa . Forma corecta este ca sa si de
cele mai multe ori intre cei doi termeni se pot intercala alte cuvinte:

4
Exemplu: Doream doar /ca oamenii sa ma inteleaga./
In aceasta situatie propozitia subordonata este introdusa prin
conjunctia compusa ca...sa.

b) Se subliniaza importanta contextului in stabilirea posibilelor valori

morfologice ale celor doua parti de vorbire prin rezolvarea catorva cerinte
alcatuite pe texte literare din opere literare studiate sau la prima vedere.
Valori morfologice:
de
- prepozitie: Mare sa fii, dar de frica tot sa stii
- conjunctie : Mosule, mergi de te culca ! (M.Eminescu)
- interjectie : Apoi de, jupane Strul, vorba-i vorba (I.Creanga)
- pronume relativ invariabil : Nu se intoarce ziua de trecu. (de = care)
pana
- prepozitie ; Si de la crestet pana-n poale/ Plutesti ca visul de
usor.(M.Eminescu)
- conjunctie: Stateam la soare pana se usca cenusa pe noi (I.Creanga)
a
- substantiv: Iaca, asta este litera a... (I.Teodoreanu)
- pronume demonsrativ: Socoteala de acasa nu se potriveste cu a din targ.
- articol demonstrativ: Scoala s-a mutat in cladirea a noua.
- articol posesiv: ...cea dintai litera a alfabetului...
- interjectie: A!...Si dumnealui? (I.L.Caragiale)
- verb auxiliar: La steaua care a rasarit... (M.Eminescu)
si
- conjunctie coordonatoare copulativa: ...Vin incet si
scartaind...(G.Cosbuc)
- pronume reflexiv: Orice cioara-si lauda puii.
- adverb: Ai si venit?

c) Profesorul prezinta un aspect inedit legat de cele doua parti de

vorbire si anume valoarea stilistica a acestora.
- rolul prepozitiei si al conjunctiei in caracterizarea personajelor:
prezenta in vocabularul unui personaj a formelor regionale sau populare ale
celor doua parti de vorbire, poate oferi informatii despre originea acestuia,
precum si despre gradul sau de cultura.

Exemplu: da, pa,da pa = forme regionale muntenesti

(di) (pi) la = forme regionale moldovenesti
di la, dupe = forme regionale oltenesti

5
 (Pot) pentru ca sa (spun)...

- Folosirea intentionata a unor forme gresite ale acestor parti de

vorbire poate da nastere comicului de limbaj ( Vezi melodia lui Florin
Chilian: Ma iubeste femeile/ Si e moarte dupe mine.)

5. FIXAREA CUNOSTINTELOR se efectueaza prin completarea

unei fise de evaluare (Anexa 1).

7. TEMA PENTRU ACASA

Deoarece problemele legate de cele doua parti de vorbire au fost
epuizate prin temele anterioare si prin evaluarea la clasa, tema pentru acasa
va urmari reactualizarea cunostintelor despre interjectie, urmatoarea parte de
vorbire studiata:
Alcatuiti o compunere de o jumatate de pagina, in care sa folositi zece
interjectii diferite.

ANEXA 1

O prepozitie poate, in functie decontext, sa intre in structura mai

multor parti de propozitie.

Zarile, de farmec pline,/Stralucesc in luminis(G.Cosbuc)

Care cu poveri de munca/Vin incet si scartaind(G.Cosbuc)
Si plangeam de suparata (G.Cosbuc)
Noi de copii ne stim (G.Cosbuc)
A sunat gornistul de plecare. (G.Cosbuc)
Se clatina ca dus de-un val. (G.Cosbuc)
Tu mi-ai spus sa vin la moara/Pe-nserat (G.Cosbuc)
Te-am vazut si ieri pe-o cale. (G.Cosbuc)
Mi-e necaz pe toata lumea. (G.Cosbuc)
La izvor vezi pe Rodica/Pana-n zori. (G.Cosbuc)

6
 ANEXA 1

O prepozitie poate, in functie decontext, sa intre in structura mai

multor parti de propozitie.

Zarile, de farmec pline,/Stralucesc in luminis(G.Cosbuc)

Care cu poveri de munca/Vin incet si scartaind(G.Cosbuc)
Si plangeam de suparata (G.Cosbuc)
Noi de copii ne stim (G.Cosbuc)
A sunat gornistul de plecare. (G.Cosbuc)
Se clatina ca dus de-un val. (G.Cosbuc)
Tu mi-ai spus sa vin la moara/Pe-nserat (G.Cosbuc)
Te-am vazut si ieri pe-o cale. (G.Cosbuc)
Mi-e necaz pe toata lumea. (G.Cosbuc)
La izvor vezi pe Rodica/Pana-n zori. (G.Cosbuc)