Jocuri didactice specifice clasei a II-a

Jocurile didactice folosite la această clasă au ca sarcini didactice îmbogăţirea şi activarea

vocabularului elevilor, formarea deprinderilor de a înţelege mesajul de idei transmis de textul de
lectură, de a interpreta fapte, idei.
Pentru verificarea însuşirii grupurilor de sunete am organizat jocul „Unde se potriveşte?”. Am
prezentat elevilor câteva desene şi le-am cerut să denumească ce văd şi să spună DA în căsuţa care
arată grupul de litere conţinut de cuvânt.
Material: fişe pe care sunt scrise grupurile de sunete ca: ea, ia, ie, oa, ua, uă.
Sarcina: să formeze cuvinte, pe urmă enunţuri care să se refere la o călătorie cu trenul.
Desfăşurarea jocului: copiii primesc fişele, compun cuvinte, pe urmă enunţuri.
Jocul este sub formă de întrecere.
După mai multe exerciţii am putut organiza cu copiii jocuri didactice cu cuvinte omonime.
De exemplu: „Găseşte mai multe înţelesuri”, joc care are ca scop precizarea înţelesului
cuvintelor cu aceeaşi formă, dar înţeles diferit. Am folosit ca material didactic cuvinte ca: toc, cot, pui,
pod, cap.
Sarcina didactic: rostirea cuvântului după anumite înţelesuri sugerate.
Desfăşurarea jocului: se scoate un elev din clasă. Învăţătorul împreună cu elevii aleg un cuvânt,
de exemplu cuvântul toc. După alegerea cuvântului, copilul de afară este adus în clasă şi în mod
organizat i se spun două sau mai multe înţelesuri ale aceluiaşi cuvânt. Elevul trebuie să ghicească
despre ce cuvânt este vorba.
De exemplu: cu el se scrie, se află la fiecare uşă etc, până când elevul ghiceşte. Dacă nu
ghiceşte, i se dau lămuriri suplimentare.
Se procedează la fel şi cu alte cuvinte omonime.
Sinonimele contribuie la precizarea vocabularului şi măreşte simţitor potenţialul expresiv al
limbii. Copiii sunt conduşi să înţeleagă şi să observe că unele cuvinte pot fi înlocuite în vorbire cu
altele, cu acelaşi înţeles.
De exempu: copilaş – bebeluş – prunc – pui de om
sau bătălie – luptă – război.
Jocul „Găseşte-i un alt nume” l-am folosit pentru a îmbogăţi vocabularul copiilor cu cuvinte
sinonime.
Sarcina didactică: aflarea unor cuvinte sinonime cu celelalte.
 Material: cuvinte iniţiale.
Desfăşurarea jocului: pe tablă am scris cuvintele în coloană: zăpadă, timp, troian, elev, a ţipa.
Elevii au sarcina de a găsi cât mai multe cuvinte cu acelaşi înţeles. Jocul l-am desfăşurat pe rânduri de
bănci. A ieşit câştigător rândul care a găsit cele mai multe sinonime pentru cuvântul dat.
Formarea noţiunii de limbă este un proces complex care implică atât dezvoltarea vocabularului,
cât şi dezvoltarea proceselor intelectuale ale elevilor.
Pentru a vedea modul în care s-a realizat îmbogăţirea vocabularului elevilor cu sinonime şi
omonime am realizat „Jocul sinonimelor” şi „Jocul omonimelor”.
Jocul sinonimelor. Am cerut elevilor să găsească alte cuvinte cu înţeles asemănător din
următoarele propoziţii:
Mama îşi priveşte duios fiul (emoţionată, dulce, blând, trist, gingaşă).
Oamenii se bucură de rodnicia pământului pe care l-au trudit. (bogăţia, fertilitatea).
În jocul omonimelor elevii au avut de căutat noi înţelesuri pentru cuvintele date de noi. Una
dintre aceste cuvinte a fost: vie.
Maică-ta de-i vie.
Bine-ar fi să vie.
Pân’ la noi la vie.
Elevii au alcătuit propoziţii deosebit de frumoase.
Pentru verificarea grupurilor de sunete: ea, ie, ia, oa, am organizat un concurs „Cine ştie
câştigă”. Fiecare grup de sunete a fost reprezentat prin două coloane de cuvinte, una din ele fiind
greşită. Unii au avut sarcina de a găsi cuvintele scrise corect, apoi cu acestea au alcătuit enunţuri.
iel el eram ieram poet poiet
ieşire eşire ieste este poiezie poezie
ieste este iera era poiem poem
iepure epure era iera versuri viersuri
iele ele ieraţi eraţi eu Ieu

În atenţia mea a stat ortoepia şi ortografia care cuprind vocale duble sau consoane duble. Pentru
acesta am prezentat elevilor cât mai multe cuvinte şi le-am cerut să creeze şi un text care să cuprindă
cel puţin trei cuvinte cu consoane alăturate, identice.
Iată câteva exemple de cuvinte: alee, idee, muzee, tranşee, cuviincios, fiinţă, zoologie, alcool,
accelerat, accident, occident, succes, fiică, înnora, înnoda, înnopta, înnoit.
 Jocul „Clarifică”, elevii au avut de clasificat în trei coloane substantivele prezentate de noi şi să
precizeze ce arată fiecare: grădină, şcolar, fetiţă, pădure, necaz, alee, bucurie, catedră, mâhnire, arbore,
ploaie.
Fiinţe Lucruri Fenomene ale naturii
şcolar grădină ploaie

În exerciţiul – joc „Ce se potriveşte?” elevii au avut de căutat unele însuşiri potrivite pentru
fiinţele şi lucrurile numite de substantivele date de noi: carte, cerneală, aer, strugure, şcoală, rădăcină,
frunză, flori.
Elevii au alcătuit enunţuri cu câteva expresii noi găsite:
„Cireşul are frunza galbenă.”
sau „Cactusul are o frunză spinoasă.”
În jocul didactic „Recunoaşte autorul” elevii au fost puşi în situaţia de a recunoaşte autorul unei
poezii după fragmentele prezentate. Am imprimat pe casetă sau CD câteva versuri semnificative din
poeziile mai cunoscute ale marilor noştri scriitori, lăsând câte o pauză între fragmente. Elevii au
ascultat banda şi pe măsură ce au auzit versurile, şi-au notat cine este autorul fiecărui fragment. Pentru
complicarea jocului, am cerut elevilor să indice şi numele poeziei din care a fost extras fragmentul
ascultat.
În jocul „ghici ce poveste este?”, elevii au avut de recunoscut titlul şi autorul unei povestiri
după conţinut sau personaje. Astfel, am selecţionat din diferite povestiri unele fragmente semnificative,
care le-am alcătuit în aşa fel, încât elevii să-şi dea seama că s-a trecut de la o poveste la alta.
Jocul a fost interesantşi atractiv şi a favorizat o participare activă a elevilor.
Am anunţat elevii că le voi spune o poveste mai lungă, făcută din bucăţele de povestiri, care le
sunt cunoscute, iar ei trebuie să fie foarte atenţi, deoarece pe măsură ce vom povesti, vor trebui să
recunoască titlul şi autorul fiecărui fragment nou introdus.
În jocul didactic „Cum se spune?”, elevii au avut ca sarcină didactică completarea unor expresii
uzuale, cu cuvinte cu sens figurat. Am notat diferite expresii uzuale în care reliefează mai pregnant
semnificaţia şi pentru o mai bogată expresivitate a limbajului am folosit ca termen de comparaţie cu
sens figurativ:
Era .... ca racul. (roşu)
Se făcuse .... ca varul. (alb)
Era .... ca turta de ceară. (galben)
 Exprimarea corectă, orală şi scrisă constituie unul din instrumentele de bază ale muncii
intelectuale, fără de care nu poate fi concepută dezvoltarea intelectuală viitoare a elevilor.
Fondul pe care se bazează formarea acestor noţiuni este materialul concret al limbii şi regulile
de organizare a lui în procesul comunicării cu adulţii.
Vorbirea gramaticală a elevilor premerge însuşirii conştiente a noţiunilor, regulilor şi definiţiilor
gramaticale.
La clasele mici, noţiunile sunt confundate cu cuvintele prin care se exprimă, identificându-se cu
acesta – subiectul cu numele de fiinţă, predicatul cu nume de acţiuni, când de fapt ambele reprezintă
generalizări ale unor clase de cuvinte.
Jocuri ca:
„Cuvântul merge la locul lui”
„Adaugă cuvântul potrivit”
„Mai adaugă ceva”
„Înlocuieşte întrebarea cu cuvântul lipsă”
consolidează noţiuni de propoziţie.
Activitatea legată de comunicare la elevii din clasa I şi a II-a este foarte complexă. Ea se
desfăşoară în sfera întregului proces de învăţământ, la toate disciplinele şcolare, precum şi în cadrul
activităţilor extraşcolare.

BIBLIOGRAFIE:
Dogaru,Zoe – Jocuri didactice pentru educarea limbajului,Ed.Aramis,Bucureşti,2001
Moiceanu,Elena – Utilizarea eficientă a limbii ca mijloc de comunicae de Şerbănescu
Mihaela către elevii claselor I şi a II-a,în Învăţământul primar”nr.
1-2,Bucureşti,1999
Măzăreanu,Elena – Formarea deprinderilor de exprimare corectă orală şi scrisă,în
,,Învăţământul primar”,nr.1,Bucureşti,1998