Şcoala Gimnazială „Ştefan Bârsănescu”, Iaşi

Strada Zugravi 12A

Tel. 0232/218060; 0332/808907
Fax: 0332/808907
Email: sc15iasi@yahoo.com
Web: www.scsb.ro

COPILĂRIE VS ADOLESCENȚĂ ÎN
LITERATURA CLASICĂ ȘI MODERNĂ
PROGRAMĂ OPȚIONALĂ DE LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ

Clasa a VIII-a

An școlar 2015-2016

Denumirea opţionalului: „Copilărie vs adolescență în literatura clasică și modernă"

 Tipul opţionalului: Opţional la nivelul disciplinei
Clasa: a VIII-a
An școlar: 2015-2016
Durata: 1 an
Nr. ore / săptămână: 1 oră
Autorul: Silvia Enache, profesor de limba şi literatura română
Instituția de învățământ: Şcoala Gimnazială „Ştefan Bârsănescu”, Iaşi

Argument

Copilăria și adolescența reprezintă teme fundamentale ale literaturii române și

universale. Mitul vârstei inocente este elogiat de scriitori precum Ion Creangă, Ionel
Teodoreanu, Mihail Sadoveanu, Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Victor Hugo ori Charles
Dickens. Cel al adolescenței este reflectat într-o manieră originală de Nichita Stănescu,
Mircea Eliade, Grace Lin, John Green sau Lois Lowry.

Poeţii și prozatorii mizează în demersul lor artistic pe trăsăturile specifice vârstelor

rememorate cu nostalgie: pe spaţiul natal (în general satul, natura, orașul) pe spontaneitatea şi
naivitatea caracteristice vârstei, pe nesupunerea şi pe sensibilitatea aparte a adolescentului.
Cei doi exponenți sunt surprinși, astfel, în legătură cu toate elementele ce le alcătuiesc
universul, cu mediul părintesc, cu cel social, avându-se în vedere conturarea unui spaţiu
caracteristic, un axis mundi în varianta satului sau a oraşului, un spaţiu populat de mistere şi
mitologii. În funcţie de modul în care se reflectă în conştiinţa copilului-
personaj/adolescentului-personaj realităţile sociale, moravurile, existenţa în general, cu toate
componentele ei caracteristice, se întâlnesc trei abordări ale celor două teme: lumea nefericită,
copilăria/adolescența ca oază de fericire și mostrele educative prin care autorii sancționează
societatea înțepenită în convenții sociale.

Ora de opţional nu va insista pe repere teoretice, ci va folosi ca punct de plecare aceste

repere, având în vedere exersarea redactării sub forma unor exerciţii variate, gradate de la
simplu la complex, astfel încât fiecare elev să poată utiliza cunoştinţele însuşite în anii
anteriori la orele de limba şi literatura română. Prin programa aleasă, ne propunem să lărgim
acest spațiu, oferind posiblitatea elevilor de a se familiariza mai mult cu tematica în cauză,
printr-un studiu mai profund a unor texte din literatura clasică și modernă. Întreg demersul
cursului opţional se va baza pe fragmente de text şi texte integrale din specii studiate, dar şi pe
fragmente de text la prima vedere din literatura clasică și modernă.

1. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE DE RECEPTARE A MESAJULUI ORAL

COMPETENŢE SPECIFICE:

1.1. Identificarea informaţiilor esenţiale dintr-un mesaj citit/audiat/vizionat cu scopul

înțelegerii sensului global al acestuia;
1.2. Identificarea unor particularități identificate în secvenţele de text: tipuri de narator,
moduri de expunere, personaje, figuri de stil, imagini artistice, titlu, discurs narativ;
1.3. Dezvoltarea capacităţii de recitare a unui text literar;
1.4. Dezvolatarea capacităţii de captare a atenţiei interlocutorului.

ACTIVITĂŢI DE ÎNVAŢARE:

 lectură expresivă, audierea unor texte literare atractive;

 exerciții de adecvare a lexicului la semnificația mesajului;

 exerciţii de sesizare a elementelor semnificative dintr-un mesaj citit/audiat, prin

formularea de întrebări şi răspunsuri;

 exerciţii de identificare a temei, motivelor literare şi mesajului emis;

 jocuri de rol;

 exerciţii de identificare a cuvintelor-cheie;

 dezbatere pe teme diverse.

2. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE EXPRIMARE SCRISĂ

COMPETENŢE SPECIFICE:

2.1. Identificarea temei, în urma citirii unui text literar;

2.2. Relatarea conţinutului textelor literare citite/audiate;
2.3. Identificarea naratorului și caracterizarea personajelor.

ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE:

 exerciţii de stabilire a temelor și motivelor literare;

 exerciţii de ordonare logică a ideilor principale și secundare;

 exerciții de caracterizare a unui personaj;

 exerciţii de transformare a vorbirii directe în vorbire indirectă;

 exerciţii de lectură expresivă.

3. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII INTERPRETATIVE ŞI CREATIVE

COMPETENŢE SPECIFICE:
3.1. Dezbateri literare pe baza fragmentelor de text extrase;

3.2. Identificarea tipologiei personajelor în dezbateri de tipul procesului literar;

3.3. Realizarea de creaţii proprii, pornind de la textele lirice studiate.

ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE:

 jocuri de rol;

 dezbateri literare de tipul procesului literar, horoscop literar etc.;

 exerciţii de creaţie literară;

 exerciţii de modificare a conţinutului unei părţi din text.

CONŢINUTURI

1. Lectura
1.1. Cartea - obiect cultural. Editura. Colecţia. Asteriscul. Subsolul de pagină.
1.2. Teoria literară
1.2.1. Structura operei literare. Structuri în textele epice (procedee de legare a secvenţelor,
timp, spaţiu, modalităţi de caracterizare a personajelor) şi lirice (concordanţa dintre forma
grafică a poeziei şi ideea transmisă de aceasta).
1.2.2. Figurile de stil. Repetiţia fonetică (aliteraţia). Metafora. Hiperbola.
1.2.3. Versificaţia. Tipuri de rimă. Ritmul. Piciorul metric (bisilabic). Tipuri de ritm (iambic şi
trohaic).
1.2.4. Genuri şi specii. Genurile epic şi liric.
1.3. Textul
1.3.1. Texte literare - populare şi culte - aparţinând diverselor genuri şi specii.

2. Practica raţională şi funcţională a limbii

2.1. Scrierea
Compuneri narative, descriptive şi informative
Comentarea unor secvenţe din textele studiate; comentarea semnificaţiilor titlului; rezumatul
scris; caracterizare de personaj.
 Planificare calendaristică

Clasa a VII-a

2016 - 2017

Semestrul I (17 săptămâni, 1 oră/săptămână)

Unitatea de CS Conţinuturi Nr. de Săptămân Obs.

învăţare
Unitatea 1 1.1 citirea unei varietăţi de texte literare,
demonstrând înţelegerea sensului acestora
POEZIA LUI
MIIHAI 1.2 recunoaşterea modalităţilor specifice de
EMINESCU organizare a textului epic şi a procedeelor de
POEZIA LUI expresivitate în textul liric
NICHITA 2.1 exprimarea, în scris, a propriilor opinii
STĂNESCU
şi atitudini
2.2 organizarea secvenţelor textuale în
funcţie de o cerinţă specifică
2.3 folosirea modalităţilor variate pentru
realizarea expresivităţii textului
ore a
alocate
Se vor face aplicaţii pe următoarele texte 9 I-IX
lirice: Fiind băiet păduri cutreieram,
Copii eram noi amândoi, La mijloc de
codru..., Lacul, Luna în câmp, Ce bine că
ești.
- diferenţele dintre textele literare;
semnificaţiile/sensul global al unor texte
literare (culte, aparţinând diverselor
specii); structuri în textele lirice;
- trăsăturile specifice ale genului liric în
textele literare studiate
- structuri în textele lirice (concordanţa
dintre forma grafică a poeziei şi ideea
 transmisă de aceasta);
- procedee de expresivitate artistică
(repetiţia fonetică/ aliteraţia, metaforă,
hiperbolă; epitet, comparaţie, repetiţie,
enumeraţie, antiteză) în textul liric;
versificaţia (tipuri de rimă, ritmul,
piciorul metric, tipuri de ritm);
- alcătuirea planului unei lucrări pe o
temă dată;
Unitatea 2 1.1 citirea unei varietăţi de texte literare, Se vor face aplicaţii pe următoarele texte 9 X-XVIII
demonstrând înţelegerea sensului acestora epice: Bubico, D-l Goe, Vizită..., Un
SCHIȚELE pedagog de școală nouă, Bacalaureat
LUI 1.2 recunoaşterea modalităţilor
CARAGIALE specifice de organizare a textului - diferenţele dintre textele literare;

epic şi a procedeelor de expresivitate semnificaţiile/ sensul global al unor texte

în textul liric literare (culte, aparţinând diverselor

2.1 exprimarea, în scris, a propriilor opinii specii); structuri în textele epice;

şi atitudini - trăsăturile specifice ale genului epic în

2.2 organizarea secvenţelor textuale în textele literare studiate

funcţie de o cerinţă specifică - structuri în textele epice (timp, spaţiu,

2.3 folosirea modalităţilor variate pentru modalităţi de caracterizare a personajelor,

realizarea expresivităţii textului procedee de legare a secvenţelor)

- redactarea nuanţată în raport cu
structura şi motivaţiile personale;
descrierea unor personaje considerate
drept modele şi motivarea opţiunilor;
- alcătuirea planului unei lucrări pe o
temă dată;
- structurarea unui text propriu în
secvenţe distincte în funcţie de tipul
acestuia: rezumat, caracterizare de
personaj, comentarea unor secvenţe din
textele studiate sau a semnificaţiilor
titlului unui text, scrierea unor compuneri
narative, descriptive, informative;
- realizarea unor descrieri prin ordonarea
detaliilor în funcţie de propriile
percepţii/propria imaginaţie; compuneri
narative, descriptive şi dialogate, cum
valorificarea categoriilor semantice
învăţate; construirea unor scurte
povestiri; inserarea dialogului în
compuneri; redactarea unei expuneri
pentru prezentarea în public în diverse
împrejurări; rezumarea textelor epice şi
caracterizarea peronajelor.
 TOTAL ORE PE SEMESTRUL II 18

Semestrul al II-lea (18 săptămâni, 1 oră/săptămână)

Unitatea de CS Conţinuturi Nr. de Săptămân Obs.

învăţare ore a
alocate
Unitatea 3 1.1 citirea unei varietăţi de texte literare, Se vor face aplicaţii pe următoarele texte 9 I-IX
demonstrând înţelegerea sensului acestora epice: Amintiri din copilărie și Romanul
PROZA LUI adolescentului miop
ION 2.1 exprimarea, în scris, a propriilor opinii
CREANGĂ şi atitudini - diferenţele dintre textele literare;

ROMANUL 2.2 organizarea secvenţelor textuale în
MIRCEA funcţie de o cerinţă specifică
ELIADE
2.3 folosirea modalităţilor variate pentru
realizarea expresivităţii textului
semnificaţiile/ sensul global al unor texte
literare (culte, aparţinând diverselor
specii); structuri în textele epice;
- trăsăturile specifice ale genului epic în
textele literare studiate
- structuri în textele epice (timp, spaţiu,
modalităţi de caracterizare a personajelor,
procedee de legare a secvenţelor)
- redactarea nuanţată în raport cu
structura şi motivaţiile personale;
descrierea unor personaje sau persoane
considerate drept modele şi motivarea
opţiunilor;
 - alcătuirea planului unei lucrări pe o
temă dată;
- structurarea unui text propriu în
secvenţe distincte în funcţie de tipul
acestuia: rezumat, caracterizare de
personaj, comentarea unor secvenţe din
textele studiate sau a semnificaţiilor
titlului unui text, scrierea unor compuneri
narative, descriptive, informative;
- realizarea unor descrieri prin ordonarea
detaliilor în funcţie de propriile
percepţii/propria imaginaţie; compuneri
narative, descriptive şi dialogate, cum
valorificarea categoriilor semantice
învăţate; construirea unor scurte
povestiri; inserarea dialogului în
compuneri; redactarea unei expuneri
pentru prezentarea în public în diverse
împrejurări; rezumarea textelor epice şi
caracterizarea peronajelor.
Unitatea 4 1.1 dovedirea înţelegerii unui text literar sau Se vor face aplicaţii pe următoarele texte 8 X-XVII O săpt.
nonliterar, pornind de la cerinţe date epice: Scormon, Budulea Taichii,
NUVELELE
 LUI IOAN 1.2 identificarea valorilor etice şi culturale Pădureanca, Bătrânul din lună, va fi
SLAVICI într-un text, exprimându-şi impresiile şi Căutând-o pe Alaska, Darul lui Jonas
pentru
Literatură preferinţele - diferenţele dintre textele literare;
universală: progr.
2.1 redactarea diverselor texte, adaptându-le la semnificaţiile/ sensul global al unor texte
Grace Lin, „Să știi
situaţia de comunicare concretă literare (culte, aparţinând diverselor
Lois Lowry și mai
John Green 2.2 redactarea unui text argumentativ specii); structuri în textele epice; mult,
- trăsăturile specifice genului epic în să fii
textele literare studiate; mai
bun”
- structuri în textele epice (timp, spaţiu,
modalităţi de caracterizare a personajelor,
procedee de legare a secvenţelor)
- redactarea nuanţată în raport cu
structura şi motivaţiile personale;
descrierea unor personaje sau persoane
considerate drept modele şi motivarea
opţiunilor;
- alcătuirea planului unei lucrări pe o
temă dată;
- structurarea unui text propriu în
secvenţe distincte în funcţie de tipul
acestuia: rezumat, caracterizare de
personaj, comentarea unor secvenţe din
 textele studiate sau a semnificaţiilor
titlului unui text, scrierea unor compuneri
narative, descriptive, informative;
- realizarea unor descrieri prin ordonarea
detaliilor în funcţie de propriile
percepţii/propria imaginaţie; compuneri
narative, descriptive şi dialogate, cum
valorificarea categoriilor semantice
învăţate; construirea unor scurte
povestiri; inserarea dialogului în
compuneri; redactarea unei expuneri
pentru prezentarea în public în diverse
împrejurări; rezumarea textelor epice şi
caracterizarea peronajelor.
TOTAL ORE PE SEMESTRUL II 17

Bibliografie:

Bojin, Al., Îndrumări metodice privind studierea limbii şi literaturii române în şcoală, E.D.P., Bucureşti, 1980
Pamfil, Alina, Limba şi literatura română în gimnaziu. Structuri didactice deschise, Bucureşti,Editura Paralela 45, 2003

Petraş, Irina, Teoria literaturii. Curente literare; figuri de stil şi specii literare; metrică şi prozodie, Cluj-Napoca, Dacia, 2002

Popovici Vasile, Lumea personajului. O sistematică a personajului literar, Cluj-Napoca, Ed. Echinox, 1997

Crişan, Alexandru, Modalităţi de interpretare a textului literar, Bucureşti, Editura Societăţii de ştiinţe filologice, 1981