Sunteți pe pagina 1din 7

ŞCOALA CU CLASELE I –VIII, NR.

1 SILIŞTEA

Proiect didactic

Profesor: IRINA – MARINA CHELARIU


Data: 09. 03. 2005
Clasa: a V –a
Obiectul: Limba şi literatura romană
Unitatea de învăţare: Legenda
Subiectul lecţiei: Adjectivul. Felul adjectivului
Tipul lecţiei : de dodândire de noi cunoştinţe

Obiective cadru -dezvoltarea capacităţii de exprimare corectă şi expresivă


(generale) : în scris şi oral;

Obiective
de referinţă
(operaţionale) : a/ cognitive : La sfârşitul lecţiei toţi elevii vor fi capabili :
-să identifice adjectivele din exprimarea orală şi scrisă ;
-să definească adjectivul ;
-să precizeze felul adjectivului in funcţie de : alcătuire
flexiune
( posibilitatea de a-si
schimba
forma ) ;
-să construiască enunţuri cu adjective ;

b/ psihomotarii : să ortografieze corect unele forme compuse ale


adjectivelor :
cumsecade . atotştiutor, atotputernic,
binevoitor, rău-platnic;

Strategia didactică : a/ Metode şi procedee : se vor folosi, alternativ sau combinat,


metode şi
mijloace precum : învăţarea prin descoperire, conversaţia
euristică,
explicaţia, dictarea, lucrul cu manualul, schema la tablă.
b/ Forme de organizare a învăţării : în cadrul lecţiei se vor
folosi : activitatea
frontală, alternativ cu activitatea independentă individuală.
c/ Resurse : capacităţile normale de învăţare a elevilor;
condiţii materiale ale şcolii şi ale clasei
corespunzătoare;
timp de lucru 50 de minute;
d/ Mijloace de învăţare : texte lingvistice, fişe cu sarcini de
lucru pentru
elevi, testul de evaluare formativă : Alcătuiţi patru propoziţii
cu adjective
variabile şi invariabile ;
e/ Bibliografie : Iancu, Marin, Limba română.Manual pentru
clasa a V-a,
Editura „Petrion”, Bucureşti, 2002, p. 206-208 ;
Popescu, Ştefania, Gramatică practică a limbii
române cu o
culegere de exerciţii, Editura „Orizonturi”, Bucureşti, 1995,
p.99-104;
Parfene, Constantin, Metodica studierii limbii şi
literaturii române în şcoală, Editura „Polirom”, Iaşi,1999, p.
179;

Scenariul didactic : 1/ Momentul organizatoric : Profesorul notează


absenţele; cere elevilor să pregătească materiale pentru
lecţie;
1 minut
2/ Actualizarea unor cunoştinţe : Profesorul verifică
tema ( elevii au avut de rezolvat un exerciţiu cu numeralul)
Profesorul verifică tema la tablă si caietele, iar elevii
corectează cu roşu
după observaţiile care se fac la tablă ;
10 minute
3/ Captarea atenţiei elevilor pentru momentul următor :
Profesorul citeşte un text de Mateiu Caragiale despre mama
pentru a
sensibiliza elevii având în vedere atât ziua de 8 Martie cât si
faptul că
acesta este bogat în înşusiri ( adjective ) .
Textul se va scrie, apoi, la tablă cu un rând liber între
rândurile scrise
sper a se putea lucra pe text, subliniindu-se şi adjectivele.
Elevii vor fi invitaţi să recunoască părţile de vorbire
subliniate. 4min.
4/ Anunţarea subiectului lecţiei şi a obiectivelor de
referinţă : Profesorul le va nota la tablă sau va
prezenta o planşă cu acestea (cu obiectivele);
1min.
5/ Dirijarea învăţării : * Elevii sunt îndrumaţi prin întrebări
euristice să
formuleze definiţia adjectivului :
- Ce exprimă cuvintele subliniate ? Însuşiri.
-Recunoaşteţi ce părţi de vorbire sunt cuvintele subliniate ?
Adjective.
-Cum am putea defini adjectivul ? Partea de vorbire care
care exprimă
îsuşirea unui obiect ( obiect – în sens larg ).
*Elevii vor nota cu roşu pe caiete definiţia.
*Elevii vor rezolva,apoi, individual , fişa numărul 1 .
* În urma acestui exerciţiu vom concluziona că adjectivele îşi
schimbă forma
după caz, deci sunt părţi de vorbire flexibile. Vom adăuga
această
observaţie în definiţie.
* În continuare, elevii vor lucra pe textul propus la tablă,
observând dacă
adjectivele subliniate se acordă în gen şi număr cu
substantivele pe care le
însoţesc.
ex : „păpuşă” ( număr sg.- gen f.) „drăgălaşă” ( număr
sg.- gen f.)-N
* Din rezolvarea cerinţei de a stabili genul, numărul şi cazul
adjectivelor
şi substanti velor însoţite de acestea, vom concluziona că
adjectivele înso-
ţesc şi determină substantivele, acordându-se cu acestea în
gen, număr şi
caz. Elevii vor nota pe maculatoare, cu pix roşu, observaţia.
* Pe fişa de lucru, elevii au un alt exerciţiu :
* Grupaţi pe două coloane adjectivele următoare având în
vedere „numă-
rul de cuvinte” prin care sunt exprimate (verificaţi dacă
puteţi descompune
cuvintele în altele mai scurte) :
gri, cumsecade, sud-dunărean, nou-ales, propriu-zis,
atotputernic, harnic
bun, rău, isteţ, atotştiutor, rău-platnic
Model :
un singur cuvânt mai multe cuvinte
gri cumsecade
(cum+se+cade)
*În urma acestui exerciţiu vom concluziona, notând
observaţia pe caiete,
că , după alcătuire, adjectivele se împart în -simple
- compuse

*Al treilea exerciţiu de pe fişă : Descompuneţi şi următoarele adjective :


românesc, auriu, gustos, strămoş, neom, preşcolar, strălucitor, nepământean,
nemirositor.
Ce observaţi ? Găsiţi un criteriu de grupare a acestora.
Se va extrage observaţia, cu ajutorul elevilor, că adjectivele pot fi formate şi prin
derivare de
la cuvinte de bază ca : substantive sau verbe.
*Pentru a descoperi singuri felul adjectivelor în funcţie de posibilitatea sau
imposibilitatea de a-şi schimba forma în funcţie de acordul cu substantivul dererminat, elevii
vor rezolva următorii itemi propuşi în fişa de lucru : Acordaţi următoarele substantive cu
adjectivele de mai jos :
s.m. nor,(nori) ; s. f. sprânceană,(sprâncene)
alb, negru, gri
nor 1............ 2.......... 3...........
nori 1........... 2.......... 3...........
sprânceană 1.......... 2.......... 3...........
sprâncene 1.......... 2.......... 3..........
* Elevii vor nota pe caiete observaţia conform căreia adjectivele pot fi variabile şi
invariabile.
*Se va stabili şi locul adjectivului în funcţie de substantivul determinat : atât înainte, cât
ţi după acesta precum şi faptul că el poate intra în componenţa unor figuri de stil : epitete.
*Tabla arată, în final, astfel :

Adjectivul. Felul adjectivului

ex : „ Mama era (...) păpuşa cea mai drăgălaşă, cea mai dulce. De frumuseţea ei mersese
vestea; s-o fi
f.sg.N f.sg. sg.
văzut despletindu-şi bogatul păr ca mierea arsă şi să fi întâlnit adânca privire a ochilor ei
albaştri cu
m.sg. m.sg.A f.sg.A f.sg. f.sg. f.sg.A m.pl. G
m.pl.
sprâncene negre, ai fi zis că una din acele albe Madlene zugrăvite în zilele cele mai galeşe
ale decăderii
n.pl.A pl. f.sg. f.sg.A f.sg. f.pl.A f.pl.
şcoalei italieneşti pogorâse însufleţită din cadră. Deşi am iubit-o până la idolatrie, tot mi se
pare că n-am
f.sg.G f.sg.
iubit-o destul şi la gândul acesta mă cuprinde remuşcarea.” ( Mateiu Caragiale, Craii de
Curtea-Veche)

Def. Adjectivul – partea de vorbire care exprimă însuşirea unui obiect.


-parte de vorbire flexibilă.

Obs. Adjectivul se acordă in –gen


-număr
-caz cu substantivul pe care în determină.

Obs. Adjectivul poate sta atât inaintea, cât şi după substantivul determinat.

Obs. Felul : a/ după alcătuire : –


simplu ( bun,
rău,
harnic)
--
compus

(cumsecade)
b/ după posibilitatea de a-şi schimba forma în funcţie de substantiv: --
variabile
--
invariabile
# Adjectivele se pot forma şi prin derivare ( cu sufixe, cu prefixe sau cu ambele afixe)

25min.
6/ Asigurarea feed-back-ului : Are loc pe tot parcursul conducerii învăţării, făcându-se treptat,
prin aprecieri verbale ( E bine! Da! Exact! etc.)
3min.

7/Evaluare formativă: Se dă, ca activitate independentă individuală, testul :


Alcătuiţi două propoziţii care să conţină un adjectiv variabil, respectiv, un adjectiv
invariabil. 3min.

8/ Asigurarea retenţiei şi a transferului :


2min.
Se dă ca activitate independentă rezolvarea unui exerciţui din manual : ex. 1 a /p.208

9/ Temă : Scrieţi o compunere în care să folosiţi adjective variabile şi invariabile .


1min.
elev(ă)......................................

Fişă de lucru
1/ Completaţi spaţiile punctate cu adjectivul „drăgălaşă”,astfel încât să se potrivească
cazurilor şi numerelor cerute :

N (sg.) păpuşă........................... N (pl.)


păpuşi..........................
A. (cu) păpuşa............................ A.
(cu)păpuşile.........................
D păpuşii............................. D
păpuşilor...........................
G (a)păpuşii............................. G (ale)
păpuşilor.........................
V Păpuşă ............................. , te voi păstra mereu!

2/ Grupaţi pe două coloane adjectivele următoare având în vedere „numărul de cuvinte” prin
care sunt exprimate (verificaţi dacă puteţi descompune cuvintele în altele mai scurte) :
gri, cumsecade, sud-dunărean, nou-ales, propriu-zis, atotputernic, harnic
bun, rău, isteţ, atotştiutor, rău-platnic

Model :
un singur cuvânt mai multe cuvinte
gri cumsecade (cum+se+cade)
3/ Descompuneţi şi următoarele adjective :
românesc, auriu, gustos, strămoş, neom, preşcolar, strălucitor, nepământean,
nemirositor.
Ce observaţi ? Găsiţi un criteriu de grupare a acestora.

românesc-
auriu-
gustos-
strămoş-
neom-
preşcolar-
strălucitor-
nepământean-
nemirositor-
OBS!..............................................................................................................................................
....................

4/ Acordaţi următoarele substantive cu adjectivele de mai jos :


s.m. nor,(nori) ; s. f. sprânceană,
(sprâncene)
alb, negru, gri
nor 1............ ................. 2............................
3....................
nori 1........... ................. 2............................
3....................
sprânceană 1.......... ................. 2........... ..................
3.....................
sprâncene 1.......... ................. 2.......... .................
3.....................

S-ar putea să vă placă și