PROIECT DIDACTIC

Unitatea de învățământ: Școala Gimnazială „Constantin Săvoiu” Târgu-Jiu

Profesor: Popescu Mădălina-Elena
Data: 22.03.2022
Clasa: a V-a
Aria curriculară: Limbă și comunicare
Disciplina: Limba și literatura română
Unitatea de învățare: Vreau să salvez lumea.
Subiectul: Adjectivul.
Tipul lecţiei: Lecție de dobândire de noi cunoștințe.
Durata: 45 minute

COMPETENȚE SPECIFICE:
1.3. sesizarea corectitudinii / incorectitudinii gramaticale a unor forme lexicale;
2.3 alcătuirea unor propoziţii sau fraze corecte din punct de vedere gramatical;
3.4 sesizarea corectitudinii utilizării categoriilor gramaticale învăţate;
4.1. Utilizarea structurilor sintactice și morfologice de bază ale limbii române standard pentru înțelegerea și exprimarea corectă și precisă a
intențiilor comunicative.

Obiective operaţionale:
La sfârşitul lecţiei, elevii vor fi capabili:
O1: să definească adjectivul;
O2: să identifice adjectivele şi să menţioneze termenul regent;
O3: să menționeze felul adjectivelor după proveniență;
O4: să menționeze felul adjectivelor după formă;

1
 O5: să menționeze numărul formelor flexionare ale adjectivului.

STRATEGIA DIDACTICĂ:
1. Resurse: colectivul eterogen de elevi al clasei a V-a E.
2. Metode şi procedee: conversaţia euristică, exerciţiul, învăţarea prin descoperire.
3. Materiale şi mijloace: fişe de lucru, planşa, tabla.
4. Evaluarea: evaluare orală şi scrisă (elevii vor completa fişele şi vor răspunde la întrebări), observarea sistematică.
5. Forme de organizare a activităţii: activitate frontală și activitate individuală.
6. Material bibliografic:
BANADUC, Ioana, Ghid de practică pedagogică. Specializarea limbă şi literatură română, Editura Eurobit, Timişoara, 2010.
DOBRA, Sofia, Cartea mea de gramatică, Editura Art, București, 2020.
PAVELESCU, Marilena, Metodica predării limbii şi literaturii române, Editura Corint, Bucureşti, 2010.

2
Etapele lecției Activitatea profesorului / elevului Metode / Resurse și
tehnici timp
Evocare  Se pregătesc mijloacele necesare de învățământ. 10 min
 Se asigură ordinea și disciplina. Se notează absenții.
 Profesorul propune elevilor să menționeze părțile de vorbire pe care le-
au studiat până în momentul respectiv. Elevii vor răspunde că au studiat: Conversația

verbul, substantivul și pronumele, ultima parte de vorbire fiind euristică

Caietul
pronumele. Profesorul întreabă câte tipuri de pronume au învățat, iar
Observarea
elevii vor răspunde că au învățat pronumele personal propriu-zis și
pronumele personal de politețe.
 Se verifică tema de casă, făcându-se aprecieri asupra rezolvării
cerințelor. Anexa 1
 Profesorul îi anunţă pe elevi că în cursul orei de azi vor învăța o altă „Săculețul cu
Învățarea prin Tabla
adjective”
parte de vorbire din grupul nominal, pe care o vor descoperi împreună.
descoperire
Profesorul le cere elevilor să citească cuvintele din „săculețul” desenat
Caietul
pe tablă și să asocieze fiecărui cuvânt câte un substantiv(Anexa 1). După
roșu
rezolvarea sarcinii, cadrul didactic întreabă elevii ce părți de vorbire
frumos
cred că reprezintă cuvintelele din „săculeț”.
 Elevii vor răspunde mic că ei consideră că acele cuvinte reprezintă adjective
deoarece exprimă o mare însușire a unui substantiv. Profesorul este de acord cu
răspunsul oferit și le comunică elevilor că azi vor studia Adjectivul. Se
trece titlul lecţiei pespart
tablă: Adjectivul.
 Se enumeră obiectivele lecţiei.
inteligentă
 Profesorul va nota pe tablă informațiile despre adjectiv, iar elevii vor scrie 20 min
Realizarea în caiete. (Anexa 2). Exercițiul Tabla
sensului  Elevii vor rezolva exercițiile după fișa de lucru. (Anexa 3). Caietul

Fișe de lucru
Videoproiector
3 ul

Fișe de lucru
Anexa 2
Adjectivul
Adjectivul este partea de vorbire flexibilă care determină un substantiv, exprimând o însușire a acestuia.
De exemplu, cuvântul frumos din structura băiat frumos, reprezintă un adjectiv pentru că exprimă o însușire a substantivului băiat.
Clasificarea adjectivelor:
După proveniență, adjectivele pot fi:
1. adjective propriu-zise
ex: mic, mare, frumos, inteligent etc.
2. adjective provenite din alte părți de vorbire precum verbe la participiu
ex: Paharul spart e pe masă.
După formă, adjectivele pot fi:
1. adjective variabile(își schimbă forma în funcție de gen și număr)
ex: mare, mic, frumos, urât etc.
2. adjective invariabile(nu își schimbă forma în funcție de gen și număr, având o singură formă)
ex: mov, roz, grena, perspicace etc
Adjectivele variabile pot avea:
a. patru forme flexionare(se stabilesc în funcție de gen și număr)
ex: frumos
băiat frumos, fată frumoasă, băieți frumoși, fete frumoase. Observăm că în funcție de gen și de număr, adjectivul „frumos” are patru forme flexionare.
b. trei forme flexionare

4
ex: mic
băiat mic, fată mică, băieți mici, fete mici
c. două forme flexionare
ex: cuminte
băiat cuminte, fată cuminte, băieți cuminți, fete cuminți.

Anexa 3
Fișă de lucru – Adjectivul

1. Taie intrusul din fiecare serie de mai jos.

a. acru; bondoc; foios; vernil; zburător;
b. azuriu; bej; copilăros; dificil; gălbui;
c. hazliu; ierbos; învingător; lânos; oliv.

2. Încercuiește litera corespunzătoare seriei care conține numai adjective variabile cu patru forme.
a. alb; drept; fraged; mare; rotund;
b. aspru; bun; enorm; imaginar; măsliniu;
c. cârn; palid; serios; uriaș; vesel.

3. Scrie, în pătrate, numărul de forme al adjectivelor date.

 băbesc iertător rotofei
 bălai moale sătesc
 ciolănos pământiu simplu

5
  fumuriu răbdător subțire
4. Subliniază cu o linie adjectivele propriu-zise și cu două linii adjectivale provenite din verbe la participiu din textul de mai jos.
,,Găsise, pe-un teren viran,
Un geamantan de piele fină
Și un pachet în geamantan
Pecetluit cu parafină
Și, în pachet, un pachețel
Legat cu funde elegante
Și-n pachețel găsise el
Vreo patruzeci de diamanteˮ
(Gellu Naum – Cartea cu Apolodor)

6
7