PROIECT DE LECŢIE

Data:
Disciplina: Limba şi literatura română
Clasa: a VIII-a
Unitatea de învăţare: Romanul
Subiectul lecţiei: Baltagul, de M. Sadoveanu – compoziţia; subiectul romanului; momentele principale ale
subiectului; imaginea vieţii păstorilor, cu obiceiuri şi tradiţii
în strânsă legătură cu ciclurile naturii; elementele folclorice;
lectura citatelor ilustrative.
Tipul lecţiei: De însuşire a noilor cunoştinţe

DEMERSUL DIDACTIC
1. MOTIVAŢIA: este o lecţie valoroasă din perspectiva metodelor activ – participative, în sprijinul
dezvoltării interesului pentru lectură şi a gustului estetic; lecţia se sprijină pe priceperile şi deprinderile deja
formate în decodarea mesajului artistic şi urmăreşte, în principal, perfecţionarea continuă a capacităţii de
comunicare prin valorificarea noţiunilor însuşite şi de investigare a unui text literar.
2. OBIECTIVUL CADRU: cultivarea receptivităţii literar – artistice a elevilor, cu referire specială asupra
universului operei epice în proză.
3. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ:
1.1 să înţeleagă semnificaţia generală a mesajului oral, sesizând progresia şi coerenţa ideilor exprimate;
1.7 să manifeste toleranţă faţă de opiniile diferite exprimate de interlocutori şi să ia o atitudine critică faţă
de argumentele ascultate;
2.1 să construiască un discurs oral pe o temă dată;
2.5 să capteze atenţia interlocutorului prin modul de prezentare a mesajului;
3.1 să interpreteze un text literar, făcând corelaţii între nivelurile fonetic, lexical, morfologic şi semantic;
3.3 să identifice valori etice şi culturale într-un text, exprimându-şi impresiile şi preferinţele;
4.1 să elaboreze texte aparţinând diverselor stiluri funcţionale, adaptând redactarea la situaţia de comunicare şi la
partener.
4. OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
O1 – să cunoască modul în care M. Sadoveanu reconstituie structuri sociale ce aparţin unui mod arhaic de
viaţă, cu profiluri umane determinate de acestea;
O2 – să identifice părţile componente ale romanului: întâmplarea narată, etapele naraţiunii;
O3 – să interpreteze viziunea autorului asupra universului rural;
O4 – să stabilească analogii cu balada populară Mioriţa pentru a ilustra prelucrarea creatoare a mitului
mioritic realizată de M. Sadoveanu;
O5 – să recunoască personajele şi să realizeze o scurtă caracterizare a lor;
O6 – să-şi delimiteze propriile convingeri morale în raport cu lumea înfăţişată;
O7 – să evidenţieze modurile de expunere folosite de autor;
O8 – să recunoască procedeele artistice;
O9 – să definească viziunea, suspansul şi romanul;
5. CONŢINUTURI UTILIZATE: Definiţie, caracteristici, sentimente, conţinut de idei, tipuri umane,
realizare artistică.
6. CONDIŢII PREALABILE:
- clasă la nivel mediu;
- elevii posedă capacitatea de a aborda un text literar;
- elevii vor lucra pe grupe compacte şi vor expune rezultatele produselor lor.
7. EVALUAREA: - elevii completează fişele de muncă independentă, cadranul şi ciorchinele.
8. RESURSELE ŞI MANAGEMENTUL TIMPULUI
A. Resurse materiale: Limba şi literatura română – manual clasa a VIII-a, Al. Crişan, S. Dobra,
F. Sânmihăian, Ed. Humanitas Educaţional, Bucureşti, p.132-153; Limba română – caietul
elevului clasa a VIII-a, Al. Crişan, S. Dobra, F. Sânmihăian, Ed. Humanitas Educaţional, 2005,
Bucureşti, p.146-160; Baltagul, M. Sadoveanu, E.P.L., 1969, Bucureşti, p. 5-126; fişe de lucru.
B. Resurse de timp: - timpul de desfăşurare: 8 ore
9. METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia, expunerea, lectura explicativă, spargerea gheţii (gândirea
critică), brainstorming – ul, reflecţia, gândirea activă, activitatea pe grupe, metoda cadranelor (gândirea
critică), munca independentă, metoda calendar (povestirea în lanţ).

SCENARIU DIDACTIC
ORA I
I. Captarea atenţiei: conversaţia situaţională, pregătirea pentru lecţie( elevii îşi pregătesc manualele şi
caietele).
II. Reactualizarea cunoştinţelor ( balada populară Miorţa) şi dirijarea noii învăţări.
Se verifică executarea şi calitatea temei pe care elevii au avut-o de efectuat, citindu-se două variante
de compunere. Oral, se accentuează anumite caracteristici ale operei.
Paralel cu verificarea temei, se face controlul cunoştinţelor teoretice cu ajutorul următoarelor itemuri:
 Care este motivul şi conflictul baladei?( doi ciobani pun la cale uciderea celui de-al treilea pentru a-i lua oile)
 Ce element predomină în baladă?( elementul miraculos)
 Cum caracterizaţi personajul feminin?( femeie singură, îndurerată de pierderea fiului)
 Care este reperul temporal şi spaţial prezentat? (naraţiunea este imprecisă, fiind asemănătoare
timpului
şi spaţiului specific basmului)
 Ce este alegoria?(reprezintă substituirea unei imagini cu alta, în virtutea unor asemănări sau corespondenţe dintre ele)
III. Prezentarea noului conţinut
Se cere elevilor să numească ce opere din creaţia sadoveniană au citit. ( răspunsuri posibile: Dumbrava
minunată, Domnu Trandafir, Iapa lui Vodă, ş.a.)
Se comunică elevilor că astăzi se începe studierea romanului Baltagul de M. Sadoveanu. Se
citeşte apoi, mărturisirea Profirei Sadoveanu cu privire la elaborarea romanului Baltagul şi li se cere
elevilor să explice faptul că această capodoperă a fost scrisă totuşi numai în zece zile.
IV. Prezentarea sarcinilor de învăţare şi obţinerea performanţei
Se face de către profesor şi de către elevi lectura expresivă a fragmentelor din manual, după care
prin metoda brainstorming-ului se realizează o sinteză a celor înţelese din textul citit, folosind
următoarele itemuri:
 Ce narează autorul? ( întâmplări)
 Ce ne prezintă în roman?( se prezintă oameni într-un anumit spaţiu, acela al munţilor Moldovei. Se comunică
elevilor că acest spaţiu începuse să-i fie cunoscut autorului, încă din 1906 şi că
devenise unul din izvoarele inspiraţiei sale, viaţa oierilor fiindu-i bine cunoscută.)
 Care este, pe scurt, firul epic al romanului?
( Vitoria Lipan îşi aşteaptă soţul plecat de prea mult timp, la Dorna să cumpere oi. Văzând că nu se mai
întoarce se hotărăşte să plece în căutarea lui împreună cu fiul ei Gheorghiţă. Pentru plecare face o serie întreagă de
preparative gospodăreşti şi religioase. Reface apoi drumul până la Dorna, ia contact cu alţi oameni şi alte feluri de
societăţi decât cea cu care era familiară şi până la urmă, ajutată şi de prietenii pe care şi-i face pe drum îşi găseşte soţul
mort într-o râpă, dar descoperă totodată şi făptaşii crimei, pedepsindu-i pentru fapta nelegiuită prin aceeaşi armă ce au
folosit-o şi ei, însă, spre deosebire, în legitimă apărare.).
 Ce asemănări şi deosebiri observaţi între balada populară Miorţa şi romanul Baltagul?
( au acelaşi motiv şi conflict; dacă în baladă predomină miraculosul, în roman predomină realul; spre
deosebire de personajul feminin al baladei, în roman acesta este puternic, energic, hotărât să răzbune moartea celui
drag; spaţiul din Baltagul este bine conturat, la fel şi timpul poate fi dedus din evenimente)
V. Asigurarea feed-back-ului
Se fac observaţii asupra modului cum s-a lucrat. Elevii vor fi informaţi continuu despre felul cum
îşi îndeplinesc sarcinile de învăţare.
IX. Asigurarea transferului
Se alcătuiesc şaisprezece grupe de câte doi elevi. Fiecărei grupe i se va repartiza de către profesor
unul din capitolele romanului Baltagul. Grupele vor face lectura respectivelor capitole. Fiecare membru
al grupei va alcătui planul simplu de idei al capitolului dat.

ORA a II-a
I. Captarea atenţiei: conversaţia situaţională, pregătirea pentru lecţie( elevii îşi pregătesc manualele şi caietele).
II. Enunţarea obiectivelor
III.Reactualizarea cunoştinţelor (romanul Baltagul, de M. Sadoveanu - firul epic, timp şi spaţiu ).
Se verifică executarea şi calitatea temei pe care elevii au avut-o de efectuat, fiind puşi elevii fiecărei grupe să
citească planul simplu de idei realizat, iar în acelaşi timp profesorul corectează şi notează pe tablă planul de idei.
Ceilalţi elevi urmăresc şi îşi notează pe caiete planul de idei de pe tablă.
Se cere fiecărei grupe să rezume în cel mult zece rânduri capitolul studiat.
IV.Prezentarea sarcinilor de învăţare şi obţinerea performanţei
Astăzi vom discuta despre firul epic, timpul şi spaţiul romanului Baltagul, de M. Sadoveanu. Pentru
precizarea acestora se vor urmări exerciţiile de la studiul textului din manual de la pagina 144 şi se vor folosi
itemurile:
 Care sunt momentele subiectului? Răspunzând la întrebare se va realiza pe tablă şi în caiete
următoarea schemă:
1. situaţia iniţială (expoziţiunea) – cap. I-III –cunoaştem satul de munte cu toate caracteristicile sale, facem
cunoştinţă cu câteva dintre personaje şi abia se schiţează
trăsăturile Vitoriei Lipan
2. cauza care declanşează
acţiunea (intriga) – cap. IV-VI –dominată de tensiunea aşteptării, a incertitudinilor, a
consultărilor şi a preparativelor pentru plecare

3. desfăşurarea acţiunii - cap. VII-XIII –liniară, simplă, prezintă drumul parcurs de Vitoria şi Gheorghiţă
până în momentul descoperirii adevărului. Sunt prezentate:
nunta, botezul, înmormântarea, cu toate datinile fixate de
veacuri.
4. rezolvarea situaţiei dificile
(punctul culminant) - cap. XIV-XVI –dramatică, în care dominantă este săvârşirea actului justiţiar,
pe baza normelor morale ale poporului şi cu respectarea
datinilor acestuia
5.situaţia finală( deznodământul) – cap. XVI– o prezintă pe Vitoria care ia frâiele gospodăriei în mâinile sale
şi începe rânduiala după datina străbună.
 Care este prima referire temporară din text şi ce moment al acţiunii marchează ea?
( Vitoria(…)stând singură pe prispă, în lumina de toamnă(…). …ş-acu Sfântu-Andrei
era aproape…)
 Ce rol au indicii temporali în text? Notaţi astfel de secvenţe şi comentaţi-le.
(toamna – târgul de oi de la Dorna; Sf. Andrei – momentul când Vitoria îşi dă seama
că întârzierea soţului este suspectă; înaintea sărbătorilor de iarnă- întoarcerea lui
Gheorghiţă acasă; Boboteaza – plecarea la Piatra-Neamţ şi la mănăstirea Bistriţa;
27 februarie – începe împlinirea hotărârii; 10 martie – plecarea spre Dorna; „luna
lui mărţişor”, „soarele îşi slobozise iarăşi puterile” - găsirea câinelui, certitudinea
crimei; „Drumul se curăţise de ape şi se zvânta.(…) pământul se ochise bine şi
înverzeau pajişti” - găsirea lui Nechifor în râpă; primăvara, pe vremea postului mare
– praznicul; la praznic, la asfinţitul soarelui -- demascarea criminalului; „ Cătră
Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril” - popasul celor trei ciobani la ultima Dornă).
 Comentaţi modul în care este realizată descrierea satului la începutul capitolului I.
(imagine panoramică, generală dar foarte clară datorită micilor amănunte: sat risipit
pe
sub pădurea de brad, „cu căsuţe şindrilite între garduri de răzlogi”)
 Care este traseul parcurs de cele două personaje?
(BicazCălugăreniFarcaşaBorcaCruciţinutul DornelorVatra Dornei
întoarcerea la Borca şi reluarea căutărilorBorcaSabasamuntele StânişoaraSuha
satul Doi Merişi întoarcerea în Sabasa)
 Comentaţi modul de descriere a ţinuturilor Dornei referindu-vă la elementele descrise, atmosfera
surprinsă, impresia de ansamblu.
(elemente descrise – oameni curaţi, „cu aprindere şi patimă”; spaţiul Dornelor:
„numai
pâraie, numai muntişori cu brazi, tăpşanuri şi aşezări de sate”, cu „drum de dezgheţat
cu pâraie sub omăt”; atmosfera surprinsă – „oameni veseli, petrecăreţi care-şi trăiesc
zilele ca şi cum ar fi ultima din această viaţă”; )
V. Asigurarea feed-back-ului
Se fac observaţii asupra modului cum s-a lucrat. Elevii vor fi informaţi continuu despre felul cum îşi
îndeplinesc sarcinile de învăţare.
VI. Asigurarea retenţiei şi a transferului
 Se dă, ca activitate independentă acasă, rezumarea întregului roman în maximum o pagină.
ORA a III-a
I. Captarea atenţiei: conversaţia situaţională, pregătirea pentru lecţie( elevii îşi pregătesc manualele şi
caietele).
II. Enunţarea obiectivelor
III.Reactualizarea cunoştinţelor (romanul Baltagul, de M. Sadoveanu – lumea descrisă: oameni şi
obiceiuri; experienţe iniţiatice ).
Se verifică executarea şi calitatea temei pe care elevii au avut-o de efectuat, fiind puşi câţiva elevi să
citească rezumatul realizat, iar ceilalţi îşi verifică rezumatele, făcând corecturile necesare.
IV.Prezentarea sarcinilor de învăţare şi obţinerea performanţei
Astăzi vom discuta despre lumea descrisă: oameni şi obiceiuri; experienţele iniţiatice din romanul
Baltagul, de M. Sadoveanu. Pentru precizarea acestora se vor urmări exerciţiile de la studiul textului din
manual de la pagina 146 şi se vor folosi itemurile următoare realizându-se totodată pe tablă şi în caiete o
schemă:
 Cum sunt prezentaţi oamenii de la munte? Faceţi referire la capitolele I şi X.
( Muntenii sunt: - oameni simpli, liniştiţi, împăcaţi cu soarta lor
- iuţi şi nestatornici ca apele
- răbdători în suferinţi
- fără griji în bucurii
- ferindu-se de oamenii de la câmpii
- le plac dragostea, beţia şi datinile
 Cum sunt prezentaţi oamenii de la oraş? Comparaţi felul de a fi a oamenilor de la ţară şi de
la oraş.
( orânduiţi ierarhic, oamenii de la oraş par a fi mai bine organizaţi, dar tot spre
deosebire de cei de la ţară sunt mult mai „înghesuiţi” şi par a nu avea liniştea
şi libertatea acestora)
 Comentaţi modul în care obiceiurile şi tradiţiile populare ordonează viaţa oamenilor de la
ţară, referindu-vă la capitolul V.
(înaintea sărbătorilor de iarnă ciobanii urcă la casele lor lăsând treburile oieritului
rezolvate până în primăvară, iar oile la stâna din vale, sărbătorile de iarnă implică o
mulţime de tradiţii capra, căluţul, urările; la bobotează, preotul sfinţeşte fântânile,
izvoarele şi toate apele; Vitoria ţine post 12 vineri, iar în cea de-a şaptea merge la
mănăstirea Bistriţei; Minodora se interesează de horele ce se joacă la vale, în locul
unde iernează oile; etc.)
 Comentaţi cele trei evenimente esenţiale ale existenţei, referindu-vă la ritualul specific
fiecărei ceremonii, atmosfera tipică şi se4mnificaţia fiecăruia.
(ritualul specific – botezul –Vitoria întâlneşte la Borca o „cumetrie”, fiind invitată mai
mult fără voie decât cu, pune „rodin sub pernă un coştei de bucăţele de zahăr şi pe fruntea creştinului celui nou o
hârtie de douăzeci de lei”, respectând întocmai datina cu care era învăţată; nunta- o întâlneşte la Cruci, aici
mireasa şi druştele au flori în păr, nevestele poartă „numai catrinţi şi bondiţi”, vorniceii le ies înainte pentru a-i
invita, le oferă să bea în cinstea mirilor, ameninţându-i cu pistoalele de nu le intră în voie, iscusită Vitoria face o
urare foarte frumoasă miresei; înmormântarea – găsindu-l pe mort, aprinde lumânări şi priveghează în aşteptarea
autorităţilor la căpătâiul acestuia, îl îngroapă apoi după datină oferind fiecăruia la ieşirea din cimitir „ un sfert de
pâne ş-un păhărel de rachiu”, apoi împarte coliva şi invită oamenii la praznic, unde găteşte după datina postului,
dar oferă băutură aleasă; atmosfera tipică – dacă la nuntă şi la botez oamenii petrec, fiind veseli, primitori şi
foarte gălăgioşi, la înmormântare deşi se strâng la praznic, nu se veselesc, fiind liniştiţi; semnificaţia – fiecare
dintre ele marchează un moment important în viaţa omului, reprezentând un ciclu ritualic creştinesc după care se
ghidează oamenii.)
 Comentaţi secvenţele care marchează momentele-cheie în maturizarea lui Gheorghiţă.
(din vorbele mamei sale Gheorghiţă a înţeles că seninătatea copilăriei şi bucuriile ei s-
au spulberat şi de acum el va fi sprijinul casei, şi deşi cunoştea deja meşteşugul oieritului cu toate rânduielile sale, s-
ar mai fi bucurat de copilărie şi de vremea petrecută cu tinerii din sat, vorbind despre fete; din lumea de la oraş sau
din spusele oamenilor el nu prea înţelege nimic, neobservând multe din cele văzute sau înţelese de Vitoria, însă toată
această înşiruire de evenimente la care participă îl maturizează fără a-şi da seama ce se petrece cu el.)
 Ce rol are Vitoria în acest proces de maturizare?
(are rol de ghid, încurajându-l şi îndrumându-l mereu spre ceea ce trebuia înfăptuit)
V. Asigurarea feed-back-ului
Se fac observaţii asupra modului cum s-a lucrat. Elevii vor fi informaţi continuu despre felul cum
îşi îndeplinesc sarcinile de învăţare.
VI. Asigurarea retenţiei şi a transferului
Se dă, ca activitate independentă acasă, rezolvarea exerciţiului 5, din manual de la pagina 147.
ORA a IV-a
I. Captarea atenţiei: conversaţia situaţională, pregătirea pentru lecţie( elevii îşi pregătesc manualele şi
caietele).
II. Enunţarea obiectivelor
III.Reactualizarea cunoştinţelor (romanul Baltagul, de M. Sadoveanu – personajele).
Se verifică executarea şi calitatea temei pe care elevii au avut-o de efectuat, fiind puşi câţiva elevi să
citească tema, iar ceilalţi urmărind pe propriile caiete şi făcând corecturile necesare.
IV.Prezentarea sarcinilor de învăţare şi obţinerea performanţei
Astăzi vom discuta despre personajul principal romanului Baltagul, de M. Sadoveanu. Pentru
precizarea acestora se vor urmări exerciţiile de la studiul textului din manual de la pagina 148 şi se vor
folosi itemurile următoare realizându-se totodată pe tablă şi în caiete o schemă:
 Care sunt modalităţile de caracterizare ale Vitoriei Lipan întâlnite în roman?
VITORIA LIPAN - personajul principal al romanului – descinde din mitul mioritic
 Caracterizare directă – făcută de autor, de alte personaje sau autocaracterizare
Trăsături fizice – „Ochii ei căprii, în care parcă se răsfrângea lumina castanie a părului, erau duşi departe (…)
Acei ochi aprigi şi încă tineri căutau zări necunoscute.”
Trăsături morale –munteancă de la Măgura Tarcăului, are viaţă grea ca femeile de la munte, uneori „stau
văduve înainte de vreme, ca dânsa”; plină de „gânduri”, de „patimă şi de durere”, „ea se
socotea moartă ca şi omul ei care nu era lângă dânsa”
 Caracterizare indirectă – rezultată din faptele, comportamentul, gândurile şi frământările personajului; mediul în care trăieşte
Trăsături fizice – stătea vinerea „fără hrană, fără apă, fără cuvânt, cu broboada cernită peste gură” – imagine
a durerii
Trăsături morale –personaj îndurerat ce-şi urmează neobosită drumul destinului, păstrătoare a datinii străbune,
crede în visele premonitorii, tenace, dârză, inteligentă – ea reconstituie scena crimei în cel
mai mic detaliu, trăieşte un puternic zbucium interior, soţie iubitoare îşi cunoaşte foarte bine
soţul, iscusită, cu spirit practic, se pricepe a-şi orândui treburile gospodăreşti, are
capacitatea de a învinge greutăţile ivite în cale; prenumele ei semnifică biruinţa, fiind „un
Hamlet feminin”- aşa cum o caracteriza G. Călinescu
V. Evaluarea performanţei
Se solicită elevilor rezolvarea testului de evaluare ANEXA 1, având timp de lucru 15 minute.
VI. Asigurarea feed-back-ului
Se fac observaţii asupra modului cum s-a lucrat. Elevii vor fi informaţi continuu despre felul cum
îşi îndeplinesc sarcinile de învăţare.
VII. Asigurarea retenţiei şi a transferului
Se dă, ca activitate independentă acasă, realizarea caracterizării Vitoriei Lipan.
ORA a V-a
I. Captarea atenţiei: conversaţia situaţională, pregătirea pentru lecţie( elevii îşi pregătesc manualele şi
caietele).
II. Enunţarea obiectivelor
III.Reactualizarea cunoştinţelor (romanul Baltagul, de M. Sadoveanu – personajele).
Se verifică executarea şi calitatea temei pe care elevii au avut-o de efectuat, fiind puşi câţiva elevi să
citească tema, iar ceilalţi urmărind pe propriile caiete şi făcând corecturile necesare. Se solicită elevilor
rezolvarea testului de evaluare ANEXA 2, având timp de lucru 15 minute.
IV.Prezentarea sarcinilor de învăţare şi obţinerea performanţei
Astăzi vom discuta despre personajele secundare ale romanului Baltagul, de M. Sadoveanu.
Pentru precizarea acestora se vor urmări exerciţiile de la studiul textului din manual de la pagina 148-149
şi se vor folosi itemurile următoare realizându-se totodată pe tablă şi în caiete o schemă:
 Cum este prezentat Nechifor Lipan?
NECHIFOR LIPAN - personajul absent al romanului– descinde din mitul mioritic
 Caracterizare directă – făcută de autor, de alte personaje sau autocaracterizare
Trăsături fizice – omul cu căciulă brumărie şi cojoc de miel negru, călare pe un cal ţintat în frunte
Trăsături morale –„vrednic român” şi nepăsător în faţa primejdiilor, avea meşteşug la vorbă, harnic, ţinea în
bună rânduială stânele şi ciobanii, era mândru
 Caracterizare indirectă – rezultată din faptele, comportamentul, gândurile şi frământările personajului; mediul în care trăieşte
Trăsături fizice – bărbat matur, cu mustaţă neagră şi ochii „cu sprâncene aplecate”, îndesat şi spătos, om
puternic
Trăsături morale – iubitor de viaţă şi de petreceri, darnic şi generos, curajos şi neînfricat, are dimensiunile
unui
erou de baladă – imaginea în care se apără de atacatori în noapte.
 Cum este prezentat Gheorghiţă Lipan?
GHEORGHIŢĂ LIPAN - personaj secundar al romanului
 Caracterizare directă – făcută de autor, de alte personaje sau autocaracterizare
Trăsături fizice – avea şaptesprezece ani, era un flăcău sprâncenat, cu ochii căprii, ca ai Vitoriei, cu zâmbet
frumos „ca de fată”, şi „abia începuse să-i înfiereze mustaţa”, purta chimir nou şi o bundiţă
înflorată
 Caracterizare indirectă – rezultată din faptele, comportamentul, gândurile şi frământările personajului; mediul în care trăieşte
Trăsături morale – nu e vorbăreţ, dar e explicit; este deja iniţiat în tainele oieritului; ager la minte, ştiutor de
carte, dovedeşte sensibilitate, respect filial şi credinţă în Dumnezeu; fire meditativă,
retrăieşte nostalgic amintirea copilăriei, trece se maturizează, receptiv la nou, dar fără a
ignora tradiţia.
V. Asigurarea feed-back-ului
Se fac observaţii asupra modului cum s-a lucrat. Elevii vor fi informaţi continuu despre felul cum
îşi îndeplinesc sarcinile de învăţare.
VI. Asigurarea retenţiei şi a transferului
Se dă, ca activitate independentă acasă, realizarea caracterizării lui Nechifor Lipan.
ORA a VI-a
I. Captarea atenţiei: conversaţia situaţională, pregătirea pentru lecţie( elevii îşi pregătesc manualele şi caietele).
II. Enunţarea obiectivelor
III.Reactualizarea cunoştinţelor (romanul Baltagul, de M. Sadoveanu – structuri narative, modurile de
expunere, tensiune dramatică şi
suspans, viziunea ).
Se verifică executarea şi calitatea temei pe care elevii au avut-o de efectuat, fiind puşi câţiva elevi să citească
tema, iar ceilalţi urmărind pe propriile caiete şi făcând corecturile necesare.
IV.Prezentarea sarcinilor de învăţare şi obţinerea performanţei
Astăzi vom discuta despre structuri narative, modurile de expunere, tensiune dramatică şi suspans şi
viziunea romanului Baltagul, de M. Sadoveanu. Pentru precizarea acestora se vor urmări exerciţiile de la studiul
textului din manual de la pagina 150-152 şi se vor folosi itemurile următoare, realizându-se totodată pe tablă şi în
caiete o schemă:
 Textul începe cu o secvenţă retrospectivă, în care Vitoria îşi aminteşte o poveste spusă de soţul ei
la diverse petreceri. Discutaţi modul în care această secvenţă este inserată în firul narativ şi rolul
plasării ei la începutul romanului.
( rolul secvenţei este de a evidenţia că personajul Nechifor Lipan este absent şi de
a ajuta la crearea aurei sale legendare. Pornind de la povestea lui Nechifor se
trece la prezentarea personajului principal al romanului, aflat în strânsă
legătură cu acesta, fiind vorba de soţia sa credincioasă.)
RETROSPECTIVA este procedeul prin care un moment anterior este adus în prezentul naraţiunii. Cel mai
adesea retrospectiva se realizează prin rememorarea sau evocarea de către narator sau de către un personaj a unor
evenimente/întâmplări din trecut.
 Care este modul de expunere predominant în text şi ce alte moduri se mai întâlnesc?
(modul de expunere predominant este naraţiunea, care se îmbină cu dialogul,
cu pasajele descriptive şi cu monologul interior.)
 Comentaţi felul în care se realizează suspansul în roman şi în special în ultimul capitol.
( suspansul începe o dată cu întârzierea lui Nechifor Lipan şi creşte trepat în
ritmul accentuării neliniştii Vitoriei, care-l consideră mort, dar speră să-l
găsească viu şi atinge punctul său culminant, în ultimul capitol, când Vitoria
îl încolţeşte pe Calistrat Bogza.)
SUSPANSUL este o trăire a cititorului, ascultătorului sau a spectatorului, care aşteaptă plin de emoţie o
evoluţie sau o finalizare dramatică a acţiunii. Emoţia aşteptării, curiozitatea şi efectul de surpriză ţin treaz
interesul publicului. Joacă un rol important în literatura de aventuri, poliţistă sau ştiinţifico-fantastică.
 Cine relatează întâmplările din romanul Baltagul?
(atât naratorul, cât şi personajele)
 În unele scurte pasaje din text un personaj devine narator. Comentaţi din acest punct de vedere
rolul reconstituirii faptelor povestită de Vitoria la praznic.
( reconstituirea faptelor, pe care Vitoria o realizează în timpul praznicului, are
rolul de a creşte tensiunea dramatică şi de a restrânge perspectiva asupra
evenimentelor)
VIZIUNEA se referă la perceperea lumii prezentate în roman de către un subiect care este narator sau
personaj. Omniscienţa este un tip de perspectivă narativă în care naratorul are o percepţie ilimitată – el cunoaşte
totul despre lumea pe care o prezintă, dar şi despre frământările interioare ale personajelor.
ROMANUL este o specie a genului epic în proză, cu o acţiune mai complicată şi de mai mare întindere
decât a celorlalte specii epice în proză, desfăşurată pe mai multe planuri, cu personaje numeroase.
 Discutaţi Baltagul în comparaţie cu Mioriţa, referindu-vă la dimensiunea textului, numărul
personajelor, complexitatea personajelor, felul acţiunii (simplă/complexă), detalierea naraţiunii,
complexitatea lumii descrise.
(dimensiunea mult mai mare a textului, cuprinzând XVI capitole; spre deosebire
de balada Mioriţa unde există cinci personaje – cei trei ciobănei, mioara năzdrăvană şi măicuţa – în roman
personajele sunt mult mai numeroase şi mult mai bine conturate în ce priveşte portretul moral, acţiunea este
complexă, dezvoltată pe mai multe planuri, naraţiunea este detaliată prezentând o mulţime de alte fapte pe lângă
cele principale şi întreaga lume prezentată este realizată complex, arătând diverse aspecte sociale, mentalităţi şi
atitudini diferite de la o zonă la alta, zugrăvind în toată complexitatea ei o epocă, pe când în baladă apar doar
două fapte, cel al crimei şi cel al căutării de către măicuţă.)
V. Asigurarea feed-back-ului
Se fac observaţii asupra modului cum s-a lucrat. Elevii vor fi informaţi continuu despre felul cum îşi
îndeplinesc sarcinile de învăţare.
VI. Asigurarea retenţiei şi a transferului
Se alcătuiesc patru grupe de elevi, cărora li se va repartiza de către profesor una din următoarele
argumentări privind romanul Baltagul  : roman monografic  roman mitic  roman iniţiatic  roman poliţist. Fiecare
membru al grupei va aduce argumente pro sau contra acestor interpretări. Se vor da explicaţiile minime necesare.
ORA a VII-a
I. Captarea atenţiei: conversaţia situaţională, pregătirea pentru lecţie( elevii îşi pregătesc manualele şi caietele).
II. Enunţarea obiectivelor
III.Reactualizarea cunoştinţelor (romanul Baltagul, de M. Sadoveanu – interpretarea textului).
Se verifică cunoştinţele dobândite, executarea şi calitatea temei pe care elevii au avut-o de efectuat, printr-un
test de evaluare, în care fiecare elev al grupei va scrie argumentarea la care a fost repartizat, având timp de lucru
20 minute.
IV.Prezentarea sarcinilor de învăţare şi obţinerea performanţei
Astăzi vom discuta despre structuri narative, modurile de expunere, tensiune dramatică şi suspans şi
viziunea romanului Baltagul, de M. Sadoveanu. Pentru precizarea acestora se vor urmări exerciţiile de la studiul
textului din manual de la pagina 153 şi se vor folosi itemurile următoare, realizându-se totodată pe tablă şi în caiete
o schemă:
 Care este semnificaţia motivului călătoriei în romanul Baltagul? Alegeţi din următoarele motive şi
argumentaţi: căutarea adevărului, dorinţa de schimbare interioară, o confruntare cu noi universuri,
dorinţa de cunoaştere, căutarea nemuririi, nevoia de noi experienţe, o aventură/o cercetare, iniţierea
în tainele universului.
(motivul căutării adevărului)
 Vitoria este sigură că soţul ei a fost ucis. Care este scopul călătoriei sale: prinderea şi pedepsirea
ucigaşilor, aflarea adevărului, înfăptuirea justiţiei, răzbunarea, descoperirea cauzelor omorului,
împlinirea datinilor creştine?
( Vitoria pleacă mai întâi în căutarea adevărului, apoi caută împlinirea justiţiei
prin prinderea şi pedepsirea făptaşilor şi în final împlinirea datinilor creştine.)
 Comentaţi semnificaţia ce o are călătoria pentru fiecare din cele două personaje.
( Vitoria cunoaşte lumea de jos şi cealaltă lume a oraşului, căreia i se adaptează
cu uşurinţă, iar Gheorghiţă se maturizează, dobândind experienţă şi iniţiindu-
se în tainele vieţii.)
V. Asigurarea feed-back-ului
Se fac observaţii asupra modului cum s-a lucrat. Elevii vor fi informaţi continuu despre felul cum îşi
îndeplinesc sarcinile de învăţare.
VI. Asigurarea retenţiei şi a transferului
Se dă, ca activitate independentă acasă, realizarea integrală a comentariului la romanul Baltagul,
de M. Sadoveanu.
ORA a VIII-a
I. Captarea atenţiei: conversaţia situaţională, pregătirea pentru lecţie( elevii îşi pregătesc manualele şi caietele).
II. Enunţarea obiectivelor
III.Reactualizarea cunoştinţelor (romanul Baltagul, de M. Sadoveanu – interpretarea textului).
Se verifică cunoştinţele dobândite, executarea şi calitatea temei pe care elevii au avut-o de efectuat, fiind puşi
câţiva elevi să citească comentariul realizat, iar ceilalţi îşi verifică propriile comentarii, făcând corecturi, dacă sunt
necesare.
IV. Obţinerea performanţei
Astăzi vom discuta testele de evaluare date în ora precedentă, realizând corecturile necesare şi completând
tabelele de pe tablă, pe care elevii şi le notează în caiete. ANEXA 3. Pentru aceasta se folosesc următoarele itemuri:
 Care sunt trăsăturile romanului monografic?
(totul are un aer patriarhal; trăsăturile esenţiale ale oamenilor de la munte; îşi desfăşoară viaţa în
funcţie de anotimpuri; satul, organiz. gospodăriei şi relaţiile din familie au o anumită tradiţie;
percepţia asupra oamenilor de la oraş ;obiceiurile şi tradiţiile de pe valea Tarcăului)
 Care sunt trăsăturile romanului mitic?
(preia şi dezvoltă motivele principale din balada Mioriţa; baladă – crimă ipotetică / roman – crimă
îndeplinită; personajul feminin în căutarea celui dispărut; motivul călătoriei se completează cu cel al
căutării adevărului; latura mitică a romanului se îmbină cu latura realistă;.)
 Care sunt trăsăturile romanului iniţiatic?
(romanul formării unei personalităţi; înfăţişează maturizarea lui Gheorghiţă; dispariţia tatălui îl pune în
situaţii, ce-i marchează devenirea; rolul Vitoriei în maturizarea lui Gheorghiţă; experienţa fundamentală
a Vitoriei)
 Care sunt trăsăturile romanului poliţist?
(este poliţist pentru că se ocupă cu rezolvarea unei crime; căutarea adevărului este planificată şi
urmărită riguros; refacerea traseului parcurs de Nechifor Lipan; culegerea informaţiilor; rezolvarea
crimei; importanţa baltagului)
V. Asigurarea feed-back-ului
Se fac observaţii asupra modului cum s-a lucrat. Elevii vor fi informaţi continuu despre felul cum îşi
îndeplinesc sarcinile de învăţare.
VI. Asigurarea retenţiei şi a transferului
Se dă, ca activitate independentă acasă, următorul exerciţiu:
Argumentaţi ce anume v-a plăcut în romanul Baltagul, de M. Sadoveanu şi ce v-a plictisit sau vi s-a părut
neinteresant în acelaşi roman?
ANEXA 1 – TEST DE EVALUARE

Comentaţi atitudinea Vitoriei Lipan referindu-vă la confruntarea dintre tradiţie şi inovaţie,

aşa cum reiese din replica finală a romanului:

„- Vină încoace, Gheorghiţă, vorbi ea, trezită din nou de griji multe. Vezi de ţesală caii, după moda nouă
care am aflat-o aici, şi-i întăreşte cu orz, căci drumurile încă nu ni s-au sfârşit. Facem cu domnu Toma toate
socotelile şi-i plătim cinstit, mulţămindu-i frumos. Plătim preoţilor, oamenilor care s-au ostenit şi tuturora. Pe
urmă, stăm şi ne odihnim trei zile, după care facem parastasul întâi tatălui tău. Îndată ne încălărăm şi ne ducem la
apa Prutului la Ştefăneşti, ca să cunoaştem turma de la Rarău. Socot că mergând cu spor, pe vreme bună, ne
putem întoarce iar aici în Sabasa, ca să facem parastasul de nouă zile. Apoi ne ducem dincolo la Jijia, ca să
vorbim cu baciul Alexa şi să ne alcătuim cu el pentru întoarcerea oilor cătră munţi, unde avem tocmită păşunea de
vară. La patruzeci de zile vom fi iar aici şi vom ruga pe domnu Toma şi pe părintele să ne ajute a împlini datoria
de patruzeci de zile. Atuncea om face praznic mai bun, cu carne de miel de la turma cea nouă. Om aduce atuncea
de la mănăstirea Văraticului şi pe soră-ta Minodora, ca să cunoască mormântul. Ş-apoi după aceea ne-om
întoarce iar la Măgura, ca să luăm de coadă toate câte am lăsat. Iar pe soră-ta să ştii că nici c-un chip nu mă pot
învoi ca s-o dau după feciorul acela nalt şi cu nasul mare al dăscăliţei lui Topor.”
ANEXA 2 - TEST DE EVALUARE

Citiţi următoarele opinii critice:

a) Vitoria e un Hamlet feminin care bănuieşte cu metodă, cercetează cu disimulaţie, pune la cale reprezentaţiuni
trădătoare şi, când dovada s-a făcut, dă drumul răzbunării.(…)Obiecţia ce se poate face: prea multă îndârjire
din partea unei femei.
(G. Călinescu, Istoria literaturii române de la origini până în prezent)
b) Baltagul este (…) o epopee (…) în care sufletul tenace şi aprig de munteancă al Vitoriei Lipan nu pregetă nicio
oboseală până nu dă de firul întâmplărilor şi măiestria d-lui Mihail Sadoveanu stă într-aceea că a conturat în
trăsături omeneşti, dar fără nicio slăbiciune acest aspru caracter, de o voinţă aproape sălbatecă, aproape
neomenească.
(Perpessicius, Opere, vol. IV, Menţiuni critice)
c) Vitoria are stofa întreprinzătoare a burghezului, simţul lui practic, lipsa de prejudecăţi, e nereligioasă, vicleană
şi rea.
(N. Manolescu, Arca lui Noe)

Arătaţi care din aceste puncte de vedere este mai apropiat de al vostru. Argumentaţi-vă
răspunsul. Alegeţi din fiecare un singur element / o singură trăsătură care vi se pare că sintetizează
cel mai sugestiv portretul personajului.
ANEXA 3 – Baltagul, de M. Sadoveanu
CADRANUL I
Sarcina Grupei I - Romanul monografic
Trăsăturile -totul are un aer patriarhal;
satului şi a
oamenilor
de la - trăsăturile esenţiale ale
oamenilor de la munte;
munte
- îşi desfăşoară viaţa în
funcţie de anotimpuri;
- satul, organiz. gospodăriei
şi relaţiile din familie au o
anumită tradiţie;
- percepţia asupra
oamenilor de la oraş;
- obiceiurile şi tradiţiile de
pe valea Tarcăului
CADRANUL III
Sarcina Grupei III- Romanul iniţiatic
Trăsăturile - romanul formării unei
iniţiatice personalităţi;
ale - înfăţişează maturizarea lui
romanului Gheorghiţă;
- dispariţia tatălui îl pune în
situaţii, ce-i marchează
devenirea
- rolul Vitoriei în
maturizarea lui Gheorghiţă
-experienţa fundamentală
a Vitoriei
METODA CADRANELOR
CADRANUL II
-prin organizarea gospodăriei, prin relaţiile dintre
membri familiei şi ai comunităţii săteşti, prin obiceiuri şi
tradiţii.
- umblă domol, ostenesc zi şi noapte în tăcere, aşezările
lor se află în locuri strâmte, între stânci de piatră;
Dumnezeu le-a hărăzit să se bucure de petreceri şi de
frumuseţea şi de dragostea soţiilor.
- plecarea/întoarcerea turmelor de la iernat; practică şi
alte meserii „cu toporul sau cu caţa”
-satul e „risipit prin râpi, cu căsuţe şindrilite…”, are
crâşmă şi biserică, gospodăria se alcătuieşte după
modelul arhaic; femeia trebuie să se supună puterii
bărbatului ei, băiatul să devină sprijinul familiei, iar fata
să fie gospodină şi să se mărite după voia părintească.
- lume ordonată după reguli şi ierarhii
-sărbătorile, horele, femeile în vârstă se cer sfat
preotului, botezul, nunta, înmormântarea se fac
după datina străbună.
- este iniţiatic pentru că parţial se ocupă de
transformările lăuntrice ale personajelor;
-trăind în munte avusese o copilărie lipsită de griji; iese
brusc din copilărie pentru a intra în lumea adulţilor;
treptat devine flăcău şi merge la joc unde se întâlneşte cu
tinerii de seama sa.
-este supus unor adevărate probe: lupta cu troianul,
înfruntarea străinului, priveghiul, înfăptuirea dreptăţii
- rol hotărâtor în iniţierea în tainele vieţii
-parcurge calea spre o lume necunoscută – părăseşte
spaţiul familiar al satului pentru a pătrunde în lumea
oraşului; contactul cu lumea nouă – confruntarea
tradiţie/inovaţie -este dificil, dar reuşeşte prin inteligenţă
şi dârzenie să reuşească
-după trecerea şi rezolvarea încercărilor se întoarce la
preocupările anterioare.
Sarcina Grupei II- Romanul mitic
Trăsăturile - preia şi dezvoltă motivele
mitice ale principale din balada Mioriţa;
romanului
- baladă – crimă ipotetică / roman –
crimă îndeplinită;
- personajul feminin în căutarea
celui dispărut;
-motivul călătoriei se completează
cu cel al căutării adevărului;
-latura mitică a romanului se îmbină
cu latura realistă;
CADRANUL IV
Sarcina Grupei IV- Romanul poliţist
Trăsăturile -este poliţist pentru că se ocupă cu
poliţiste ale rezolvarea unei crime
romanului
-căutarea adevărului este planificată
şi urmărită riguros
-refacerea traseului parcurs de
Nechifor Lipan
-culegerea informaţiilor
- rezolvarea crimei; importanţa
baltagului
- motivul existenţei pastorale, al transhumanţei,
al animalului credincios şi motivul complotului;
- la fel ca în baladă doi ciobani plănuiesc o
crimă împotriva celui de-al treilea, cu scopul de
a-l jefui, însă în roman o şi înfăptuiesc;
-în baladă, mama este cea care-şi caută persoana
îndrăgită, iar în roman soţia acestuia.
- căutarea adevărului implică un drum sinuos,
unde personajele sunt supuse, asemenea
basmelor, unor probe ale labirintului, primesc
ajutoare, se confruntă cu duşmani, drumul e
presărat de semne cosmice, elementelor naturii
sau fenomenele anotimpurilor;
-având ca moto două versuri din Mioriţa este
incontestabilă apartenenţa mitică, dar aceasta se
îmbină cu realul.
- căutarea adevărului este plină de suspans, apar
situaţii neprevăzute, cărora cei doi eroi trebuie
să le facă faţă; întreprinzătoare şi prevăzătoare e
Vitoria e conştientă de pericolele care-i pândesc
pe drum
-Vitoria orânduieşte totul cu o abilitate şi cu o
exactitate de invidiat;
-merge întrebând din om în om şi astfel află
traseul parcurs de soţul ei, traseu pe care îl reia
cu perseverenţă de unde i s-a pierdut urma;
găsirea indiciilor – a câinelui, a clopoţeilor, etc.
- culege cu abilitate informaţii de la cei din jur,
dovedind o mare pricepere în descifrarea
sufletului oamenilor; îşi foloseşte pentru aceasta
stăpânirea de sine şi o inteligenţă ieşită din
comun, pe care şi-o manifestă în diferite
împrejurări
-găsirea lui Nechifor, pedepsirea făptaşilor cu
aceeaşi armă cu care s-a săvârşit crima
 NARAŢIUNE SCOPUL: DE A LE ÎNDEPĂRTA ANEXA 3

TRĂSĂTURI UMANE
GREŞELI UMANE NEGATIVE DEFECTE OMENEŞTI
DIALOG
PARTEA
MODURI DE SATIRIZEAZĂ
NARATIVĂ
EXPUNERE
(întâmplarea)
MONOLOG
INTERIOR STRUCTURA
ROMANUL
MORALA
PERSONIFICARE (învăţătura)
OPERĂ EPICĂ
FIGURI DE STIL

ANTITEZĂ
ÎN PROZĂ

COMPARAŢII
ACŢIUNE (întâmplarea PERSONAJE NARATOR
propriu-zisă)
METAFORE
PRINCIPALE SECUNDARE EPISODICE

ALEGORIA

LEGĂTURA DINTRE
PERSONAJE