Sunteți pe pagina 1din 10

ircea Nedelciu s-a nascut la 12

noiembrie 1950, in comuna


Fundulea, din judeluillfov, ca fiu
al Mariei ~i allui ~tefan Nedelciu,
agricultor ~i funclionar la CEC.
Dupa absolvirea ~colii generale
de opt c1ase din Fundulea, a
urmat cursurile liceului din
Brane~ti, iar in perioada 1969-
1973 - pe cele ale Facultalii de
Filologie a Universitalii din
Bucure~ti, seclia romanafranceza.
In timpul facultalii ~i caliva
ani dupa terminarea ei a
frecventat, impreuna cu colegi
de generalie care vor deveni ~i ei
scriitori (Constantin Stan,
Gheorghe lova, Gheorghe
Craciun, loan Lacusta, Sorin
Preda, loan Flora, Gheorghe Ene,
Emil Paraschivoiu) cenaclul
Junimea al Facultalii de
Filologie, condus de Ov. S.
Crohmalniceanu ~i a participat
(intre 1970-1973) la realizarea
unei reviste studenle~ti
artizanale, NoH.
Aflat in situ alia de a-~i ca~tiga
singur existenla, accepta, cu
umor, locuri de munca modeste:
ghid la aNT, profesor de ~coala
generala, Iibrar la libraria Editurii
Cartea Romaneasca, funqionar
la Uniunea Scriitorilor.lnteligent
~i ironic, sociabil, la curent cu
teoriile Iiterare de ultima ora din
Occident (asupra carora se
informeaza citind reviste
franluze~ti), intreline oriunde se
afla 0 atmosfera de emulalie
intelectuala. Datorita prezenlei
lui, libraria Editurii Cartea Romimeasca se
transforma la un moment dat intr-un club literar
sui-generis, frecventat de "optzeci~ti" ~i de
simpatizanli din alte generalii.
in 1977 debuteaza cu proza scurta (Un purtator
de cuvant)in revista Luceafarul. Printr-o
coincidenla, la scurta vreme dupa debut, in
imprejurari legate de munca la ONT, este arestat
pentru "delinere i1egala de valuta" (in conformitate
cu 0 lege absurda din timpullui Ceau~escu, care
pedepsea cu inchisoarea chiar ~i delinerea unui
singur dolar SUA). Dupa doua saptamani este
eliberat. Publica, tot in Luceafarul, proza Curtea de
aer, in care poveste~te cum a fost la inchisoare. in
1979 Ii apare ~i prima carte, Aventuri intr-o curte
interioara, cuprinzand proza scurta. Volumul,
remarcabil prin folosirea la rece, fara nici 0 tresarire
de emolie, a numeroase tehnici narative, este
primit favorabil de critica literara ~i ii aduce un
premiu al Uniunii Scriitorilor. Carlile urmatoare au
si ele, toate, ecou.
, in mod straniu, in 1982, Mircea Nedelciu publica
in SLASTun pamflet vehement ~i insultator la
adresa postului de radio "Europa Libera", iar in
1986, intr-o prefala la romanul Tratament
fabulatoriu, susline ca sistemul capitalist este ostil
crealiei artistice, in timp ce sistemul socialist
preluie~te arta, de care are nevoie in procesul de
formare a omului nou (proces aprobat implicit de
autorul prefelei).
Dupa 1989 este, succesiv, secretar al Uniunii
Scriitorilor, redactor la revista "optzeci~tilor",
Contrapunct, lector de Iimba ~i literatura romana la
Universitatea "Paul Valery" din Montpellier,
pre~edinte al asocialiei culturale romano-franceze
Euromedia (care face, printre altele, comerl cu
reviste franluze~ti). i~i descopera ~i i~i afirma, fara
complexe, 0 vocalie de om de afaceri. Solidar cu
generalia lui, se disociaza de Uniunea Scriitorilor,
pe care 0 califica, fara justificare, drept 0
organizalie stalinista ~i infiinleaza, impreuna cu a1li
nemullumili, Asocialia Scriitorilor Profesioni~ti, in
replica la Uniunea Scriitorilor.
o boala a sangelui, de care sufera inca dinainte
de 1989, se agraveaza vertiginos, pana cand devine
obligatorie efectuarea unui transplant de maduva a
coloanei vertebra Ie la un spital din Franla. Pentru
strangerea banilor necesari transplantului ~i
tratamentului post-operatoriu (extrem de
costisitoare) se mobilizeaza aproape intreaga lume
literara ~i artistica romaneasca, inclusiv Uniunea
Scriitorilor. Intervine in cele din urma insu~i
Guvernul Romaniei, oferind la randullui un ajutor
banesc.
Dupa operalie, Mircea Nedelciu revine optimist
in Romania, dar in scurta vreme starea sanatalii lui
se inrautale~te din nou. Refuzand sa abandoneze
lupta, este foarte activ, organizand monitorizarea
intregii produqii de carte din Romania (programul
Topul national de carte), colaborand la ziare ~i
reviste, pregatind pentru tipar 0 integrata a prozei
sale scurte, de aproximativ 750 de pagini,
administrandu-~i afacerile, ingrijindu-~i vila de vie
de la Fundulea. Ultimii doi ani ~i-i petrece intr-un
scaun cu rotile. Marcat de suferinle cumplite,
lucreaza la un nou roman al sau, Zodia scafandrului,
care va ramane neterminat. Moare inainte de a
atinge varsta de 50 de ani, la 12 iulie 1999.
Prejudeca~iin legatura
cu proza lui Mircea Nedelciu
a si alti autori din generatia lui, Mircea
Nedelciu a avut grija sa-si califice el insuSi
modul de a scrie, inaintea criticilor literari,
iar criticii literari (nu toti, dar aproape toti)
i-au preluat ideile, din comoditate sau din snobism
(nou-venitul intimida cu aerul lui de agent al ultimei
mode literare). El pretindea, inainte de toate, ca vrea
sa ii elibereze pe cititori de mistificarea la care ii supun
de sute de ani scriitorii, cr~andu-le, cu ajutorul unor
trucuri, iluzia de realitate. Intarindu-i spusele, diversi
comentatori au sustinut Siei ca Mircea Nedelciu "refuza
sa se lase dus de suvoiul fictiunii sale si 0 denunta
ca atare cititorului" (Paul Dugneanu), ca el "demasca
iluzia realista" (Constantin Sorescu) etc. Chiar Si cel
mai recent exeget al prozei lui Mircea Nedelciu, AI.
Th. Ionescu (de altfel, un fm analist) lauda "demistificarea"
intreprinsa programatic de prozator: ,,0 data
dezvaluita, mistificarea isi pierde nocivitatea."
Ideea este nu numai falsa, ci Si de un irezistibil umor
involuntar. Cine "demasca", "demistifica", "denunta"
caracterul iluzoriu al "realitatii" inventate de un
scriitor se afla in situatia cuiva care, intrand intempestiv
intr-o sala de cinematograf, in timpul proiectiei
unui film, ar incepe sa strige: "Fratilor, nu va lasati
inselati! Ceea ce vedeti nu e realitate. Sunt doar niste
imagini, proiectate pe 0 panza."
Fiecare cititor, cand deschide 0 carte, stie bine ca
intra intr-un spatiu fictiv, ca este yorba de 0 conventie.
Poate numai cate un adolescent, de educatia caruia
nu s-a ocupat nimeni, mai confunda realitatea creata
de scriitor cu realitatea. Cititorii propriu-zisi, cu 0 -
~- u::JJ Uc
.2:
V 0.•..
0 u..
LL-J
0
LL-J
C
<::(
LL-Ji
\.J'
e:J
Fotografia lui Mircea Nedelciu corectata de el
insu~i intr-un moment de amuzament
minima pregatire intelectuala, "alfabetizati" din
punet de vedere cultural, nu fac niciodata 0 asemenea
confuzie. De altfel, placerea lecturii tocmai pe cunoa~
terea regulilor jocului se bazeaza. Cand citim,
admiram arta cu care este creata iluzia de viata, nu ne
substituim naiv personajelor ciirtii. Iluzia este tratata
ca iluzie de rnii de ani, de cand exista literatura.
Alta idee falsa in legatura cu Mircea Nedelciu,
lansata tot de el insu~i, este aceea ca proza lui promoveaza
0 relatie democratica intre scriitor ~i cititor.
In diverse interviuri, raspunsuri la anchete, texte teoretice,
Mircea Nedelciu a sustinut, cu insistenta, ca a
trecut vremea in care "instanta auctoriala" impunea 0
anurnita versiune, iar ,,receptorului" nu-i ramanea decat
sa 0 accepte, pasiv. Spre deosebire de ace~ti scriitori-
dictatori din trecut, scriitorii generatiei '80 i-ar consulta
pe cititori in fiecare etapa a "demersului narativ",
dandu-le posibilitatea sa opteze pentru 0 varianta sau
alta, stabilind cu ei 0 relatie "interactiva".
~i aceasta teza este fantezista. Unii dintre scriitorii
generatiei '80, ~i Mircea Nedelciu in primul rand,
explica, intr-adevar, in textele lor ca se afla la masa
de scris, ca inca nu s-au decis ce nume sa-i dea unui
personaj ~i nici ce soarta sa-i rezerve, ca au mai multe
solutii etc. Dar participa in vreun fel cititorul la
tribulatiile lor? Are vreo posibilitate sa intervina?
El doar asista la gesticulatia demagogica a autorilor
~i constata, apoi, ca ace~tia ~i-au continuat naratiunea
tot cum au vrut ei. Daca ar fi lipsit de umor, cititorul
ar putea chiar sa se supere, considerandu-se victima
unei mistificari.
Tehnologia construqiei
detexte
Sunt ~i idei pe care Mircea Nedelciu, dupa ce
le-a pus in circulatie, le-a retras. A~a s-a
intamplat cu teoria sa despre "ingineria textuala",
preluata de la scriitorii francezi grupati
in jurul revistei Tel Quel, teorie care a adus intregii
lui generatii supranumele de "textuali~ti" (transcris
"textili~ti" in parnflete). Strategii generatiei descoperisera
intre timp 0 mai buna formula de promovare a
literaturii optzeciste - apartenenta la "postrnodernism".
La fel a procedat Mircea Nedelciu ca propagandist
al prozei scurte. Dupa ce a prezentat -0, ani la rand,
ca pe un gen superior romanului (pentru a minimaliza
meritele unor romancieri ca Marin Preda, Nicolae
Breban sau Augustin Buzura, cu 0 pozitie altfel greu
de clintit in ierarhia literara), a inceput sa scrie elinsu~i
romane.
In ceea ce-l prive~te, proza scurta s-a dovedit, intr-
adevar, un gen mai norocos decat romanul. ,,Nuvele-
Ie" lui Mircea Nedelciu, reetichetate ulterior drept "texte",
se citesc cu mai mult interes decat romanele lui,
complicate inutil, greoaie, nerelevante din punct de
vedere literar.
In proza sa scurta - grupata in volumele A venturi
fntr-o cUI1einterioara,1979,Efectul de ecou controlat,
1981, Amendament la instinctul proprieta(ii, 1983,
$i ieri va Ii 0 n, 1989, Povestea povestilor genera(iei
'80, 1998, ~i insumand aproximativ 750 de pagini-,
Mircea Nedelciu face deliberat vizibiJe procedeele
literare folosite. Modul cum povesteste devine mai
important decat ceea ce povesteste.
Trebuie precizat insa ca prin procedee el intelege
numai elemente de stricta tehnica narativa, cum ar
fi trecerea verbelor de la persoana intai la persoana a
doua sau a treia, altern area planurilor temporale, inserarea
de citate, transcrierea fidel a a limbii orale ~i,la
un moment dat, chiar versificarea naratiunii. Nu intamplator
Mircea Nedelciu se declara incantat de per/
r()~IA
formanta lui Georges Perec de a fi scris un roman din
care lipseste cu desavfu-sirelitera e si apoi a altui roman
in care e reprezinta singura vocala existenta in cuvinte.
Metode mult mai subtile de provocare a emotiei de
catre scriitor nu intrau in vederile lui.
Din cauza acestui mod restrictiv (aproape gramatical)
de a intelege tehnica narativa, proza sa scurta are
factura unui joc literar studentesc, ilustrand - ca Siin
cazul altor reprezentanti ai generatiei '80 - 0 irnaturitate
intelectuala etemizata surazator.
Dupa ce iese din inchisoare Si se aseaza la masa
de scris pentru a "povesti" cum a fost acolo, prozatorul
nu gaseste altceva mai bun de facut decat sa conjuge
la toate cele trei persoane, cu spirit ludic, verbele folosite
de "instanta narativa":
.Coboara scara cu multa atentie, pipaind fiecare treapta
cu ambele talpi...";
.~i numai cu cateva ore In urma Inca iti mai aranjai patura
pe patul de fier ...";
~Apoi ne sp~lam mainile ~i fata ~i ne Intorceam cu regret
In camera ... ; ete.
Luna de miere
a relaJiei cititor-autor
piritulludic nu este condamnabil, in sine.
Practicarea lui mecanica insa, in orice imprejurare,
fara bucurie, poate deveni la fel de
plictisitoare ca solemnitatea. Mircea Nedelciu
este un prozator inteligent Si inventiv, lucid pana la
cinism, camia ii lipseste insa simtul artistic.
~i Caragiale (fara sa faca parada de textualism
sau postmodemism) folosea, cu mare mobilitate, tot
felul de tehnici narative de genul celor descoperite sau
redescoperite de succesorullui optzecist. Dar cum 0
facea! Sa ne gandirn numai la modul cum este utilizata
oraJitatea in Momente Si schite. Este yorba, de fapt,
de 0 esenfIi de oraJitate, de 0Jimbii vorbitii reconstruitIl,
cu talent literar. Mircea Nedelciu, avand Siel spirit de
observatie Si perspicacitate, dar nu Si talent literar,
procedeaza ca un tehnician dintr-un laborator de fonetic
a, inregistrand pur Si simplu lirnba strazii:
•...hai la masa curata ...Dracu sa te blesteme la toata lumea
sanatoasa ....am Inregistrat, am Inregistrat ~i-ti zic saru
mana ...am Inregistrat. ...Cu placere, va doresc sanatate!...
uite-uite-uite!... uite-uite ..., care, bre, ala cuu ...?Ala, cu
plovaru ala, baa, e c-un co~ d-ala ...~tii un'sa duce acuma? ..
~. (S'lcl &.xV ~ r'--;
r::!L ~~ ~;.~~ JM~ t...h- ~ ()v--b- ~
u.....(.. Ilc}'ll./l - -R. ~.... 'V>~ ~ ~ r....... ~ t.•)•i.o-t>/L(.!
~ I'~~ lit/
~o..-J'--.
E?..Uite-I, umbla cu co~u ala mare ...a ie~it chiar pa u~a
acu ...DaL..
...un copil, un baiat p-'acolo ...Dar...
...0 cafea aici, da? ..
...Hai ca vine-napoi imediat...
...Ce daca-ti face? Tu di ce faci? .. Adica dumneata n-ai
vrea?.. eeeeu? .. Da....Pai di ce sa vreau? ... 10 I-am Intrebat
daca i-ai dat tu. daca i-ai dat... I-am dat doua persoane ...
Da-i matale, breL.. I-am dat, nea Mi~u!... Domne, hai afara!
...sa n-o faci cu apa caldaL ..0 face cu apa fiarta ~i iese tot
gustul din eaL.. Nu, nu, nu, are la chiuveta apa cata vrea ...
Nu are timp el...ea cat e da calda, sa se...Stai sa-ti explie. ..
Explicatia e foarte clara!... Nu ~tii, nu tine personal sa faca
cafeaua ...Eeee! ~tii ce-i spune el bucatarului? ..~apte
cafele, zice, ~apte cafele vreau, ~apte cu zaharu separat ~i
doua norma Ie... Fugi, domne, d-aici!... Ei, naL..~apte cafele
cu zaharu separat ~i doo ...~aaapte cafele ..." (T~rgut de
animate mici, pe~ti de acvariu,pasari c~ntatoare...)
Pe un lingvist interesat de lirnba romana vorbita un
asemenea text poate sa-l captiveze. Dar pe un cititor
aflat in cautarea frumusetii literare - nu. Dupa lectura
primelor fraze, care dau 0 anumita senzatie de
prospetirne, curiozitatea incepe sa se stinga. Luna de
c
miere a relatiei cititor-autor se termina repede ~i se
instaleaza plictiseala vietii conjugale.
Un om suferind
la masa de scris
oartea prematura a lui Mircea Nedelciu,
dupa 0 lupta indarjita ~ide lunga durata
cu 0 boala necrutatoare, a fost cu atat
mai impresionanta cu cat a lovit intr-un
om cu 0 minte clara ~i 0 viata organizata. Apropiatii
scriitorului ~i admiratorii sai de la distanta au asistat,
cu sentimentul dezastrului, la prabu~irea unei construetii
armonioase.
Din cauza mortii, a ramas neterminat ~i romanul
Zodia scafandrului, la care Mircea Nedelciu a lucrat
in perioada 1988-1992 ~iasupra camia a revenit ulterior
in repetate riinduri, nu atat pentru a-I completa, cat
pentru a revizui ceea ce scrisese. Intr-un interviu acordat
lui Sorin Preda ~i publicat in revista Formula AS,
Mircea Nedelciu
TRATAN\E~r
b4BUl4TORlu roman
, /
" , '~ -
vaduva scriitorului i~i aminte~te cum munca la roman
se asocia cu suferinta fizica: "Mircea incepuse
acest nou roman, cand au aparut primele semne ale
bolii. Asta se intampla in 1988. Ei bine, de cate ori se
a~ezala masa de scris, apareau crizele lui febrile. Chiar
~i la Marsilia, in Franta, unde urma chimioterapie,
era urmarit de aceasta ciudata coincidenta. [...] De
fiecare data cand lucra la roman, se intampla ceva: i se
facea rau, apareau complicatii, avea stari de voma,
le~inuri."
Editura Compania a tiparit in volum, in anul
2000, romanul neterminat Zodia scafandrului, ~i anume
ultima lui versiune, datata 1996 (aproximativ
150 de pagini). Cartea prezinta interes pentru speciali~ti
~i,prin cateva zeci de pagini inspirate, ~ipentru nespeciali~
ti. Mircea Nedelciu, lider de opinie al prozatorilor
generatiei '80, lucid ~i rational, capabil sa ia distanta
critica - ~i chiar cinica - fata de orice forma de sentimentalism,
nu mai este aici atat de consecvent cu sine,
lasandu-se absorbit adeseori de retrairea unor momente
autobiografice, ca un batran care rasfoie~te un album
cu fotografii de farnilie. Din cand in cand, insa,
el redevine ce-a fost, propunand experimente literare
ingenioase.
nemCllerclc~lau
Jurnal intim ~iroman realist
aracterul autobiografic al romanului este uneori
declarat ~i alteori disimulat. Protagonistul
citrtii se nume~te, altemativ, Mircea Nedelciu
~iDiogene Sava (acesta fiind prezentat ca
un absolvent al Facultatii de Istorie, originar dintr-un
sat din Baragan, Boroana, ~i angajat al Marelui Institut
de Istorie, gigantica institutie ~tiintifico-propagandistica,
specifica unei dictaturi comuniste). Referirile
la Mircea Nedelciu se fac la persoana intai ~i persoana
a doua, iar cele la Diogene Sava, la persoana a
treia.
Secventele despre Mircea Nedelciu iau frecvent
aspectul unor insemnari de jumal intim:
.februarie '88
Zi destul de anosta. Scurta convorbire cu Magdalena
Bedrosian despre ~ansele Inca vagi ale romanului nostru
despre <<femeiaIn ro~u». catre sfar~itul programului ma
viziteaza, purtand 0 caraghioasa palarie de mare lady,
ro~cata Carina. Contrastullntre distinqia palariei ~i
Infocarea cu care Imi aplica, In depozitul cu carti prafuite,
una din delicioasele ei felatii ma amuza. [...]
Marti am fost la Balaita In birou. M-a chemat sa-mi spuna
sa ma due la Dulea (vicepre~edintele Consiliului Culturii,
numarul unu al cenzurii) pentru ca «ar fi de acord sa ma
angajeze la 0 casa de filme ca redactor». Am abatut
discutia cu Balaita spre galcile mele umflate. Mi-a
recomandat sa ma due, din partea lui, la doctorul Bogdan
(autor de romane cu titluri ca Poduri suspendate, Nemuriri
trecatoare etc.) ~i miercuri, 10 februarie, m-am ~i dus. A zis
ca a~avea rinofaringita ~i sa iau antibiotice pana marti"
etc.
In acest stil prozaic, fara miza literara, sunt istorisite
numeroase alte demersuri ~iintiimplari cotidiene. Printre
altele, scriitorul poveste~te amanuntit cum a e~uat in
tentativa de a lua de la po~ta un pachet care-i venise
din strainatate, din cauza absurdelor restrietii irnpuse
de autoritati in relatiile cu strainii. In acest context, el
aduce in prim-plan figura unei function are tinere, pe
care simte nevoia sa 0 stigmatizeze, ca intr-un articol
de ziar:
"Tafnoasa de funqionara, vreo 19 ani, probabil absolventa
a «Iiceului de po~te», se arata exasperata de prostia ~i
nelndemanarea solicitantilor. Facea grimase la fiecare
minut, cu gandurile evident In alta parte. Firesc, e tanara,
dar are ~i un inexplicabil sentiment al puterii discretionare.
Avea zona ei de exercitare a bunului plac. Parea
con~tienta de asta ~i decisa 5-0 faca fara nici un scrupul."
Este dureros ca 0 tanara fara minte I-a urnilit candva,
la un ghi~eu, pe omul Mircea Nedelciu, dar ~i mai
dureros este sa constati ca I-a dominat ~i pe scriitor,
ramand ca 0 obsesie in mintea lui ~i determinandu-l
sa-i consacre mai multe pagini moralizatoare intr-un
roman, pentru a se ratui cu ea post-factum.
Povestea vietii lui Diogene Sava este scrisa intr-o
maniera realista (fara sa fie vorba de un joc de-a maniera
realista). Impetuoasa activitate sexuala a tanarului
istoric, care i~i manifesta dispretul fata de femei posedandu-
le, reprezinta poate un element de atraetie
pentru cititor. In schimb, explicatiile minutioase privind
administrarea unor mo~ii din imprejurirnile comunei
Boroana, inainte de na~terea lui, sunt inutile estetic
~i obositoare:
"Tndimineata aia, batoza lui Costescu era instalata In
curtea conacului, la boierul Matei, eel care avea pretentia
ca-~i administreaza singur cealalta jumatate a mo~iei
Cocoanelor, adica partea stapanita In acte de Marica,
nevasta-sa. Mo~ia toata, cam patru sute de pogoane, Ii
apartinuse lui Sion, boierul batran, de care doar Mo~
Velicu putea sa-~i mai aduca aminte . Dupa moartea lui,
proprietarese devenisera cele doua fiice ale lui Sion,
Marica ~i Florica." ~.a.m.d.
Cateva momente de gra~ie
ircea Nedelciu redevine el insu~i atunci
cand 0 alunga din minte pe functionara
de la po~ta ~i i~i recapata deta~area de
observator ironic allumii inconjuratoare.
Teoria despre misoginismul pe care il genereaza comunismul
este produsul unui asemenea moment de
gratie. Plecand de la premiza ca regimul comunist
nu-i lasa pe barbati sa fie barbati, prozatorul ajunge
la concluzia ca ace~tia i~iiau revan~a tratandu-le cu un
dispret brutal pe femei. Prin acela~imecanism psihologic
se explica faptul ca ei se simt oripilati cand cineva
ii banuie~te ca ar fi homosexuali: traumatizati de
violulla care ii supune zilnic sistemul totalitar, nu
mai suporta sa fie considerati un fel de femei ~iin viata
sexual a propriu-zisa.
AM teorie care dovede~te capacitate de sinteza ~i
chiar 0 aptitudine filosofica este aceea potrivit careia,
atunci cand scrii despre tine, te afli la suprafata, in
timp ce adevaratul tau eu ramane in adancuri, ca un
scafandru cu care comunici precar:
"Tnfata paginii, totdeauna, tot la suprafata te afli. Respiri.
E~tiIn aer. Tntre tine ~i el sunt distorsiuni, nelntelegeri,
carente grave de comunicare. Ceea ce lui i se pare a fi 0
catastrofa, pentru tine poate fi doar 0 umbra ro~ie In apa.
Ce frumos, spui tu, de parca soarele ar rasari din adancuri!
EI~tie Insa ca-n preajma se plimba rechinul ~i ca tocmai a
atacat 0 faptura cu sange cald."
Inegalitatea valorica dintre diferitele secvente ale
cartii confera intr-un fel autenticitate textului scris de
Mircea Nedelciu in ultimii ani ai vietii sale, 11transforma
intr-un document.
Pe de alta parte, trebuie sa ne amintim ca Mircea
Nedelciu nu era exclusiv scriitor, ca Mircea Cartarescu,
de exemplu. Era ~i un strateg al generatiei lui, aflate
mereu in ofensiva, ~i un om de afaceri, ~i un taran
caruia ii placea sa-~i lucreze gradina (de neuitat ramane
una din tabletele lui pe aceasta tema, adevarata
oda inchinata foarfecii de taiat vita de vie). Doar 0 parte
din energia sa s-a indreptat catre scris.
Mircea Nedelciu - ne-o confirma romanul sau
postum Zodia scafandrului - a fost $i scriitor. Cu atat
mai mult merita admirat pentru inaltimea pe care a
atins-o uneori in literatura.
II~ -------
PRozA SCURT A. A venturi intr-o cuI1e interioara,
nuv., Buc., CR, 1979 (cupr.A venturi intr-o cUIteinterioara,
CUItea de aer, Simplu progres, 8006 de la Obor laDalga,
Coco$ul de caramida,Istoria brutariei nr. 4, Un purtator
de cuvant, Excursie la camp, Cadere libera in campul
cu maci, Zgomote, locuri, interrerente ..., 0 traversare,
Marie-France in Piata LibeI1atii, CaJatorie in vederea
negatiei) • Efectul de ecou controlat, Buc., CR, 1981
(cupr.Nora sauBalada zanei de laBalea-Lac, Christian
voiajorul (transmisiune directa), Jenny sau Balada
preafrumoasei contopiste,Balada tanaruJui lup, Ion,flul
de geamba$, Buzunare cu pumni, buzunare cu bomboane,
Marturisirile doamnei EvaZaitevici catre chiria$ul sau
Constantin, Efectul de ecou controlat, Greva de zel,
Partida de ,,taxi-sauvage", Mesaje (transmisiune directa),
Tfirgulde animale mid, pe$tide acvariu,pasari canliltoare...,
Maistrul IJieRazachieJsi da concursul, Claustrofobie)
• Amendament la instinctul proprieta{ii, Buc., Em. 1983
(cupr. Povestirea eludata, Tipografi $i topografi, Provocare
in stil Moreno, La fara lucrului, 0 zi cu proza scurta,
Amendament la instinctul proprietatii, Voiajul chimic,
Calul cu frau incorporat zburda drept spre tinta dinainte
stabililIl,Actiunea (romanului) ,,Black Money", Decalogul, o cautare in zapada) •
$i ieri va fi 0 zi, proza scurta,
Buc., CR, 1989 (cupr. Dansul cocoSului, Probleme cu
identitatea, Crizantemele din tundra, Tanguire de
mior, Ora spre zero, Fahrenheit91,4 0,CaJatorieinjurul
satului natal, Irpediat veni toamna, DEX 305, Cat timp
e$ti invizibil, Imprejurarea iunie sau ,,Fabula rasa", Si
ieri vafi ozi,Primul exil1a cronoscop; primele opt texte
sunt grupate in cap. I. CaJatorie injurul satului natal,
celelalte - in cap. II. $i ieri va fl 0 zi) • Povestea pove$tilor
generatiei '80, Buc., Nem., 1998 (cupr. ~i Povestea
pove$tilor de Ion Creanga).
ROMANE. Zmeura de campie (roman impotriva
memoriei), Buc., Mil., 1984 (ed. a II-a, Buc., Gramar,
1999) • Tratamentfabulatoriu, cu 0 prefata a autorului,
Bue., CR, 1986 (ed. a II-a, Bue., All, 1996) • Femeia
in rO$U, in colab. eu Adriana Babeti ~i Mireea Mihaie~,
Buc., CR, 1990 (ed. a II-a, Bue., All, 1997) • Zodia
scafandrului, Bue., Comp., 2000 (roman neterminat).
* o parte din proza scurta se regase~te in antologiile
Arhipelag - proza scuI1a contemporana (1970-1980),
ant. ~ipref. de Mircealorgulescu, Buc., Em, 1981,Desant
'83, ant. ingr. de Ov. S. Crohmalniceanu, Buc., CR, 1983
(ed. a II-a, Pit., Par. 45, 2001), Nuvela $i povestirea
romaneasca in deceniu1 opt, ant. $i st. introd. de
Cornel Regman, Buc., Em., 1983, Generatia '80 in proza
scurta, ant. de Gheorghe Craciun ~i Viorel Marineasa,
Pit., Par. 45, 1998, ca ~i in cartea lui AI. Th. Ionescu,
Mircea Nedelciu - monografie, anto1ogie comentata,
receptare critica, Bra~ov, Aula, col. "Canon", 2001.
In totalitatea ei, proza scurta a fast retiparita, sub supravegherea
autorului, in vol.: Mircea Nedelciu, Aventuri
intr-o cuI1e interioara, -ant. de autor, eu a pref.
de Ion Bogdan Lefter ~i 0 postf. de Sorin Alexandrescu,
Pit., Par. 45, col. ,,80", seria "Antologii", 1999.
A I e x I t e fan e f ( U
fTOQ.A
L TeQ.ATUQ. Q.ol\Ane
COnTeI\POQ.Ane
1941-2000
Conceptia grafica: flihaela /ChiOpU
Fotografii de Ion CUCU
editura
fla;ina de Icril