Utilizarea corectă, adecvată și eficientă a

limbii în procesul comunicării orale si

scrise în contextul noii programe
 A forma competențe în procesul de învățare presupune
existența unui management educațional coerent, extrem
de bine structurat, limpede care are o miză operațională
pe parcursul întregii vieți a individului.
Pentru a putea înțelege mai bine diferențele de
abordare, o prezentare comparativă a celor două
programe pentru clasa inițială (a V-a) și finală (a VIII-a)
poate crea efecte benefice asupra activității de predare-
învățare-evaluare. Este important ca fiecare profesor să
conștientizeze punctele de plecare în procesul de predare-
învățare-evaluare în gimnaziu la clasele inițiale și finale și
care este maniera de abordare a acestora, astfel încât să
aibă imaginea corectă a relației programei cu profilul
absolventului de gimnaziu.
„Nu există vânt favorabil pentru cel care nu ştie spre ce port
se îndreaptă.” (Seneca)
 Actualele programe, care se află în aplicare din anul școlar
2017-2018, sunt construite pentru a forma elevilor cele opt
competențe-cheie, definitorii pentru cultura generală care
trebuie să caracterizeze un adult flexibil, eliberat de corsetul
unor conținuturi teoretice învățate în școală și capabil să
personalizeze cunoașterea, dezvoltându-și orizontul cognitiv,
prin calificările succesive pe care le poate obține de-a lungul
existenței sale active în plan socio-economic.
Dintre cele opt competențe-cheie, două sunt specifice
disciplinei Limba și literatura română:

Comunicarea Sensibilizare
în limba și exprimare
maternă culturală
 Parcurgerea noilor programe trebuie corelată cu
profilul absolventului și cu recomandările privind
competențele-cheie, dintre care cea mai importantă este a
învăța să înveți.
 În Nota de prezentare a programei se specifică faptul că limba și literatura
română este o disciplină complexă care cuprinde în manieră integrată, trei
componente.

componenta
componenta estetică și culturală
lingvistică (aparținând
(aparținând literaturii, ca artă a
științelor limbii, cuvântului, care
care asigură uzul asigură dezvoltarea
corect, conștient și complexă a
eficient al limbii) personalității
componența umane)
interrelațională
(aparținând
științelor
comunicării, care
favorizează inserția
socială a
individului)
 Prin noua programă sunt vizate cinci competențe generale, redate
astfel:

Este importantă lectura transversală a programelor școlare, la aceasta

contribuind analiza progresiei competențelor și a corelării acestora cu
activitățile de învățare. Lectura transversală a conținuturilor pe toate
domeniile programelor școlare este relevantă pentru a asigura continuitatea
de la o clasă la alta și pentru a eficientiza activitatea la clasă a cadrului didactic
în măsura în care acesta trebuie să realizeze o justă corelare a competențelor
specifice cu conținuturile.
 Concepţia pe care s-a întemeiat prezentul curriculum este că, în şcoală,
predarea-învăţarea va urmări „limba în funcţiune”, în variantele ei orală şi
scrisă, normată şi literară, iar nu „limba ca sistem abstract”. Interesează
viziunea comunicativ-pragmatică a prezentei programe, nu interesează
predarea în şi pentru sine a unor cunoştinţe gramaticale, ci abordarea
funcţională şi aplicativă a acestora în calitatea lor de elemente care contribuie
la structurarea unei comunicări corecte şi eficiente. În acest sens, se
recomandă, în toate cazurile, exerciţii de tip analitic (de recunoaştere, de
grupare, de motivare, de descriere, de diferenţiere) şi de tip sintetic (de
modificare, de completare, de exemplificare, de construcţie).
Se vor evidenţia aspecte ţinând de ortografie, de punctuaţie şi de
ortoepie, de exprimare corectă în toate situaţiile care impun o asemenea
abordare. Se sugerează ca, în predarea problemelor noi, profesorul să se
sprijine de fiecare dată pe actualizarea cunoştinţelor asimilate anterior de
către elevi, pornind de la un text, de la o situaţie concretă de comunicare, şi
nu de la noţiunile teoretice.
 Viziunea noilor programe valorifică o perspectivă integrată de predare a
limbii și literaturii române axată pe conceptul de comunicare și pe aspectul său
pragmatic - o componentă fundamentală, aflată în raport de complementaritate
cu procesul complex de formare la elevi a competenței culturale prin
intermediul literaturii. Comunicarea în limba română se dezvoltă atât la nivel
scris, cât și oral, având ca prioritate înțelegerea de către elevi a relației directe și
indisolubile între receptare și producere de text. Varietatea textelor suport
urmează clasificarea generală în cele două mari categorii: literar și nonliterar.
Deoarece comunicarea utilizează și de alte coduri de semne decât codul
lingvistic, elevii iau contact cu textul multimodal, în care construirea sensului
prin mesajul verbal este sprijinită de imagine, linie, culoare. Astfel, o abordare
de acest tip a clasicului compartiment de limbă română din cadrul disciplinei
pune elevul în sitiuații diverse de comunicare, atât orală, cât și scrisă, activându-
i vocabularul, contextualizându-l atât în plan ficțional (literar), cât și în plan
nonficțional (nonliterar).
 C G 4 Utilizarea corectă, adecvată și eficientă a limbii în procesul comunicării orale si scrise
În tabelul următor se prezintă progresia competențelor specifice (competența generală 4) și a
activităților de învățare corelate cu acestea, precum și tabelul complet al conținuturilor pe domeniile
programei puse în paralel pentru fiecare clasă. De asemenea, sunt specificate pentru fiecare clasă
temele generale și observațiile aferente.
Clasa a V-a Clasa a VI-a Clasa a VII-a Clasa a VIII-a
4.1. Utilizarea achizitiilor 4.1. Utilizarea structurilor 4.1. Folosirea structurilor 4.1. Folosirea achizitiilor
sintactice si morfologice de sintactice si morfologice de morfosintactice ale limbii privind structuri
baza ale limbii romane baza ale limbii romane romane standard pentru morfosintactice complexe
standard pentru intelegerea standard pentru intelegerea intelegerea si exprimarea ale limbii romane literare,
si exprimarea corecta a si exprimarea corecta si clara si precisa a intentiilor pentru intelegere corecta si
intentiilor comunicative precisa a intentiilor comunicative complexe exprimare nuantata a
− exercitii ludice, tip comunicative − verificarea corectitudinii, intentiilor comunicative
„telefonul fara fir", pentru a − emiterea de instructiuni a coerentei semantice intr- − selectarea dintr-o serie
sesiza distorsiunile care pentru colegi, folosind un text/mesaj;  sinonimica a cuvintelor
apar in emiterea corect flexiunea verbala, − continuarea unor enunturi care exprima
mesajelor;  nominala si pronominala;  care sa exprime acord, adecvat/nuantat intentia
− exercitii de completare a − exercitii de completare, dezacord, asumare, mesajului; 
cuvintelor intr-un text cu aplicarea cunostintelor neasumare, neincredere, − formularea de enunturi in
lacunar, pe baza unor privind flexiunea verbala, indoiala etc.;  care elevii solicita/ofera
criterii date.  nominala si pronominala;  − exercitii de initiere, de informatii detaliate cu
− transpunerea elementelor mentinere si de finalizare a privire la impresiile, emotiile
verbale, nonverbale si unui dialog, cu utilizarea lor in fata unor probleme
paraverbale din formulelor de salut, a diverse; 
comunicarea orala in scris, formelor de prezentare, de − dezbateri pe teme de
prin respectarea normelor formulare a unei solicitari, a interes pentru elevi, in
de punctuatie si ortografie.  unei permisiuni, prin perechi, conduse/moderate
particularizare la context, la de un alt coleg. 
receptor si la scopul vizat. 
4.2. Aplicarea achizitiilor 4.2. Aplicarea constienta a 4.2. Exprimarea clara a 4.2. Aplicarea achizitiilor
lexicale si semantice de baza, achizitiilor lexicale si intentiei comunicative prin lingvistice pentru intelegerea
in procesul de intelegere si semantice de baza, din limba corelarea achizitiilor lexicale si producerea unor texte
de exprimare corecta a romana standard, pentru si semantice cu cele diverse
intentiilor comunicative exprimarea corecta a intentiei sintactice si morfologice din − exercitii, in grup, de
− povestirea unei intamplari comunicative limba romana standard prezentare a unor texte
reale/imaginare; − completarea unor enunturi − narativizarea unor procese, epice, lirice si dramatice,
 − precizarea sinonimelor, a cu faptele de limba omise;  concepte, fenomene;  considerate de elevi ca fiind
antonimelor unor cuvinte − transformarea unor forme − identificarea coordonatelor atractive; 
date;  gramaticale in altele, cerute narative;  − sustinerea unei prezentari
− identificarea sensurilor de context sau impuse de − exercitii de inserare a unor orale cuprinzand intentionat
cuvintelor in functie de sarcina;  pasaje descriptive in textul greseli pe care participantii la
context;  − crearea unor jocuri de narativ si evidentierea rolului dialog sa le identifice; 
− exercitii de identificare a cuvinte, jocuri ortografice acestora;  − evidentierea opiniei cu
cuvintelor dintr-un camp etc.;  − discutii in grup, in care privire la unele mesaje
lexical;  − aplicarea in contexte noi si elevii sa-si formuleze ascultate sau din texte literare
− exercitii de utilizare corecta autentice a noilor achizitii responsabil/constient studiate; 
a normelor gramaticale, lingvistice.  argumentele si opiniile. − organizarea de mese
fonetice si lexicale in mesaje rotunde pentru dezbateri in
pe teme de interes, in scopul exprimarii unor opinii
contexte familiare si argumentate cu privire la un
nonfamiliare;  text narativ/descriptiv studiat. 
− descrierea unui
personaj/persoana/animal/pei
saj, folosind categorii
gramaticale si semantice
diferite
− traduceri literale ale unor
unitati frazeologice, in scop
umoristic. 
4.3. Monitorizarea 4.3. Valorificarea 4.3. Aplicarea constienta 4.3. Analizarea
propriei pronuntii si achizitiilor fonetice de a regulilor si a elementelor de dinamica
scrieri si a pronuntiei si baza, in realizarea conventiilor ortografice a limbii, prin utilizarea
scrierii celorlalti, propriei pronuntii si si ortoepice pentru o achizitiilor de sintaxa,
valorificand achizitiile scrieri si pentru comunicare corecta morfologie, fonetica,
fonetice de baza evaluarea pronuntiei si − intocmirea de liste cu lexic si semantica prin
− exercitii de relationare scrierii celorlalti, prin greselile cele mai raportare la limbile
a sunetului cu litera si raportarea la norma, cu frecvente, asociate cu moderne
de identificare a rolului scopul corectarii erorilor enumerarea regulilor ce − realizarea unor liste, in
semnelor diacritice in in comunicare ar trebui aplicate in urma monitorizarii
rostirea sunetelor − analiza unor enunturi exprimarea categoriilor de greseli
specifice limbii romane;  gresite si corectarea orala/scrierea corecta;  identificate in diverse
− exercitii de scriere, de acestora in functie de − compararea limbii texte orale si scrise, cu
transcriere si de normele limbii actuale, romane cu limbile specificarea formei
rescriere corecta a unor in exercitii fonetice romanice si cu limba corecte; 
texte;  diverse;  latina, sesizand − exercitii de substituire
− recitarea unor poezii − exercitii care sa asemanari/deosebiri;  a termenilor, pentru
cu/fara fundal sonor;  necesite utilizarea − exercitii de utilizare a observarea modificarii
− compararea sistemului dictionarului ortoepic.  dictionarului si a altor sensului enuntului.  
vocalic al limbii romane surse documentare
cu o limba moderna (tiparite sau pe suport
studiata de elevi in informatic audio-vizual,
scoala.  multimedia). 
4.4. Respectarea
normelor ortografice si
ortoepice in utilizarea
structurilor fonetice,
lexicale si sintactico-
morfologice in
interactiunea verbala
− exercitii de utilizare a
semnelor de punctuatie
si de ortografie, in
functie de intentia de
comunicare si de
mesajul transmis;  − aplicarea cunostintelor
− exercitii de identificare
a formei corecte a unor
fapte de limba;  − exercitii de precizare a
− jocuri de cuvinte/fraze
bazate pe confuzii
fonetice/lexicale/sintacti-
co-morfologice.
4.4. Utilizarea
deprinderilor dobandite
pentru monitorizarea
corectitudinii
comunicarii, prin
raportarea la norma
− identificarea greselilor
de semantica, fonetica,
ortografie si de
punctuatie in mesaje
online, e-mailuri, in texte
scrise olograf;
dobandite prin
jocuri/rebusuri;  consecintelor pe care
sinonimelor, a
antonimelor, a
omonimelor unor cuvinte
date;  celui care comunica.
− identificarea sensurilor
cuvintelor in functie de
context. 
4.4. Raportarea
constienta la norma in
exprimarea intentiei de
comunicare, din
perspectiva
morfosintactica, fonetica
si lexicala
− reconstituirea unor
texte traduse printr-un
translator automat,
folosind cunostintele
dobandite, prin raportare
la norma;  care intentioneaza sa-l
− sesizarea
incalcarile normelor
invatate le pot avea in
intelegerea unui text si in
deteriorarea imaginii
4.4. Valorificarea relatiei
dintre norma, abatere si
uz in adecvarea
strategiilor individuale de
comunicare − alcatuirea
de texte scurte in care
elevii sa utilizeze corect
normele limbii standard;
− completarea unor
texte lacunare cu
termeni/cuvinte
adecvate mesajului pe
transmita, respectand
relatia norma-abatere-
uz. 
4.5. Utilizarea 4.5. Redactarea unor 4.5. Dezvoltarea gandirii 4.5. Dezvoltarea gandirii
competentei lingvistice in texte, valorificand logice si analogice, prin logice si analogice
corelatie cu gandirea gandirea logica si valorificarea competentei (analiza, sinteza,
logica/analogica, in competenta lingvistica, lingvistice, in procesul de generalizare si
procesul de invatare pe in procesul de invatare invatare pe tot parcursul abstractizare), prin
tot parcursul vietii  pe tot parcursul vietii vietii utilizarea deprinderilor
− exercitii de − redactarea unor texte − identificarea de comunicare corecta in
modificare/transformare cu respectarea normei caracteristicilor textului limba romana literara, in
a unor enunturi in functie lingvistice in vigoare.  epic/epic/dramatic;  procesul de invatare pe
de deprinderile − analiza rolului verbelor tot parcursul vietii
dobandite;  in textul narativ;  − redactarea unor texte
− exercitii de − analiza rolului care trateaza aceeasi
compararea mesajelor substantivelor si a tema in registre diferite; 
postate pe forumuri, cu adjectivelor in textul − redactarea unui
norma limbii romane descriptiv;  proiect, folosind surse
standard. − compararea actelor de diferite de documentare; 
limbaj in textul narativ, − formularea si
descriptiv si dialogat.  completarea unor
sondaje referitoare la
intelesul unor
cuvinte/expresii, a unor
cuvinte care pun
probleme de scriere.
Tema generală: EU ȘI Tema generală: Tema generală: REFLECȚII
Tema generală: EU ȘI LUMEA DIN JURUL MEU ORIZONTURILE LUMII ȘI ASUPRA LUMII
UNIVERSUL MEU ALE CUNOAȘTERII
FAMILIAR
 Conținuturile din noile programe aferente domeniului „Elemente de construcție a
comunicării” sunt prezentate în programă, cu recomandarea ca profesorul să se sprijine de
fiecare dată pe actualizarea cunoştinţelor asimilate anterior de către elevi, pornind de la un
text, de la o situaţie concretă de comunicare, şi nu de la noţiunile teoretice.  La nivelul
conținuturilor, programa operează cu conceptele-ancoră ale gramaticii, sugerând însă un
demers pornind „dinspre faptele de limbă, de la actele de vorbire și dobândind aplicație în
utilizarea contextuală a cunoștințelor”. 
Studiul limbii pare, la prima vedere mai redus faţă de programa anterioară şi oferă o
perspectivă mai modernă asupra fenomenului lingvistic. Acesta este un aspect pozitiv care
orientează învăţarea spre aspectele de uz.
Din punct de vedere didactic, există o serie de rupturi logice care fac destul de dificil de
abordat unele noţiuni. S-a introdus ideea de grup nominal, verbal, dar ar trebui să se
precizeze când partea de vorbire apare ca centru şi când apare ca adjunct, fiindcă, la clasa a V-
a, substantivul este tratat doar ca centru, iar adjectivul doar ca adjunct, fapt ce poate cauza
confuzii. Se introduc noţiuni care nu pot fi definite corect din cauza insuficienţei programei. De
exemplu, apare noţiunea de prepoziţie la clasa a V-a, deşi elevului i se predă doar atributul,
fără complement, definit de-abia în clasa a VI-a. Se preferă în clasa a V-a atributul, necesar
pentru textul descriptiv de la lectură, deşi se studiază în special verbul, deci ar trebui introdus
complementul.
Deși noțiunile de gramatică se reiau în fiecare an, în clasa a VI-a lipsește abordarea
numeralului, cu toate că o reluare, respectiv o fixare nu ar putea avea decât un rol benefic.
 La clasa a VII-a se studiază fraza construită prin joncţiune, precizându-se că este vorba
doar de conjuncţii coordonatoare, deşi conjuncţiile nu sunt studiate. Pentru ca un elev de
vârstă mică să înţeleagă această parte de vorbire este necesar ca să fie predată separat, să
se exerseze recunoaşterea acesteia şi abia apoi să se prezinte rolul de coordonare sau de
subordonare. 
La clasa a VIII-a se predau construcţii sintactice active şi pasive cu verbul „a fi”, fără ca
anterior să se explice ce înseamnă un verb activ sau un verb pasiv. Apar şi construcţiile
impersonale a căror dificultate pentru elev este foarte mare, fiindcă nu are cunoştinţe
anterioare solide pe care să se sprijine. 
Există, de asemenea, o serie de termeni/concepte/sintagme/denumiri gramaticale
noi, extrase din Noua Gramatică a Academiei. Acestea nu sunt încă popularizate, astfel
încât să fie cunoscute pe deplin profesorilor, fapt ce, adeseori inevitabil, conduce la erori
nedorite. (pronume semiindependent, valoare pronominală a numeralului, complement
prepozițional, calitatea unei părți de vorbire de adjunct sau de centru, formele verbale
nepersonale).
În lipsa unor soluții viabile care să fie direcții trasate de instituțiile abilitate, în special
prin cursuri de formare, fiecare cadru didactic responsabil, asumat, trebuie să cerceteze
fiecare noțiune nouă/ abordată diferit, să o considere o provocare, să consulte surse
credibile, ca apoi să poată transpune conținuturile într-un mod cât mai potrivit elevilor.
Bibliografie selectivă:
 Programa școlară pentru disciplina LIMBA ȘI LITERATURA
ROMÂNĂ, București, 2017.
Sâmihăian, F., Dobra, S., Halaszi, M., Davidoiu-Roman, A, Corcheș,
H.- Ghidul profesorului, Ed Art-Klett, București, 2019

https://blog.revistacultura.ro/2017/04/17/in-dezbatere-programa-
scolara-pentru-limba-si-literatura-romana-dosar-coordonat-de-cos
min-borza/