Disciplina: Limba şi literatura română

Clasa a VI-a
Titlul lecţiei: „Bivolul şi coţofana” de George Topîrceanu
Tipul lecţiei: predare-învăţare-evaluare

Competenţe specifice:
2.1 înlănţuirea clară şi corectă a ideilor într-un monolog (narativ, descriptiv, informative
3.1 diferenţierea elementelor de ansamblu de cele de detaliu în cadrul textului citit
3.2 identificarea modurilor de expunere într-un text epic şi a procedeelor de expresivitate
artistică într-un text liric

Conţinuturi asociate:
 ordonarea ideilor în comunicare (actualizare): realizarea orală a unui plan simplu şi
dezvoltarea acestuia prin adăugarea ideilor secundare; - rezumarea orală a unui text dat
(actualizare);
 identificarea problemei principale abordate într-un text literar sau nonliterar (într-o
descriere: elementele şi trăsăturile obiectelor descrise; într-o naraţiune: acţiunea,
participanţii la acţiune, timpul şi spaţiul în care se petrec evenimentele; într-un anunţ sau
într-o ştire: ideile esenţiale şi intenţia comunicativă din spatele acestora);
 subiectul operei literare, momentele subiectului, timpul şi spaţiul în naraţiune
 caracteristicile operelor epice (în proză sau versuri): naraţiunea la persoana a III-a şi la
persoana I, subiectul operei literare, momentele subiectului, timpul şi spaţiul în naraţiune,
autor, narator, personaj; rolul dialogului şi al descrierii într-o naraţiune; descrierea
(portretul literar, tabloul); dialogul ca mijloc de caracterizare a personajelor;

Obiective:
O1 – să citescă textul „Bivolul şi coţofana” de G. Topîrceanu;
O2 – să îşi însuşească informaţii despre viaţa şi opera scriitorului;
O3 – să povestească conţinutul fabulei;
O4 – să identifice în text trăsăturile textului epic;
O5 – să intuiască ce tipuri umane întruchipează personajele din text;
O6 – să recunoască morala fabulei şi să o explice.

Strategia didactică:

 Resurse procedurale: conversaţia,explicaţia, descoperirea, exerciţiul;

 Resurse materiale: manual, fişe de lucru, flipchart, videoproiector, cretă
colorată, marker colorat;
 Resurse umane: elevii unei clase cu nivel slab de dezvoltare;
 Forme de organizare: frontală, individuală

Nr. Evenimentele Activitatea profesorului Activitatea elevilor Timp

crt. instruirii
1. Organizarea -se cere elevilor să-şi pregătească materialele -elevii îşi pregătesc cele 2 min
clasei pentru limba română; necesare;
-se asigură climatul unei bune desfăşurări a
activităţii;
2. Verificarea -se verifică tema şi lecţia anterioară Predicatul-elevii corectează tema, dacă 5 min
temei şi a lecţiei este cazul;
anterioare
3. Captarea atenţiei - le vorbesc elevilor despre un băieţel Dănuţ 5 min.
care nu se descurcă la literatură, în special la
teorie literară şi anume nu ştie prea bine
trăsăturile genului epic. Dănuţ a avut de făcut
o temă şi nu ştie dacă este bine. Elevii completează trăsăturile.
- Voi ruga elevii să-l corecteze pe Dănuţ.
- Pe o foaie de flipchart sunt prezentate mai
multe trăsături pe care Dănuţ le-a scris la temă.
Elevii trebuie să răspundă cu adevărat pentru
trăsăturile care aparţin genului epic şi cu fals
pentru cele care nu aparţin genului epic.
Anexa1

4. Enunţarea -se anunţă titlul lecţiei şi sunt enunţate -elevii ascultă cu atenţie; 3
subiectului şi a obiectivele urmărite într-un mod cât mai min.
obiectivelor noii accesibil;
lecţii -se notează titlul lecţiei pe tablă; -elevii notează titlul pe caiete;
5. Dirijarea 30 min.
învăţării - Le comunic elevilor că, alături de I.Pillat,
G.Topîrceanu aparţine Argeşului (1886 –
1937) şi că este cunoscut mai ales ca poet prin
volumele: „Parodii originale”, „Balade vesele
şi triste” sau „Migdale amare”. A scris însă şi
proză, a realizat traduceri, a editat şi a
colaborat la numeroase publicaţii. Un loc
aparte în creaţia sa poetică îl ocupă fabulele
scrise între 1930 – 1936 sub titlurile: „Fabule
pentru copii” şi „Fabule mici pentru oameni
mari”, care n-au văzut lumina tiparului, dar
care evidenţiază înclinaţia spre umor şi ironie a
autorului. (Anexa 1 + prezentare PowerPoint)
Ce este fabula?
- termenul de fabulă vine din latină şi înseamnă
povestire. S-a păstrat şi astăzi sensul -elevii notează originea
cuvântului a fabula = a spune poveşti, lucruri cuvântului „fabulă”;
neadevărate.
- sunt creaţii epice de mică întindere cu -elevii urmăresc prezentarea;
caracter satiric şi moralizator în care
întâmplările narate sunt puse pe seama
animalelor, a păsărilor, a unor obiecte, care
apar personificate. Povestirea alegorică se
încheie cu o concluzie numită morală şi
transmite unele învăţăminte;
- fabula satirizează defecte omeneşti pe care
doreşte să le îndrepte.
Ca specie literară, fabula s-a dezvoltat
în Orient încă din secolul al –VII-lea î.Hr. şi a
fost pusă în circulaţie de culegerile indiene
scrise în limba sanscrită şi traduse ulterior în
arabă.
Părintele fabulei este considerat
filozoful grec Esop. A urmat apoi al doilea
nume ilustru, latinul Fedru, ajungând la
creatorul fabulei moderne, inegalabilul La
Fontaine.

-citesc expresiv textul:; -elevii urmăresc textul lecturat;

-împart fişe pentru descifrarea textului (Anexa -în timp ce împart fişele un elev
2) reciteşte textul;
-elevii lucrează exerciţiile
menite să îi facă să înţeleagă
mai bine textul;
-verific exerciţiile lucrate; -elevii verifică /corectează
exerciţiile;
Conţinutul textului
- Ideile din text s-au amestecat! Haideţi să le -Elevii aleg ideile, apoi le
aranjăm, ţinând cont de momentele aranjează în ordine.
subiectului! -Ei trec ideile pe caiete.
Prezentarea
Expoziţiune personajelor

1. Expoziţiunea: prezentarea celor trei

Intriga personaje.
2. Intriga: trecând din întâmplare pe
lângă bivol, căţelul vede coţofana
plimbându-se pe spinarea acestuia.
Desfăşurarea 3. Desfăşurarea acţiunii: naiv căţelul
acţiunii sare pe spinarea bivolului; bivolul se
supără şi îl răstoarnă în trifoi.
4. Punctul culminant: bivolul îl
Punctul apostrofează într-un limbaj dur.
culminant 5. Deznodământul: Bivolul apreciază
că de fapt căţelul nu i-ar aduce nici un
avantaj şi ar stârni uimirea şi
Deznodământ nemulţumirea întregului neam de
bovine.
 Să încadrăm textul în genul literar!

-Întreb elevii în ce gen literar ar putea fi inclus -Elevii încadrează textul în genul
textul dat. epic, deoarece:
 are fir epic;
 are narator;
 are personaje.

Care sunt personajele fabulei? Arătaţi Cele trei personaje reprezintă

caracteristicile umane pe care vi le tipuri umane:
sugerează ele. - bivolul – omul puternic, ocupă un
loc de seamă în societate;
- coţofana – individul lipsit de
importanţă şi umil;
- căţelul – omul simplu, naiv şi
încrezător în ceea ce vede.

6. Obţinerea Elevilor li se împarte câte o fişă – „Acvariul Elevii aleg un sentiment şi îl 4 min
performanţelor sentimentelor” Anexa 4 justifică.
şi asigurarea
feed-back-ului
7. Asigurarea -Se apreciază elevii (verbal); -elevii îşi notează tema pentru 2 min
retenţiei şi a -Se dă tema pentru acasă (exerciţile de la acasă şi exprimă eventualele
transferului Colţul cuvintelor + Anexa 4) nelămuriri.

Anexa 1
 FIŞĂ INDIVIDUALĂ DE LUCRU
Tema lui Dănuţ :
Notează cu adevărat (A) variantele corecte şi cu fals (F) variantele incorecte, pentru a descoperi
trăsăturile TEXTULUI EPIC:
1. Transmiterea sentimentelor în mod indirect, prin intermediul personajelor şi al acţiunii;.
2. Modul de expunere dominant este descrierea.
3. Prezenţa eului liric .
4. Întâmplarea este povestită de un narator.
5. Prezenţa figurilor de stil, a imaginilor artistice .
6. Prezenţa personajelor.
7. Elemente de versificaţie (rimă, măsura versurilor).
8. Mod de expunere dominant naraţiunea.
9. Conţine opere epice în versuri sau în proză.
10. Conţine opere lirice în versuri.
Anexa 2

GEORGE TOPÎRCEANU (1886-1937) a fost unul dintre poeţii cei mai

populari şi mai simpatizaţi de public în perioada interbelică.
S-a născut la Bucureşti, a trăit la Iaşi, fiind un susţinător al revistei
„Viaţa românească".
Volumele sale de versuri: Parodii originale, Balade vesele şi triste şi
Migdale amare aduc o notă nouă în poezia română din această epocă.
În versuri de o mare simplitate, poetul se apropie cu înţelegere,
sensibilitate, umor şi ironie de lumea măruntă a florilor, a gâzelor, a
păsărilor, de oamenii simpli.
A fost un poet al naturii, al anotimpurilor, în cunoscutele rapsodii (Rap-
sodii de primăvară, Rapsodii de vară, Rapsodii de toamnă).
Printre cele mai valoroase poezii ale sale figurează şi Balada munţilor,
Balada morţii, Balada unui greier mic, Balada chiriaşului grăbit, Balada
popii din Rudeni.

Anexa 3
 1. Precizaţi câte un sinonim contextual pentru:
mirat =
cugetând =
a se piti =
spinare =
malac=
2. Cuvântul „dobitoc” are două sensuri: „animal” şi „nătărău”. Care dintre cele două sensuri ţi
se pare potrivit în versul:
„-Ah, ce mare dobitoc!
Nu-l credeam aşa de prost!”
3. Alcătuieşte enunţuri cu sinonimele cuvântului „greutate” din contextul:
„Bivol mare şi puternic, gospodar cu greutate”
 prestigiu
 influenţă
 trecere
 putere
Care dintre aceste cuvinte ţi se pare mai expresiv?
4. Încercuieşte explicaţiile potrivite:
 Fabula satirizează :
a) ideea intoleranţei;
b) pe profitorii care vor să obţină avantaje în interes propriu;
c) ideea egalităţii.
 Secvenţa „bivol mare, negru, fioros” reprezintă:
a) personificare;
b) epitet multiplu;
c) comparaţie;
 Secvenţa „Şi cât colo să-l arunce ca pe-o zdreanţă în trifoi” reprezintă:
a) epitet;
b) comparaţie;
c) enumeraţie.
 În versurile „Că mă apără de muşte, de ţânţari şi de tăuni
Şi de alte spurcăciuni” apare:
a) enumeraţie cu accent ironic pe ultimul termen cu referire la căţel;
b) enumeraţie care reuneşte şirul profitorilor de pe urma bivolului;
c) enumeraţie care sugerează rolul util al coţofenei.

5. Uneşte corespunzător personajele cu tipurile umane pe care le întruchipează:

bivolul -omul simplu şi muncitor, preocupat de treburile zilnice;

căţelul - omul puternic, căruia îi place să obţină avantaje de pe

urma celorlalţi;

coţofana -omul simplu, dar îndrăzneţ şi profitor.

Anexa 4
 ACVARIUL SENTIMENTELOR

Ce sentimente ţi-a produs lectura fabulei “Bivolul şi coţofana” de

George Topîrceanu?
Selectează din lista de mai jos şi ataşează în acvariu.

VESELIE

ÎNCÂNTARE

REGRET

SATISFACŢIE

NELINIŞTE

TRISTEŢE