Proiect didactic

Profesor: Olga Braga

Data: 19/01/2021
Clasa: IX-a
Disciplina: Limba si literature romana
Subiectul lectiei: evaluarea competentelor de lectura a textului narativ
Tipul lectiei: : Sistematizare şi consolidare a cunoştinţelor
Obiective operationale:
O1- să deduce ce inseamna textul narativ
O2- să cunoasca care sunt caracteristicile naratiunii
O3- să stie care este planul de idei al unui text

Metode si procedee:
1.Metode şi procedee didactice: analiza ,conversaţia, explicația, exerciţiul, demonstrația;
2.Materiale/mijloace didactice: tabla, fișe de lucru
3.Forme de evaluare: observarea sistematică, evaluarea orală

Scenariul didactic

1
Etapele lectiei Activitatea profesorului Activitatea elevilor Strategii didactice

Evocare Se asigură climatul favorabil bunei desfăşurări a elevii se pregătesc pentru ora de
lecţiei (notarea absenţilor, stabilirea ordinii, limba română
asigurarea celor necesare lecţiei) Conversatia

Prin conversație, se verifică cantitativ și calitativ

tema de casă, cu observaţii şi aprecieri după caz;
elevii noteaza titlul lectiei explicatia

Elevii sunt anunțați că astăzi vor rezolva diferite

exerciții fie individual fie pe grupe, în echipă iar până
la finalul orei se vor reactualiza și fixa toate noțiunile
cunoscute de ei despre textul narativ. Se scrie pe
tablă titlul lecției.

Realizarea 1. Definiția textului narativ:

sensului
Textul narativ (epic) reprezintă modalitatea  de
comunicare prin
care naratorul relatează evenimente, Elevii rezolvă exercițiile
întâmplări reale sau imaginare, la care iau parte
direct sau indirect personajele textului literar, într-un
anumit cadru spațial și temporal.
Narațiunea este modul de expunere specific

2
următoarelor specii ale genului epic:

 romanul
 nuvela
 basmul
 schița
 fabula
 balada populară
 anecdota

2. Caracteristici ale narațiunii:

★ prezența naratorului (instanței narative), aflat în
următoarele ipostaze narative:

 narator obiectiv (martor) - relatează

întâmplările la persoana a III-a

 narator obiectiv omniscient - relatează

întâmplările la persoana a III-a, dar cunoaște
gândurile personajelor, intențiile și
sentimentele lor

 narator subiectiv - relatează întâmplările la

persoana I, devenind astfel personaj al operei
literare

3
★ verbul este partea de vorbire care se folosește cel
mai frecvent, acesta conferind dinamism textului
★ prezența indicilor de spațiu și timp, acțiunea
narată desfășurându-se într-un anumit cadru spațial și
într-o anumită perioadă de timp
★ personajele reprezintă alt argument care indică
faptul că există un fir narativ într-o operă epică
★ acțiunea reprezintă o succesiune de
întâmplări ce creează un fir narativ, caracterizat
prin unitate compozițională; aceasta
respectă momentele subiectului:

 expozițiunea
 intriga
 desfășurarea acțiunii
 punctul culminant
 deznodământul

Observație:
Firul narativ poate fi întrerupt prin folosirea
descrierii sau a dialogului, rolul acestor moduri de
expunere fiind conturarea imaginii unui peisaj, a unei
scene din operă sau a unui personaj (descriere de tip
tablou sau de tip portret) și cea de dinamizare a
4
acțiunii și de caracterizare a personajelor (dialogul).
3. Exemple de texte narative:

 romanul: „Neamul Șoimăreștilor”, de Mihail

Sadoveanu; „Baltagul” de Mihail Sadoveanu;
„Ion”, de Liviu Rebreanu;
 nuvela: „Popa Tanda”, de Ioan Slavici;
„Golanii”, de Liviu Rebreanu; „Alexandru
Lăpușnenul”, de Costache Negruzzi;
 basmul: „Povestea lui Harap-Alb”, de Ion
Creangă; „Greuceanu”, de Petre Ispirescu;
„Sarea în bucate”, de Petre Ispirescu;
 schița: „Vizită”, de I. L. Caragiale, „Schițe din
război”, de Emir Gârleanu, „Cea din urmă
scrisoare”, de Ioan Alexandru Brătescu-
Voinești;
 fabula: „Câinele și măgarul”, de Grigore
Alexandrescu; „Gâștele”, de Alecu Donici;
„Corbul și vulpea”, de Jean de La Fontaine;
 balada populară: „Miorița”, „Meșterul
Manole”, „Pintea Viteazu”
 anecdota: „Anecdote militare”, de Radu D.
Rosetti, „Pohod la șosea”, de I. L. Caragiale,
„Parlamentare”, de I. L. Caragiale.

5
 Rezolvarea ex.din manual pag 96

Reflectii - Are loc pe tot parcursul conducerii învățării, conversatia

întărirea făcându-se treptat prin aprecieri verbale.

Extindere Se fac aprecieri și observații colective şi individuale; Noteaza tema conversatia

copiii primesc tema de casă