Proiect didactic

Unitatea de învăţământ: Şcoala Gimnazială Gura Văii structură a Școlii Gimnaziale „Ion Borcea” Racova
DATA: 16.1.2019
CLASA: a VI-a
PROFESOR: Hodorcă Ionela Claudia
ARIA CURRICULARĂ: Limbă şi comunicare
OBIECTUL: Limba şi literatura română
UNITATEA: Modele în viață
SUBIECTUL LECTIEI: Fabula Boul şi viţelul, de Grigore Alexandrescu
TIPUL LECŢIEI: Lecție de însușire de noi cunoștințe.

COMPETENŢE GENERALE:
1. Participarea la interacţiuni verbale în diverse situaţii de comunicare,prin receptarea şi producerea textului oral;
2. Receptarea textului scris de diverse tipuri;
4. Utilizarea corectă, adecvată şi eficientă a limbii în procesul comunicării orale şi scrise;
COMPETENŢE SPECIFICE:
1.1.Parafrazarea,pe baza informaţiilor explicite şi implicite,a unor pasaje din diverse tipuri de texte orale narative,monologate şi dialogate;
1.2.Identificarea unor informaţii,a intenţiilor de comunicare,a emoţiilor şi a atitudinilor comunicative din texte orale,monologate şi
dialogate;
2.2.Identificarea ideilor principale şi secundare prin punerea în relaţie a diverselor părţi ale textului;
4.1.Utilizarea structurilor sintactice şi morfologice de bază ale limbii române standard pentru înţelegerea şi exprimarea corectă şi precisă a
intenţiilor comunicative;
4.2.Aplicarea conştientă a achiziţiilor lexicale şi semantice de bază,din limba română standard,pentru exprimarea corectă a intenţiei
communicative.
COMPETENȚE OPERAȚIONALE:
La sfârşitul orei, elevii vor fi capabili:
C1-să identifice cuvintele necunoscute din text;
C2-să definească fabula;
C3-să identifice momentele subiectului
C4- să identifice părțile componente ale fabulei: întâmplarea narată și morala;
C5-să realizeze o scurtă caracterizare a personajelor;
C6-să evidențieze modurile de expunere folosite de autor;
Psihomotorii :
 să adopte o conduită optimă desfășurării lecției;
 să-și reprime tendința de a manifesta sau de a executa mișcări inutile pe parcursul lecției;
Afective:
 să manifeste interes pentru dezvoltarea cerințelor propuse de către profesor;
 să dovedească preocuparea de a înţelege textul citit.
RESURSE:
Bibliografice:
 Bucurenciu Petru, Dragu Mihaela, Norel Mariana - Limba şi literatura română, manual pentru clasa a VI-a, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 2018
 Constantin Parfene, Metodica studierii limbii şi literaturii române în şcoală (ghid teoretico-aplicativ), Editura „Polirom”, Iaşi, 1999;
 Ioan Nicola, Tratat de pedagogie şcolară, Editura „Aramis”, Bucureşti, 2005;
 Programa şcolară a limbii şi literaturii române pentru clasele V-VIII,Anexa 2 la Ordinul din 28.02.2017
 Alexandrescu, Grigore, Poezii, București, Editura ”Minerva”, 1970
Strategii diactice:
- Metode şi procedee: conversaţia euristică, explicaţia, problematizarea, exercițiul, rebusul, schema,.
- Mijloace de învăţământ: fişe de lucru, caiete, tabla, manualul, volume de fabule.
- Forme de organizare: frontală, individuală, pe echipe;
Temporale: 50 minute
Umane :elevii clasei a VI-a
Psihologice: clasă de nivel mediu
 SCENARIUL DIDACTIC

Etapele lecţiei Activitatea Strategii didactice Metode/

Profesorului Elevilor Resurse Resurse Forme de instrumente
procedurale materiale organizare de evaluare
1.Moment Notează absenţii şi organizează Îşi pregătesc manualele,
organizatoric clasa pentru lecţie; sunt verificate caietele şi instrumentele
1min materialele didactice de scris. Conversaţia Frontal
2. Verificarea Verific tema cantitativ și calitativ, Aprecieri
temei solicitând elevilor prin sondaj, să verbale
5 min citească compunerile.
3.Captarea Profesorul propune rezolvarea Elevii rezolvă rebusul pe
atenţiei unui rebus pentru aflarea titlului fișele primite, obținând Activitate
3 min noii lecții. pe axa AB cuvântul Conversaţie Rebus individual Aprecieri
(Anexa 1) FABULA. Activitate verbale
Un elev vine și frontală
completează rebusul la
flip-chart.
4.Anunţarea
temei și a Scrie pe tablă titlul lecţiei şi Elevii îşi notează titlul Conversaţia Tablă
obiectivelor anunţă obiectivele acesteia. lecţiei şi ascultă Caiete
lecţiei obiectivele enunţate.
2min

5. Conducerea Scriu pe tablă date despre autor.

procesului de Grigore Alexandrescu este poet și Elevii notează pe caiete. Observația Coli de
învăţare fabulist. sistematică flip-chart
25 min Cele mai cunoscute fabule sunt:
Câinele și cățelul, Toporul și Explicația Tablă
pădurea, Boul și vițelul, Câinele Caiete
și măgarul, Dreptatea leului,
Șoarecele și pisica, Ursul și
vulpea etc.
Dintre scriitorii români care au
abordat această specie amintim
pe: Alecu Donici, Anton Pann,
George Topârceanu și Tudor
Arghezi
.
Profesorul citeşte textul.

Cer elevilor să citească textul pe

roluri și să noteze cuvintele
necunoscute. Elevii ascultă cu atenţie. Manualul Activitate
frontală
Cere elevilor să povestească Elevii citesc pe Joc de rol
conținutul fabulei şi să precizeze roluri,apoi notează
aspectul general de viață prezentat cuvintele necunoscute. Aprecieri
de autor. verbale
Elevii povestesc Exercițiul
conținutul fabulei. Caiete
Grigore Alexandrescu Activitate
Solicită identificarea indicilor satirizează pe acei frontală
spaţio-temporali în textul citit. oameni care,atunci când Conversație Manualul
cunosc faima devin
trufaşi şi insensibili.
Elevii identifică
Î: Care este morala? cuvinte/grupuri de
cuvinte care se referă la
timpul şi spaţiul Conversație
întâmplărilor. Activitate
Î:Care sunt modurile de expunere individuală
folosite în text? Dialogul,narațiunea. Aprecieri
Î: Care sunt personajele fabulei și Conversația verbale
ce caracteristici umane vă Cele trei personaje
sugerează? reprezintă tipuri umane:
-boul-omul vanitos;
-viţelul-omul simplu,
naiv; Aprecieri
Explicați semnificația titlului! -sluga-omul fără opinie. verbale
Titlul este alcătuit din
două substantive comune Explicația Manualul Activitate
articulate, reprezentând frontală
personajele principale:
Elevii răspund oral.

În ce gen literar încadrați fabula

Boul şi viţelul de Grigore
Alexandrescu?
Definesc fabula.
Fabula este o specie a genului
epic, în versuri sau în proză, în
care personajele sunt animale, Elevii răspund oral.
plante sau obiecte puse în situații
omenești, prin intermediul cărora
autorul satirizează vicii și defecte Se notează în caiet.
cu scopul de a le îndrepta.
Fabula este alcătuită din două Activitate
părți: Tabla frontală
 o narațiune propriu-zisă
 morala(învățătura)
 Morala are în fabulă cea mai
mare importanță. Ea poate fi
implicită (trebuie dedusă din
întâmplarea relatată) și explicită Caietele
(se află la începutul sau sfârșitul elevilor
narațiunii sub forma unor
versuri).
Solicită realizarea planului simplu
de idei al textului.
Ca orice opera epică,subiectul
fabulei se constituie în momente
ale subiectului. Se împarte textul Elevii răspund şi notează
pe idei principale și se identifică în caiete ideile principale Caietele Activitate
momentele subiectului. și identifică elevilor individuală
momentele subiectului Analiza
Activitate răspunsurilor
Textul- pe grupe oferite de
suport elevi.
6. Obținerea Se realizează portretul boului, Elevii răspund la Textul- Activitate Analiza
performanței având ca suport întrebările: Unde întrebări și completează Analiza suport frontală răspunsurilor
7 min îl tine boul pe nepotul său? Unde si restul întrebărilor – textului oferite de
a primit boul postul important? unul pune întrebarea și elevi.
Unde a plecat boul după ce s-a colegul răspunde.
trezit? Ce face….? De ce….?
Când..: Cum ….?
7. Feedbackul Se realizează pe tot parcursul Conversaţia Activitate Observarea
lecției,prin aprecieri verbale. frontală comporta
mentului
elevilor.
 Elevii trebuie să se pună în pielea Elevii răspund la cerință. Aprecieri
8.Fixarea personajului și să spună ce ar face Introspecție Activitate verbale
cunoștințelor în locul lui. Fiecare își allege individuală
5 min personajul – fie boul, fie vițelul. Activitate
frontală
9. Asigurarea Apreciez modul cum s-a Elevii își notează tema Activitate Aprecieri
retenției și a desfășurat lecția și notez elevii Caiete individuală verbale
transferului care s-au impus prin răspunsuri
2 min exacte.
Realizați rezumatul fabulei Boul
şi viţelul de Grigore
Alexandrescu.
 Completând corect rebusul de mai jos, veţi obţine pe coloana AB un cuvânt care ne va conduce la titlul activităţii noastre de astăzi:

Rebus
A

1. Antonimul cuvântului curajos.

2. Partea de vorbire neflexibilă care arată caracteristica unei acţiuni.
3. Sinonimul cuvântului viteaz.
4. Partea de vorbire flexibilă care arată numărul sau ordinea obiectelor prin numărare.
5. Om fără caracter, netrebnic.
6. Cuvântul subliniat în enunţul: Profesorul avea un glas domol este…