Proiect didactic

Școala Gimnazială ”Vasile Borcea”, Berești-Bistrița

Data: 16.03.2022
Profesor: Dăscălescu Mihaela-Cristina
Clasa: a VIII -a
Obiectul: Limba şi literatura română
Unitatea de învăţare IV: Ce este adevărul?
Subiectul lecţiei: Textul epic – textul-suport: Iapa lui Vodă, de Mihail Sadoveanu
Tipul lecţiei: Mixtă (predare-învățare-evaluare)

Competente specifice:
1. manifestarea interesului pentru mesajul ascultat și pentru partenerii de discuție;
2. realizarea clară și corectă a înlănțuirii ideilor;
3. deosebirea elementelor de ansamblu de cele de detaliu în cadrul cerințelor anunțate;
4. identificarea modurilor de expunere într-un text literar și a procedeelor de expresivitate;
5. captarea, menținerea atenției interlocutorului prin modul de prezentare.

Competențe derivate:
Pe parcursul și la sfârșitul orei, se urmărește ca elevii să fie capabili de:
1. definirea textului epic și a caracteristicilor acestui tip de text;
2. explicarea semnificației titlului și a temei;
3. identificarea momentelor importante din textul studiat ;
4. prezentarea povestirii în ramă (cele două planuri narative);
5. descrierea unor personaje din punct de vedere fizic și moral;
6. prezentarea unor date despre scriitorul Mihail Sadoveanu;
7. exprimarea părerii personale în legătură cu textul epic studiat.
 STRATEGII DIDACTICE

Metode şi procedee:
- conversaţia euristică, explicaţia, argumentarea, gândirea activă, observația, ciorchinele, jocul.

Forme de organizare:
- activitatea frontală, activitatea individuală

Materiale şi mijloace tehnice de învăţare:

- fişe, laptop, internet, caiete, cărți

Resurse:
- capacităţile normale de învăţare ale elevilor;
- cunoştinţele însuşite anterior de ei despre textul epic.
Timp: 50 de minute

Bibliografie:
1. Programa şcolară de limbă si literatură romană, clasa a VIII-a
2. Limba și literatura română, Manual pentru clasa a VIII-a, Florentina Samihăian, Ed.Art, 2017
3. Ilie Emanuela, Didactica literaturii române, Ed. Polirom, Iaşi, 2008;
4. Constantin Parfene, Metodica studierii limbii şi literaturii române, Ed. Polirom, Iaşi 1999;
 SCENARIU DIDACTIC

Nr. Secvenţele Demersul didactic Elemente de strategie didactică Evaluare

crt. lecţiei Activitatea profesorului Activitatea elevilor Metode şi Materiale Forme de
procedee organizare
Asigurarea condiţiilor optime în vederea Se pregătesc pentru Conversaţia Clasa Frontal
Moment desfăşurării lecţiei: oră.
1. organizatoric - notarea absenţelor
2’

Profesorul va pune elevilor să asculte un Elevii ascultă Internet, Individual

scurt fragment, în care vorbește fragmentul laptop
scriitorul Mihail Sadoveanu.
2. Captarea
atenţiei
5’
Elevii sunt anunţaţi că în această oră își Elevii ascultă, apoi Conversatia Tabla Individual
Anunţarea vor fixa, consolida cunoștințele despre scriu pe caiete data Caietul
3. subiectului şi a textul epic, având ca text-suport şi titlul lecţiei
obiectivelor fragmentul-povestire ,,Iapa lui Vodă’’,
1’ din culegerea de povestiri ”Hanul
Ancuței”, de Mihail Sadoveanu.

Sunt prezentate obiectivele, se scrie

titlul lecției pe tablă.
O1- să motiveze apartenenţa textului la
genul epic;
O2- să sesizeze în structura textului cele
două planuri narative;
O3-să recunoască indicii spaţiali şi
 temporali din text;
O4- să explice perspectiva narativ
- Profesorul le propune elevilor o primă Elevii ascultă și Lectura I
4. Dirijarea lectură a textului-suport, citindu-le urmăresc citirea Conversaţia Fisa Individual Aprecieri
Observaţia
învăţării fragmentul-povestire Iapa lui vodă, din textului în lectura Argumentarea
Frontal verbale
30’ manual. profesorului. Explicaţia

- Profesorul realizează la tablă împreună

cu elevii o schemă cu elementele
Conversaţia
definitorii ale textului epic, din care se Observaţia
vor compune definiția și trăsăturile Argumentarea Fișă Frontal Aprecieri
Explicaţia Individual verbale
Definiție:
Textul epic reprezintă creația literară în care
autorul transmite în mod indirect gânduri,
sentimente, emoții, viziunea despre lume și viață,
prin intermediul narațiunii și cu ajutorul Elevii scriu pe caiete
personajelor. schema și definiția
textului epic.
Trăsături:
- modul de expunere dominant este narațiunea
(pers. I sau pers. a III-a) care se îmbină cu
dialogul și descrierea – se exemplifică cu
fragmente din texul-suportt;
- prezența unui narator: acesta este o voce
textuală, instanța care se ocupă efectiv cu
povestirea unor întâmplări (narator obiectiv –
pers. a III-a sau subiectiv – per.s I)
- prezența personajelor (clasificare);
- repere spațio-temporale (când și unde se petrec
întâmplările relatate);
- acțiunea este dispusă pe momentele
subiectului: Expozițiunea (situația inițială),
Intriga, Desfășurarea acțiunii, Punctul culminant,
Deznodământul (situația finală)
 Tipuri de texte epice:
- în proză: schița, basmul,
povestirea, nuvela, romanul;
- în veruri: fabula, balada,
epopeea.
-
- Profesorul citește fragmentul de text
care face trecerea de la planul narativ A,
la planul narativ B, spunându-le levilor că
această tehnică narativă prin care o
poveste intră în cealaltă, fiecare cun un
fir narativ propriu, se numește
povestirea în ramă (inserția).

5 Realizarea feed- Noul conținut povestirii va fi repezentat Elevii rezolvă cerința Conversaţia Caietele Individual Aprecieri
back-ului prin metoda exploziei solare., pe baza a 5 dată. Fișă verbale
5’ înrebări: cine?, când?, unde?, ce?, cum?
6. Asigurarea Profesorul anunţă tema pentru ora Elevii îşi notează în Conversaţia Caiete Individual
retenţiei şi a viitoare – Planul simplu de idei dispuse caiete tema primită.
transferului pe momentele subiectului (fișă)
2’
1) Într-o toamnă aurie autorul-
narator (călător, auditor)
poposește la Hanul Ancuței, unde
aude multe povești.
2) Comisul Ioniță, răzăș de la
Drăgănești (din ținutul Suceavei),
prezent și el la han, este descris
cu multă simpatie de către
naratorul-autor.
3) Moș Leonte îl provoacă pe
Comisul Ioniță să spună o
poveste având ca pretext calul
său pintenod de trei picioare.
4) Răzășul încadrează poveste sa în
același loc la hanul Ancuței, pe
vremea tinereții sale, pe vremea
 celeilalte Ancuțe.
5) Un boier necunoscut sosește la
han și este întâmpinat cu voioșie
de către Comisul Ioniță, care îi
închină o oală cu vin.
6) Cinstitul boierul se arată foarte
bucuros să vadă chef și voie-bună
oamenilor în țara Moldovei.
7) Comisul Ioniță îi spune boierului
că are o pricină veche legată de o
moștenire și că merge la Vodă să-
i facă dreptate.
8) Cu umor, răzășul îi mărturisește
boierului pedeapsa ce o are
pregătită pentru Vodă în cazul în
care acesta nu i-ar face dreptate:
«Să-i pupe iapa nu departe de
coadă!».
9) Cu această vorbă mare, stârnește
hazul tuturor celor prezenți.
10) Ajuns la Ieși, la Curtea
Domnească, Comisul Ioniță
constată că Vodă este chiar
boierul de la han.
11) Vodă poruncește supușilor să i se
facă dreptate Comisului Ioniță.
12) La întrebarea lui Vodă: «Ei, dar
dacă nu-ți făceam dreptate cum
rămânea?», Comisul îi răspunde:
«Eu vorba nu mi-o iau înapoi.
Iapa-i peste drum!».
13) Comisul Ioniță consideră că
actualul cal pintenog de trei
picioare este un lucru rar, la care
ar trebui să ne uităm cu
admirație, căci el e o meștenire
din Iapa lui Vodă.