LICEUL TEORETIC “EMIL RACOVIŢĂ”, GALAŢI

PROIECT DE LECŢIE

Data: 20.05.2022
Clasa: a IX-a D
Disciplina: Limba şi literatura română
Profesor: S. Baranga-Triba Iulia
Unitatea de învăţare : Dragostea
Subiectul : Drumuri nemarcate - Nora sau Balada zânei de la Bâlea-lac, de Mircea Nedelciu ora III (Registre stilistice)
Tipul lecţiei : receptare a textului literar

COMPETENŢE GENERALE:
1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în receptarea şi în producerea mesajelor în diferite situaţii de comunicare
2. Folosirea modalităţilor de analiză tematică, structurală şi stilistică în receptarea diferitelor texte literare şi nonliterare
3. Argumentarea în scris şi oral a unor opinii în diverse situaţii de comunicare

COMPETENŢE SPECIFICE:
1. Utilizarea adecvată a achiziţiilor lingvistice în receptarea diverselor texte.
2. Folosirea strategiilor de comunicare orală, dar şi scrisă pentru realizarea unei comunicari eficiente şi personalizate privind textele receptate.
3. Identificarea elementelor specifice din structura unor tipuri textuale studiate
4. Aplicarea unor tehnici vizând înţelegerea textelor literare sau nonliterare
5. Analizarea componentelor structurale şi expresive ale textelor literare studiate şi discutarea rolului acestora în tratarea temelor
6. Aplicarea conceptelor de specialitate în analiza şi discutarea textelor literare studiate
7. Argumentarea unui punct de vedere privind textele studiate
VALORI ŞI ATITUDINI:
 Stimularea gândirii autonome reflexive şi critice la elevi
 Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de comunicare şi a încrederii în propriile abilităţi de comunicare
 Abordarea flexibilă şi tolerantă a opiniilor şi a argumentelor celorlalţi

STRATEGII DIDACTICE:
1. Metode şi procedee didactice: conversaţia euristică, problematizarea, explicaţia, învăţarea prin descoperire, exerciţiul.
2. Forme de organizare a activităţii elevilor: activitatea frontală combinată cu activitatea individuală şi pe grupe
3. Mijloace didactice: Manualul de Limba şi literatura română, clasa IX, ed. Humanitas, flipchart, fişe cu aspectele structurale ale
textului comentat;

RESURSE EDUCAŢIONALE:
a) Textul literar: Nora sau Balada zanei de la Balea Lac, de Mircea Nedelciu
b) Capacităţile receptive ale elevilor
c) Timpul alocat: 50 de minute

METODE DE EVALUARE: evaluarea răspunsurilor elevilor pe parcursul orei prin calificative, notă, evaluare formative

MATERIAL BIBLIOGRAFIC:
 NEDELCIU, Mircea, Efectul de ecou controlat, Ed. Cartea Românească, Bucureşti, 1981
 CĂRTĂRESCU, Mircea, Postmodernismul românesc, Editura Humanitas, Bucureşti, 1999
 MUŞAT, Carmen, Strategiile subversiunii. Descriere şi naraţiune în proza postmodernă românească, Ed. Paralela 45, Piteşti, 2002
 PÂNZARU, Ioan, Practici ale interpretării de text, Ed. Polirom, Iaşi, 1999
 PETRESCU, Liviu, Poetica postmodernismului, Ed. Paralela 45, Piteşti, 2003
 STEELE, JEANNIE, L., MEREDITH, KURTIS, S., TEMPLE, CHARLES, Lectura şi scrierea pentru dezvoltarea gândirii critice, Caiete,
vol. I-II, Centrul Educaţia 2000+
 *** Text literar şi contexte, Lucrările simpozionului naţional de didactică a limbii şi literaturii române,ediţia a VI-a 2005, coordonatorul
volumului Monica Onojescu, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2006
 Perspective. Textul epic, Revistă de didactica limbii şi literaturii române, nr. 2/2004
 Etapele lecţiei Competenţe/ Conţinutul lecţiei Strategii didactice Evaluare
Timp Obiective
operaţionale
I. Momentul - se stabileşte
organizatoric ordinea în
1 min. clasă;
- asigurarea
celor necesare
desfăşurării
lecţiei;

II. Moment O1. Stimularea Profesorul le cere elevilor să se gândească la - conversaţia; Evaluarea orală
Introductiv gândirii independente opere, filme sau poveşti cu final bun sau rau - exerciţiu de a răspunsurilor
5 min. şi a comunicării libere film de dragoste în care o tânără dintr-o dezgheţ; elevilor
familie bogată este iubită de un băiat sărac.
III. Actualizarea O2.Să utilizeze corect Profesorul le cere elevilor sa-şi reamintească
cunoştinţelor și adecvat limba textul studiat în ora anterioară, reamintind
anterior română în diferite secvenţele textului.
dobândite situații de comunicare

IV. Enunţarea O2.Să utilizeze corect Profesorul anunţă tema lecţiei Nora sau
temei şi a și adecvat limba Balada zânei de la Bâlea-lac, de Mircea
obiectivelor română în diferite Nedelciu ora III (Registrele stilistice)
1 min situații de comunicare

V. Actualizarea Profesorul va prezenta clasificarea registrelor - conversaţia

cunoştinţelor , stilistice. Elevii vor nota in caiete definiţiile. - table
formularea ideilor - explicaţia
ancoră
10 min
VI. Dirijarea învăţării O2.Să utilizeze corect Profesorul cere elevilor să identifice
20 și adecvat limba secvenţele din text conţinând diferite registre
min. română în diferite stilistice.
situații de comunicare
Se împart elevilor fişe de lucru cuprinzând
O3.Să identifice fragmente din text în registre lingvistice
registrele stilistice diferite: limbaj poetic, al prozei literare, cel
O4.Să aplice cotidian, inclusiv argotic.
conceptele  Urmăriţi dispunerea acestora în structura
operaţionale în studiul textului observând cum ele se echilibrează
textului
reciproc
 Precizaţi care este efectul alternării
registrelor stilistice asupra sensurilor
textului.

Este decorul (oraşul şi muntele) un simplu

fundal al acestei poveşti de dragoste sau
reprezintă mai mult decât atât? Argumentaţi
răspunsul.

Profesorul intreabă elevii care este mesajul

transmis de text revenind asupra alegoriei
libertate/captivitate si tematica textului.

Profesorul le cere elevilor sa identifice

elemente de prozodie din text, amintind de
balade si definiţia baladei.

V. Obţinerea feed- Profesorul se asigura ca informaţia este

backului recepţionată şi va raspunde la eventuale
3 min întrebări.
 Nora sau Balada zânei de la Bâlea-lac, de Mircea Nedelciu
Fişa de lucru
Sarcini de lucru:
1. Citiţi cu atenţie fragmentele de mai jos.
2. Urmăriţi dispunerea variatelor registre stilistice în structura textului observând cum ele se echilibrează reciproc
3. Precizaţi care este efectul alternării registrelor stilistice asupra sensurilor textului.

Registrul limbajului poetic

“Scăpat de sub frânghii, animalul zvâcneşte – o, câtă speranţă în nările lui şi-n dâra de aer pe care-o urmează! Cât de adânc ochii cei umezi în
zare se-afundă, cum rămân nemişcaţi o secundă, cum Nora la rându-i priveşte la cer şi cum, în seara crescândă, amintirile dreptul la viaţă şi-l cer”
“Nori şi munţi atunci coboară peste Nora cea frumoasă, se ating uşor de dânsa, mângâiere unduioasă, o privesc, o strâng în braţe, o iubesc ca pe o
soră şi o poartă lin pe braţe, peste vârfuri, cam o oră.”
“Zile trec peste oraş, peste şcoală, peste munte, primăvara se iveşte, mai întâi ca un grăunte. Mai apoi ca un torent, ca o briză, ca o mare, ca un
vânt care ridică de pe carte ochii fetei şi-i înalţă către cer. Ce să fie acolo, oare, unde păsările pier, unde vulturii cei aprigi, transformaţi în puncte
negre, înghiţiţi-s de mister?”

Registrul prozei narative

“Nora-i încă o copilă, şaişpe ani abia-mplini, crede-n vise, în iubire, îşi doreşte cinci copii şi pe Doru îl urmează. El e monitor de schi. Îi vorbeşte
despre munte, despre vânt şi despre stele, despre câini de vânătoare, de cabane şi castele. Ea-l zăreşte când, din clasă, pe fereastră-n sus priveşte,
printre norii de sub creastă el apare şi zâmbeşte.”
“Au urcat mai întâi spre Cibin şi, dup-o zi de mers, ajuns-au la refugiul Cânaia. O săptămână întreagă s-au tot spălat dimineaţa până la brâu cu
apa rece a izvorului, au tot mâncat conserve şi s-au iubit în tăcere. […]
Au trecut apoi prin Cindrelu şi Oaşa. Înapoi au venit pe la Pripoare şi Crinţ. Ca să evite oraşul, au urcat către Prejba. De acolo, cu mult curaj şi
inconştienţă, trecură Oltul şi urcară la Claia Bulzului, Chica Fedeleşului şi Tătaru, ca să ajungă (în aceeaşi zi!) până aproape de Suru. Se-
nnoptase, desigur, şi creasta, la vreme ca asta, nu iartă. S-au oprit aşadar. ”

Registrul limbajului cotidian

“Vraja, dar, curând se stinge, magazinele se-nchid, Nora aleargă-n graba mare să nu-nchidă şi la Big.”
“Şi-astfel Nora se decise şi fugi-ntr-o zi de-acasă. Nu lăsă drept semn în urbe decât un bilet pe masă.”
“Jocul din seara precedentă reîncepu, dar ea îi spălă, iată, lui Doru prima cămaşă. Aceasta era, deci, proza cea lungă a primei iubiri. La Negoiu se
hrăniră cu conserve. Doru părea chiar puţin indispus.”
“…când Nora din nou vru să-i spele ceva şi-i ceru lui Doru ciorapii. El refuză categoric. Ea insistă. El din nou refuză. Ea vru să-i smulgă din
mâini şi atunci el îi aruncă în prăpastie. Nora plânse nervos, cu sughiţuri.
- Ar fi bine să-ţi găsesc un serviciu! Spuse Doru în dimineaţa plecării de la Plai. Trebuie să ne gândim şi la mijloacele de trai!”