PROIECT DIDACTIC

Aria curriculară : Limbă și comunicare

Data : 04.06.2021
Școala Gimnazială Jiana Veche
Clasa a VIII-a
Profesor: Florea Camelia -Nicoleta
Disciplina : Limba și literatura română
Subiectul lecției: Genul liric. Opera lirică
Unitatea de învățare : Unde găsim frumusețea ?
Tipul lecției: sistematizarea și consolidarea cunoștințelor
Scopul: Cultivarea receptivităţii literar-artistice a elevilor, cu referire specială asupra universului liric.
Competenţe generale:
2. Receptarea textului scris de diverse tipuri ;
3. Redactarea textului scris de diverse tipuri ;
4. Utilizarea corectă, adecvată şi eficientă a limbii în procesul comunicării orale şi scrise ;
Competenţe specifice:
2.3.Argumentarea punctelor de vedere pe marginea a două sau mai multe texte de diverse tipuri , având în vedere posibilitatea unor
interpretări multiple ;
3.1.Redactarea unui text complex, în care să-şi exprime puncte de vedere argumentate ,pe diverse teme sau cu referire la diverse texte
citite ;
4.2.Aplicarea achiziţiilor lingvistice pentru înţelegerea şi producerea unor texte diverse .
Obiective operaţionale :
O1: Citirea corectă, fluentă, expresivă şi conştientă a poeziei „Toamna” de Tudor Arghezi, respectând punctuaţia şi ortografia cerute
de text;
O2: Identificarea eului liric, a mărcilor lexico-gramaticale şi a sentimentelor transmise ;
O3: Explicarea expresivităţii unor procedee artistice utilizate în opera literară ;
O4: Identificarea elementelor de versificaţie ;
O5: Explicarea punctuaţiei expresive .

STRATEGII DIDACTICE:
a.Metode şi procedee: conversaţia de reactualizare şi sistematizare a cunoştinţelor, explicaţia,lectura expresivă, exerciţiul oral şi scris,
ciorchinele;
b.Mijloace didactice: fişe de lucru , foi de flip-chart , marker .
c.Forme de organizare: activitate frontală, individuală ;
d. Resurse: capacităţi normale de învăţare ale elevilor;
cunoştinţele lor anterioare;
timpul de învăţare : 40 minute
BIBLIOGRAFIE:
- Limba şi literatura română- Manual pentru clasa a VIII- a, Editura artKlett,Florentina Sâmihăian,Sofia Dobra , Horia Corcheş.
-Pamfil, Alina- Limba şi literatura română în gimnaziu. Structuri didactice deschise, Piteşti, Editura Paralela 45, 2003;
-Consiliul Naţional pentru Curriculum, Programa şcolară pentru limba şi literatura română. Clasa a VIII-a, Bucureşti, 2017;
 SCENARIUL DIDACTIC

Nr. Secvenţele Conţinutul informaţional şi demersul didactic Elemente de strategie didactică Evaluare
crt. instruirii Activitatea profesorului Activitatea elevilor Resurse Resurse Forme de
procedurale materiale organizare
1. Moment Profesorul asigură ordinea şi Se pregătesc pentru ora de Conversaţia Frontal
organizatoric pregăteşte materialele necesare limba şi literatura română.
1 min. pentru lecţie. Notează absenţele. Elevul de serviciu numeşte
absenţii.
2. Verificarea Elevii au avut ca temă realizarea Elevii citesc compunerile, fac Conversaţia Caietele Frontal Aprecieri
temei unei compuneri descriptive a observaţii, aprecieri, de temă individual verbale
5 min. unui peisaj, la alegere având corectări.
cerinţe asemănătoare celor din
modelul de evaluare naţională,
subiectul al II-lea. Profesorul
verifică tema , cantitativ şi
calitativ, solicitând elevilor, prin
sondaj, să citească tema , să facă
observaţii şi corectările ce se
impun. Profesorul face aprecieri
asupra modului de realizare a
temei.
3. Anunţarea Anunţă tema şi obiectivele Notează titlul lecţiei. Conversaţia
subiectului pentru lecţia de zi.
lecţiei şi a Notează pe tablă titlul .
obiectivelor Profesorul comunică elevilor că Ascultă obiectivele propuse.
propuse în cadrul acestei ore vor realiza o
1 min. lecţie de sistematizare şi
aprofundare a genului liric.

4. Reactualizare Actualizarea cunoştinţelor Elevii prezintă soluţiile Conversaţia, Tabla, Individuală Aprecieri
a despre genul liric se va realiza găsite,aduc explicaţiile explicaţia creta verbale
cunoștințelor prin metoda Ciorchinelui . necesare,iar colegii lor vin cu colorată, Observarea
10 min. Elevii vor scrie tot ce le trece completări şi observaţii dacă fişele de sistematică

prin minte legat de nucleul este cazul. lucru

ciorchinelui: gen liric. Colegii fac aprecieri
Li se împart elevilor fişe de critice,urmărind
lucru. corectitudinea conţinutului .
(Anexa 1 )

5. Dirijarea Profesorul cere elevilor o lectură Citesc în gând textul liric , Fişele de Individuală
procesului de în gând a poeziei « Toamna » de apoi cu voce tare, printr-o Lectura lucru
învățare Tudor Arghezi, apoi o lectură lectura expresivă. expresivă Aprecieri
20 min. expresivă cu voce tare. verbale
 ( Anexa2)
Întreabă elevii dacă le place
poezia aleasă şi le cere să
argumenteze răspunsul. Elevii rezolvă cerinţele din Explicaţia
Profesorul împarte elevilor fişe fişele de lucru.
de lucru, şi explică cerinţele. Răspund oral după Conversaţia Frontal
(Anexa 3) rezolvarea itemilor din fişele
Feed-back-ul are loc permanent de lucru.
pe parcurul orei,concretizându-
se prin aprecieri verbale făcute
de către profesor .
6. Asigurarea Comunică elevilor tema pentru Elevii notează tema. Explicaţia Fişa de Se notează
retenţiei şi a acasă: (Anexa 4) lucru în catalog
transferului Face aprecieri generale şi elevii care
3 min. individuale asupra modului în au
care s-a desfăşurat lecţia.Sunt răspuns.
notaţi elevii care s-au evidenţiat
prin cele mai originale şi corecte
răspunsuri.
 ANEXA 1

descrierea
monologul liric
verbe pers. I,II
Pronume şi adj.
Pron. , pers.I,II
moduri de expunere comparaţie
epitet
eul liric repetiţie
Subst. in cazul V
Gânduri, sentimente, trăiri transmise direct
personificare
figuri de stil
Interj., prop. exclam. si
GENUL LIRIC
interog.

enumeraţieee

vizuale
elemente de versificaţie
imagini artistice măsură

auditive rimă
motorii

vers ritm
olfactive strofă

ANEXA 2
 Toamna

de Tudor Arghezi

Străbatem iarăş parcul, la pas, ca mai-nainte. 

Cărările-nvelite-s cu palide-oseminte. 
Aceeaş bancă-n frunze ne-aşteaptă la fântâni. 
Doi îngeri duc beteala fântânilor pe mâini. 

Ne-am aşezat alături şi braţu-i m-a cuprins. 

Un luminiş în mine părea că s-ar fi stins. 
Mă-ndrept încet spre mine şi sufletul mi-l caut
Ca orbul, ca să cânte, spărturile pe flaut. 

Vreau să-mi ridic privirea şi vreau să-i mângâi ochii... 

Privirea întârzie pe panglicile rochii. 
Vreau degetu-i uşure şi-l iau să i-l dezmierd... 
Orice vroiesc rămâne îndeplinit pe sfert. 

Dar ce nu pot pricepe ea pricepu, de plânge? 

Apusul îşi întoarce cirezile prin sânge. 
O! mă ridic, pe suflet s-o strâng şi s-o sărut -
Dar braţele, din umeri, le simt că mi-au căzut. 
ANEXA 3 FIŞE DE LUCRU

DE LA A LA Z
PENTRU ÎNȚELEGEREA ȘI INTERPRETAREA TEXTULUI LIRIC

FIŞA DE LUCRU NR . 1
ÎNŢELEGEREA TEXTULUI

Subliniază varianta sau variantele corecte:

a) Opera literară „Toamna” de Tudor Arghezi, este o operă:

- epică
- lirică
- ambele
b) Eul liric este:
-poetul
-autorul
-o voce din text
c) Eul liric transmite gânduri, idei, sentimente în mod:
-direct
-indirect
-ambele
d) Mărcile lexico-gramaticale ale eului liric sunt:
- verbele la persoana I „vreau”, să mângâi”, forme pronominale „mă”, „mi”, „mine”, punctuaţia
expresivă;
- verbele şi formele pronominale la persoana I „vreau”, „mă ridic”, interjecţia „O!”, şi
substantivul „ca orbul”;
- verbe şi pronume la persoana I „ străbatem”, „ne-am aşezat”, „mă-ndrept”, propoziţia
interogativă « Dar ce nu pot pricepe ea pricepu, de plânge? », interjecţia  „O !”.
e) Sentimentele transmise sunt :
- de tristeţe şi regret faţă de o iubire pe cale să se stingă;
- de bucurie la revederea fiinţei iubite;
 -de admiraţie faţă de anotimpul descris.
f) În poezie este vorba despre:
- o iubire împlinită;
- o iubire trecută;
- o iubire tulburată de trecerea timpului.
g) Toamna este folosită în poezie cu sensul de:
- anotimp;
- metaforă a unei stări sufleteşti;
- ambele variante sunt posibile.
h) Elementele care compun decorul natural din prima strofă sunt:
- parcul, cărările, banca,frunzele, fântânile, doi îngeri;
-parcul, copacii, banca, lacul, fântânile, doi îngeri;
- parcul, crengile, copacii, lacul, fântânile, doi îngeri.

FIŞA DE LUCRU NR . 2
ÎNȚELEGEREA SEMNIFICAŢIEI VERSURILOR

i) Versul : ,, Un luminiş în mine părea că s-ar fi stins . “ semnifică: 

- lăsarea serii;
- în mod metaforic stingerea sentimentului de iubire;
- existenţa unui luminiş în preajma îndrăgostiţilor.
î) Versurile: ,, Mă-ndrept încet spre mine şi sufletul mi-l caut/Ca orbul, ca să cânte, spărturile
pe flaut .”  semnifică:
-interiorizarea eului liric şi încercarea disperată de a regăsi şi a reînvia sentimentele ce îi uneau
pe cei doi îndrăgostiţi;
- interiorizarea eului liric şi încercarea de a-şi regăsi sufletul;
-dorinţa eului liric de a cânta la flaut.
j) Repetiţia verbului „vreau” la indicativ prezent din strofa a treia şi verbele la conjunctiv
„ să ridic privirea ”, „ să mângâi ochii ”, „ să dezmierd ” semnifică:
- dorinţa eului liric de a mângâia cu gesturi tandre fiinţa iubită;
- dorinţa eului liric de a mângâia cu privirea fiinţa iubită;
- dorinţa eului liric de a se apropia de fiinţa iubită.
k) Versurile ,,Dar ce nu pot pricepe ea pricepu, de plânge? /Apusul îşi întoarce cirezile prin
sânge.” semnifică :
- accentuarea durerii provocată de plânsul iubitei ;
- prin interogaţia retorică mirarea cu care eul liric priveşte fiinţa iubită, fără să-i înţeleagă
plânsul ;
- nedumerirea eului liric prin interogaţia retorică, tristeţea şi frământările sufleteşti prin limbajul
metaforic plin de expresivitate ;
l) Versurile ,,O! mă ridic, pe suflet s-o strâng si s-o sărut - /Dar bratele, din umeri, le simt că
mi-au căzut . “  semnifică :
- imposibilitatea finalizării gesturilor ;
- inutilitatea îndeplinirii dorinţelor eului liric ;
-povara tristeţii şi neputinţei de care eul liric se simte copleşit.

FIŞA DE LUCRU NR . 3
IDENTIFICAREA ȘI INTERPRETAREA FIGURILOR DE STIL ŞI A IMAGINILOR
ARTISTICE

m) Versul ,, Aceeaş bancă-n frunze ne-aşteaptă la fântâni . “ reprezintă :

-o imagine vizuală ;
-o imagine dinamică :
-o imagine auditivă.
n)Versul ,, Doi îngeri duc beteala fântânilor pe mâini .  “
-o imagine dinamică ;
-o imagine vizuală ;
-o imagine auditivă
o) Structura « palide-oseminte  » este :
-epitet în inversiune ;
-asonanţă ;
-metaforă.
p) Structura ,, sufletul mi-l caut / Ca orbul ” este:
-epitet;
- personificare;
- comparaţie.
r) Structura „ să-mi ridic.. /să-i mângâi ochii.../ să i-l dezmierd...” este :
- repetiţie;
- personificare;
- enumeraţie.
s) Versul ,, Apusul îşi întoarce cirezile prin sânge . “  reprezintă :
- o metaforă ce creează o imagine vizuală şi pune în evidenţă frământările, zbuciumul sufletesc,
durerea şi suferinţa eului liric ;
- o personificare ce creează o imagine dinamică şi pune în evidenţă frământările, zbuciumul
sufletesc, durerea şi suferinţa eului liric.;
- o metaforă personificatoare ce creează o imagine dinamică şi pune în evidenţă frământările,
zbuciumul sufletesc, durerea şi suferinţa eului liric.
ş) Versul ,, Dar braţele, din umeri, le simt că mi-au căzut . “ conţine :
- o enumeraţie ;
- o comparaţie ;
- o hiperbolă.

FIŞA DE LUCRU NR . 4
IDENTIFICAREA ELEMENTELOR DE VERSIFICAŢIE ŞI ROLUL PUNCTUAŢIEI ÎN
TEXT
t) Muzicalitatea versurilor este oferită de:
rima: şi ritmul :
- împerechetă - trohaic
- încrucişată - iambic
- îmbrăţişată
ţ) Măsura versurilor este de :
- 13-15 silabe;
- 13-14 silabe:
- 14 silabe.
u) Punctele de suspensie din versurile
,,Vreau să-mi ridic privirea şi vreau să-i mângâi ochii...  / Vreau degetu-i uşure şi-l iau să i-l
dezmierd...” marchează:
- o pauză prin întreruperea şirului gândurilor;
- prezenţa eului liric;
- accentuează o stare, o emoţie.
v) Linia de pauză de la sfârşitul versului „O! mă ridic, pe suflet s-o strâng şi s-o sărut –
marchează  “ :
- o pauză mai mare ;
- accentuează o stare, o emoţie;
- leagă două versuri.
x) Semnul exclamării din versul ,, O! mă ridic, pe suflet s-o strâng şi s-o sărut – “ este folosit
după :
- o interjecţie ce arată durerea, tristeţea;
- o interjecţie ce arată mirarea;
- o interjecţie ce arată admiraţia;
y) Semnul întrebării din versul Dar ce nu pot pricepe ea pricepu, de plânge? – marchează :
- o interogaţie retorică ;
- un sentiment de nedumerire, incertitudine ;
- intonaţia propoziţiei.
z) Modul de expunere predominant este :
-descrierea ;
- monologul liric ;
- dialogul.
TEMĂ
ANEXA 4 - INTERPRETAREA TEXTULUI

1. Redactează o compunere, de 150-250 de cuvinte, în care să-ţi exprimi opinia despre mesajul
transmis sau despre semnificaţiile textului citat.

În compunerea ta, trebuie:

-să formulezi o opinie despre mesajul fragmentului dat;
-să susţii opinia formulată prin două argumente potrivite, valorificând textul dat;
-să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate;
-să respecţi limitele de spaţiu indicate.

2. Redactează o compunere de 150-250 de cuvinte, în care să-ţi exprimi opinia despre

semnificaţiile titlului poeziei prin raportare la conţinutul acesteia.

În compunerea ta, trebuie:

- să formulezi o opinie despre semnificaţia titlului;
-să-ţi susţii opinia formulată prin două argumente potrivite, valorificând textul;
- să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate;
-să respecţi limitele de spaţiu indicate.

3. Redactează o compunere de 150-250 în care să argumentezi că textul dat aparţine genului

liric.
În compunerea ta, trebuie;
- să prezinţi două trăsături ale genului liric, prezente în textul dat;
- să ilustrezi cele două trăsături cu exemple adecvate din text;
-să redactezi un conţinut adecvat cerinţei formulate;
- să resprecţi limitele de spaţiu indicate