PROIECT DIDACTIC

Aria curriculară : Limbă și comunicare

Școala Gimnazială STEJARU
Clasa a VIII-a
Profesor: FOAMETE VALENTINA
Disciplina : Limba și literatura română
Subiectul lecției: Genul liric. Opera lirică
Tipul lecției: sistematizarea și consolidarea cunoștințelor
Scopul: Cultivarea receptivitatii literar-artistice a elevilor, cu referire specială asupra universului liric.
Competenţe generale:
1. Receptarea mesajului oral in diferite situaţii de comunicare
2. Utilizarea corecta si adecvata a limbii romane in producerea de mesaje orale in situaţii de comunicare monologatä si
dialogatä
3. Receptarea mesajului scris,din texte literare si nonliterare,in scopuri nediverse
4. Utilizarea corecta si adecvata a limbii romane in producerea de mesaje scrise ,in diferite contexte de realizare,cu scopuri
diverse

Competenţe specifice:
1.1 Înţelegerea semnificaţiei generale a mesajului oral,sesizând progresia şi coerenţa ideilor exprimate;
1.5 Aplicarea principiilor ascultării active în manifestarea unui comportament adecvat;
3.1 Dovedirea înţelegerii unui text literar pornind de la cerinţe date;
3.2 Sesizarea valorii expresive a categoriilor morfosintactice, a mijloacelor de îmbogăţire a vocabularului şi a categoriilor semantice
studiate;
3.3 Identificarea valorilor etice si culturale într-un text,exprimandu-şi impresiile şi preferinţele ;
4.3 Redactarea unui text argumentativ;
Competenţe derivate:
C1: Citirea corectă, fluentă, expresivă şi conştientă a poeziei „Toamna” de Tudor Arghezi, respectând punctuaţia şi ortografia cerute
de text;
C2: Identificarea eului liric a mărcilor lexico-gramaticale şi a sentimentelor transmise
C3: Explicarea expresivităţii unor procedee artistice utilizate în opera literară
C4: Identificarea elementelor de versificaţie
C5: Explicarea punctuaţiei expresive
C6: Argumentarea apartenenţei la genul liric
C7: Exprimarea clară, concisă, corectă

STRATEGII DIDACTICE:
a.Metode şi procedee: conversaţia de reactualizare şi sistematizare a cunoştinţelor, explicaţia,lectura expresivă, exerciţiul oral şi scris,
ciorchinele, cvintetul;
b.Mijloace didactice: fişe de lucru ,videoproiector;
c.Forme de organizare: activitate frontală, individuală şi pe grupe;
d. Resurse: capacităţi normale de învăţare a elevilor;
cunoştinţele lor anterioare;
 timpul de învăţare : 50 minute
BIBLIOGRAFIE:
- Limba română- Manual pentru clasa a VIII- a, Editura Humanitas,Alexandru Crişan,Sofia Dobra, Florentina Sămihăian;
-Pamfil, Alina- Limba şi literatura română în gimnaziu. Structuri didactice deschise, Piteşti, Editura Paralela 45, 2003;
-Topan Claudia(coord.teste)- Ghidul complet pentru Evaluarea Naţională 2015, Editura Delfin, 2014
-Parfene Constantin,Metodica studierii limbii şi literaturii române în şcoală,Editura Polirom, Iaşi,1999 ;
-Ilie, Emanuela- Didactica limbii şi literaturii române,Editura Polirom 2014;
-Consiliul Naţional pentru Curriculum, Programa şcolară pentru limba şi literatura română. Clasa a VIII-a, Bucureşti, 2009;

DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII

Nr. Secvenţele Conţinutul informaţional şi demersul didactic Elemente de strategie didactică Evaluare
crt. instruirii Activitatea profesorului Activitatea elevilor Resurse Resurse Forme de
procedurale materiale organizare
1. Moment Profesorul asigură ordinea şi Se pregătesc pentru ora de Conversaţia Frontal
organizatoric pregăteşte materialele necesare limba şi literatura română.
2 min. pentru lecţie. Notează absenţele. Elevul de serviciu numeşte
absenţii.
2. Verificarea Elevii au avut ca temă realizarea Elevii citesc compunerile, fac Conversaţia Caietele Frontal Aprecieri
temei unei compuneri descriptive a observaţii, aprecieri, de temă individual verbale
7 min. unui peisaj de toamna la alegere corectări.
având cerinţe asemănătoare
 celor din modelul de evaluare
naţională, subiectul al II-lea.
Profesorul verifică tema
cantitativ şi calitativ, solicitând
elevilor, prin sondaj, să citească
compunerile, să facă observaţii
şi corectările ce se impun.
Profesorul face aprecieri asupra
modului de realizare a temei.
3. Anuntarea Anunta tema si obiectivele Notează titlul lecţiei. Conversaţia
subiectului pentru lectia de zi.
lectiei si a Noteaza pe tabla titlul .
obiectivelor Profesorul comunică elevilor că Ascultă obiectivele propuse.
propuse in cadrul acestei ore vor realiza o
1 min. lecţie de sistematizare şi
aprofundare a genului liric.

4. Dirijarea Actualizarea cunoştinţelor Elevii prezintă soluţiile Conversaţia, Tabla, Individuală Aprecieri
învăţării despre genul liric se va realiza găsite,aduc explicaţiile explicaţia creta verbale
15 min. prin metoda Ciorchinelui . necesare,iar colegii lor vin cu colorată, Observare
Elevii vor scrie tot ce le trece completări şi observaţii dacă fişele de a
 prin minte legat de nucleul este cazul. lucru sistematic
ciorchinelui: gen liric. Colegii fac aprecieri ă
Li se împart elevilor fişe de critice,urmărind
lucru.(Anexa 1 ) corectitudinea conţinutului .

5. Asigurarea Profesorul cere elevilor o lectură Citesc în gând textul liric , Fişele de Pe grupe
feedbackului în gând a poeziei « Toamna » de apoi cu voce tare, printr-o Lectura lucru
20 min. Tudor Arghezi, apoi o lectură lectura expresivă. expresivă Aprecieri
expresivă cu voce tare. verbale
( Anexa 2)
Întreabă elevii dacă le place
poezia aleasă şi le cere să
argumenteze răspunsul. Elevii rezolvă cerinţele din Explicaţia
Profesorul împarte elevilor fişe fişele de lucru
de lucru, şi explică cerinţele. Elevii răspund oral după Conversaţia Frontal
(Anexa 3) rezolvarea itemilor din fişele
de lucru.
6. Asigurarea Comunică elevilor tema pentru Elevii notează tema. Explicaţia Fişa de Se notează
retenţiei şi a acasă: (Anexa 4) lucru în catalog
transferului Face aprecieri generale şi elevii care
5 min. individuale asupra modului în au
care s-a desfăşurat lecţia.Sunt răspuns.
notaţi elevii care s-au evidenţiat
prin cele mai originale şi corecte
răspunsuri.
 ANEXA 1

descrierea
monologul liric
verbe pers I,II
Pronume şi adj. Pron. ,
pers.I,II
moduri de expunere comparaţie
epitet
Subst. in cazul V eul liric repetiţie

Gânduri, sentimente, trăiri transmise direct

figuri de stil personificare

Interj., prop. exclam. si interog.

GENUL LIRIC

enumeraţieee

vizuale
elemente de versificaţie
imagini artistice măsură

auditive rimă
motorii

vers ritm
olfactive strofă
ANEXA 2

Toamna

de Tudor Arghezi

Străbatem iarăş parcul, la pas, ca mai-nainte.

Cărările-nvelite-s cu palide-oseminte.
Aceeaş bancă-n frunze ne-aşteaptă la fântâni.
Doi îngeri duc beteala fântânilor pe mâini.

Ne-am aşezat alături şi braţu-i m-a cuprins.

Un luminiş în mine părea că s-ar fi stins.
Mă-ndrept încet spre mine şi sufletul mi-l caut
Ca orbul, ca să cânte, spărturile pe flaut.

Vreau să-mi ridic privirea şi vreau să-i mângâi ochii...

Privirea întârzie pe panglicile rochii.
Vreau degetu-i uşure şi-l iau să i-l dezmierd...
Orice vroiesc rămâne îndeplinit pe sfert.

Dar ce nu pot pricepe ea pricepu, de plânge?

Apusul îşi întoarce cirezile prin sânge.
O! mă ridic, pe suflet s-o strâng şi s-o sărut -
Dar braţele, din umeri, le simt că mi-au căzut.
ANEXA 3 FIŞE DE LUCRU

DE LA A LA Z
PENTRU TEXTUL LIRIC

FIŞĂ DE LUCRU 1 CE VIZEAZĂ ÎNŢELEGEREA TEXTULUI

Subliniază varianta sau variantele corecte:

a) Opera literară „Toamna” de Tudor Arghezi, este o operă:

- epică
- lirică
-ambele
b) Eul liric este:
-poetul
-autorul
-o voce din text
c) Eul liric transmite gânduri, idei, sentimente în mod:
-direct
-indirect
-ambele
d) Mărcile lexico-gramaticale ale eului liric sunt:
- verbele la persoana I „vreau”, să mângâi”, forme pronominale „mă”, „mi”, „mine”, punctuaţia
expresivă;
- verbele şi formele pronominale la persoana I „vreau”, „mă ridic”, interjecţia „O!”, şi
substantivul „ca orbul”;
- verbe şi pronume la persoana I „ străbatem”, „ne-am aşezat”, „mă-ndrept”, propoziţia
interogativă « Dar ce nu pot pricepe ea pricepu, de plânge? », interjecţia „O !”.
e) Sentimentele transmise sunt :
- de tristeţe şi regret faţă de o iubire pe cale să se stingă;
- de bucurie la revederea fiinţei iubite;
-de admiraţie faţă de anotimpul descris.
f) În poezie este vorba despre:
- o iubire împlinită;
- o iubire trecută;
- o iubire tulburată de trecerea timpului.
g) Toamna este folosită în poezie cu sensul de:
- anotimp;
- metaforă a unei stări sufleteşti;
- ambele variante sunt posibile.
h) Elementele care compun decorul natural din prima strofă sunt:
- parcul, cărările, banca,frunzele, fântânile, doi îngeri;
-parcul, copacii, banca, lacul, fântânile, doi îngeri;
- parcul, crengile, copacii, lacul, fântânile, doi îngeri.

FIŞĂ DE LUCRU NR.2 CE VIZEAZĂ SEMNIFICAŢIA VERSURILOR

i) Versul : Un luminiş în mine părea că s-ar fi stins. semnifică:

- lăsarea serii;
- în mod metaforic stingerea sentimentului de iubire;
- existenţa unui luminiş în preajma îndrăgostiţilor.
î) Versurile: Mă-ndrept încet spre mine şi sufletul mi-l caut/Ca orbul, ca să cânte, spărturile
pe flaut. semnifică:
-interiorizarea eului liric şi încercarea disperată de a regăsi şi a reînvia sentimentele ce îi uneau
pe cei doi îndrăgostiţi;
- interiorizarea eului liric şi încercarea de a-şi regăsi sufletul;
-dorinţa eului liric de a cânta la flaut.
j) Repetiţia verbului „vreau” la indicativ prezent din strofa a treia şi verbele la conjunctiv
„să ridic privirea”, „ să mângâi ochii”, „să dezmierd” semnifică:
- dorinţa eului liric de a mângâia cu gesturi tandre fiinţa iubită;
- dorinţa eului liric de a mângâia cu privirea fiinţa iubită;
- dorinţa eului liric de a se apropia de fiinţa iubită.
k) Versurile Dar ce nu pot pricepe ea pricepu, de plânge? /Apusul îşi întoarce cirezile prin
sânge. semnifică :
- accentuarea durerii provocată de plânsul iubitei ;
- prin interogaţia retorică mirarea cu care eul liric priveşte fiinţa iubită, fără să-i înţeleagă
plânsul ;
- nedumerirea eului liric prin interogaţia retorică, tristeţea şi frământările sufleteşti prin limbajul
metaforic plin de expresivitate ;
l) Versurile O! mă ridic, pe suflet s-o strâng si s-o sărut - /Dar bratele, din umeri, le simt că
mi-au căzut. semnifică :
- imposibilitatea finalizării gesturilor ;
- inutilitatea îndeplinirii dorinţelor eului liric ;
-povara tristeţii şi neputinţei de care eul liric se simte copleşit.

FIŞĂ DE LUCRU NR. 3 CE VIZEAZĂ FIGURILE DE STIL ŞI IMAGINILE ARTISTICE

m) Versul Aceeaş bancă-n frunze ne-aşteaptă la fântâni. reprezintă :

-o imagine vizuală ;
-o imagine dinamică :
-o imagine auditivă.
n)Versul Doi îngeri duc beteala fântânilor pe mâini.
-o imagine dinamică ;
-o imagine vizuală ;
-o imagine auditivă
o) Structura « palide-oseminte » este :
-epitet ;
-asonanţă ;
-metaforă.
p) Structura,,sufletul mi-l caut / Ca orbul” este:
-epitet;
- personificare;
- comparaţie.
r) Structura „să-mi ridic.. /să-i mângâi ochii.../ să i-l dezmierd...” este :
- repetiţie;
- personificare;
- enumeraţie.
s) Versul Apusul îşi întoarce cirezile prin sânge. reprezintă :
- o metaforă ce ceează o imagine vizuală şi pune în evidenţă frământările, zbuciumul sufletesc,
durerea şi suferinţa eului liric ;
- o personificare ce creează o imagine dinamică şi pune în evidenţă frământările, zbuciumul
sufletesc, durerea şi suferinţa eului liric.;
- o metaforă personificatoare ce creează o imagine dinamică şi pune în evidenţă frământările,
zbuciumul sufletesc, durerea şi suferinţa eului liric.
ş) Versul Dar braţele, din umeri, le simt că mi-au căzut.conţine :
- o enumeraţie ;
- o comparaţie ;
- o hiperbolă.

FIŞĂ DE LUCRU 4 CE VIZEAZĂ ELEMENTE DE VERSIFICAŢIE ŞI PUNCTUAŢIA

t) Muzicalitatea versurilor este oferită de:
rima: şi ritmul :
- împerechetă - trohaic
- încrucişată - iambic
- îmbrăţişată
ţ) Măsura versurilor este de :
- 13-15 silabe;
-13-14 silabe:
- 14 silabe.
u) Punctele de suspensie din versurile
Vreau să-mi ridic privirea şi vreau să-i mângâi ochii... / Vreau degetu-i uşure şi-l iau să i-l
dezmierd... marchează:
- o pauză prin întreruperea şirului gândurilor;
- prezenţa eului liric;
- accentuează o stare, o emoţie.
v) Linia de pauză de la sfârşitul versului O! mă ridic, pe suflet s-o strâng şi s-o sărut –
marchează :
- o pauză mai mare ;
- accentuează o stare, o emoţie;
- leagă două versuri.
x) Semnul exclamării din versul O! mă ridic, pe suflet s-o strâng şi s-o sărut – este folosit
după :
- o interjecţie ce arată durerea, tristeţea;
- o interjecţie ce arată mirarea;
- o interjecţie ce arată admiraţia;
y) Semnul întrebării din versul Dar ce nu pot pricepe ea pricepu, de plânge? – marchează :
- o interogaţie retorică ;
- un sentiment de nedumerire, incertitudine ;
- intonaţia propoziţiei.
z) Modul de expunere predominant este :
-descierea ;
-monologul liric ;
- dialogul.

FIŞĂ DE LUCRU NR.5 CE VIZEAZĂ INTERPRETAREA TEXTULUI

1. Redactează o compunere, de 150-250 de cuvinte, în care să-ţi exprimi opinia despre mesajul
transmis sau despre semnificaţiile textului citat.

În compunerea ta, trebuie:

-să formulezi o opinie despre mesajul fragmentului dat;
-să susţii opinia formulată prin două argumente potrivite, valorificând textul dat;
-să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate;
-să respecţi limitele de spaţiu indicate.

2. Redactează o compunere de 150-250 de cuvinte, în care să-ţi exprimi opinia despre

semnificaţiile titlului poeziei prin raportare la conţinutul acesteia.

În compunerea ta, trebuie:

- să formulezi o opinie despre semnificaţia titlului;
-să-ţi susţii opinia formulată prin două argumente potrivite, valorificând textul;
- să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate;
-să respecţi limitele de spaţiu indicate.
3. Redactează o compunere de 150-250 în care să argumentezi că textul dat aparţine genului
liric.
În compunerea ta, trebuie;
- să prezinţi două trăsături ale genului liric, prezente în textul dat;
- să ilustrezi cele două trăsături cu exemple adecvate din text;
-să redactezi un conţinut adecvat cerinţei formulate;
- să resprecţi limitele de spaţiu indicate.

ANEXA 4
TEMA PENTRU ACASĂ - să ilustrezi cele două trăsături cu exemple adecvate

Se dă textul: din text;

-să redactezi un conţinut adecvat cerinţei formulate;

Din nou revăd pădurea în care împreună - să resprecţi limitele de spaţiu indicate.

Cu tine rătăcit-am în nopţile cu lună

Şi banca solitară pierdută-n flori albastre
Pe care adesea statu-am strângându-ne de mână
Uimiţi de sfânta vrajă a fericirii noastre.

Azi dragostea ni-i moartă şi banca-i părăsită,

De vântu’ rece-al toamnei pădurea-i desfrunzită
Copacii-şi clatin vârful şi crengile îşi frâng
Şi eu şi ea-mbrăca-vom de-acum haina cernită
Pădurea-şi plânge frunza şi eu dragostea mi-o plâng.

(Ion Minulescu, Plâns)

Cerinţe:
1. Redactează o compunere de 150-250 în care să
argumentezi că textul dat aparţine genului liric.
În compunerea ta, trebuie;
- să prezinţi două trăsături ale genului liric, prezente
în textul dat;