Proiect de lectie

Unitatea de învăţământ: Colegiul Naţional „Grigore Moisil” Oneşti

Profesor: Miron Elena-Florina
Data: 27.02.2014
Clasa: a XII-a D Ştiinţe ale naturii
Disciplina: Limba şi literatura română
Subiectul: Poezia interbelică (Simbolismul, Modernismul şi Tradiţionalismul).
Tipul lecţiei: Recapitularea cunoştinţelor
Competenţe specifice:
1.4. Utilizarea adecvată a tehnicilor de redactare, în vederea realizării unei comunicări eficiente si personalizate
2.1 Adecvarea strategiilor de lectură la specificul textelor literare studiate, în vederea înţelegerii şi interpretării personalizate
2.2. Compararea, pe baza unor criterii clar formulate, a unor viziuni despre lume, despre condiţia umană sau despre artă reflectate în
textele studiate
2.3. Compararea propriei interpretări a textelor studiate cu altele, realizate de colegi sau de critici şi istorici literari
Cognitive:
C1: să încadreze opera literară a unui scriitor într-un curent/mişcare literară;
C2: să argumenteze încadrarea textului în curentul literar respectiv
C3: să enunţe trăsăturile simbolismului, modernismului şi pe cele ale tradiţionalismului.
C4:să ilustreze conceptul de artă poetică prin referire la un text studiat
C5:să recunoască în textul liric elementele ce conferă caracterul simbolist, modernist sau tradiţionalist al textelor lirice discutate;
C6: să argumenteze caracterul simbolist/ modernist/ tradiţional al unui text liric
 Afective:
A1: vor dovedi deschidere şi interes faţă de conţinutul lecţiei
A2: să fie dispuşi să integreze cunoştinţele în sistemul propriu de valori estetice.

Resurse:
A. Bibliografice:
A1: Ştiinţifice:
Adrian Costache, Florin Ioniţă, Adrian Săvoiu Limba şi literatura română, manual pentru clasa a XII-a, Editura Art, 2008
A2: Pedagogice: Constantin Cucoş, Pedagogie, Editura Polirom, Iaşi, 2000;
A3: Metodico-didactice: Emanuela Ilie, Didactica literaturii române, Editura Polirom , Iaşi, 2008
B. Metodologice:
B1: Strategia didactică: mixtă;
B2: Metode: conversaţia euristică, explicaţia, observaţia,
B3: Forme de organizare: Perechi, frontală şi individuală;
B4: Mijloace de învăţământ: Fişe de lucru, manualul, caietele elevilor, tabla
C. Temporale: 50 minute
Etapele lectiei Timp Activitatea profesorului Activitatea elevilor Competente Metode si Forme de Evaluare
procedee organizar
e
Moment 2’ Se asigură un climat propice Pregătesc materialele A1 Conversaţia Frontal
organizatoric desfăşurării noii lecţii, se necesare.
notează absenţii.
Reactualizarea 5’ Se verifică tema şi se pun Aprecieri
cunoştinţelor întrebări din lecţia anterioară verbale
anterioare pentru a se putea face trecerea
la noile conţinuturi
Captarea 3’ Profesorul scrie pe tablă câteva Elevii dau curs A1 Conversaţia Aprecieri
atenţiei versuri reprezentative pentru sugestiei profesorului euristică verbale
creaţia lirică din perioada şi răspund.
interbelică, punând elevii în
situaţia de a ghici autorul,
eventual poeziile din care au
fost preluate: „De-atâtea nopţi
aud plouând, aud materia
plângând”, „Mă durea mâna ca
o gheară”, „Sub ochii mei/căci
eu iubesc”, „Nadir latent!”,
„Căzut în brânci în iarbă, se-
potrivea intruna”.
Enuntarea 2’ Având în vedere sarcina dată, Explicaţia Frontal
temei şi a profesorul anunţă elevii că vor
obiectivelor face o oră în care vor recapitula
principalele caracteristici ale
Elevii notează titlul în
liricii interbelice, în vederea
caiete.
pregătirii pentru simularea
examenului de Bacalaureat, dar
si pentru examenul în sine.
Scrie titlul pe tablă şi enunţă
 obiectivele lecţiei.
Dirijarea 20’ Pornind de la o afirmaţie
invăţării critică („Lirica interbelică se
constituie într-o perioadă de
mare diversitate, atât în ceea ce
priveşte temele şi motivele
poetice abordate, cât şi în
privinţa limbajului şi a noutăţii
unor formule estetice”),
profesorul le solicită elevilor să
stabilească care sunt
principalele curente
reprezentative ale perioadei
interbelice şi care sunt scriitorii
care s-au afirmat în încercarea
de a sincroniza literatura
română cu literatura
Occidentului.
Astfel, profesorul dirijează
discuţia către ceilalţi scriitori
aparţinând acestei perioade, în
special, Tudor Arghezi, Lucian
Blaga, Ion Barbu, reprezentanţi
ai Modernismului, fără să se
facă excepţie de celălalt curent
Elevii pot răspunde C2, C3, C4, Conversatia Aprecieri
următoarele: în Problematizare verbale
perioada interbelică
există o încercare de
înnoire a limbajului
artistic, prin
sincronizarea cu
marea literatură a
Europei. Fascinaţia
pentru poezia franceză
va alinia poezia lui
George Bacovia cu
literatura occidentală.
Deşi debutase
dinaintea izbucnirii
războiului, acest
scriitor va avea o
activitate literară
prolifică în perioada
interbelică, prelungind
opera sa într-o retorică
specifică marcată de
stilizare, dar va aduce Aprecieri
şi elemente de poezie verbale
modernistă.
Elevii schiţează
principalele trăsături
ale liricii argheziene,
Aprecieri
blagiene, barbiene, şi,
 literar care s-a manifestat în nu în ultimul rând, verbale
paralel şi în opoziţie, tradiţionaliste.
tradiţionalismul. Specifică care sunt Observare
mentorii şi sistematică
îndrumătorii
Cei doi critici literari vor formulelor estetice
teoretiza de pe poziţii adesea teoretizate în perioada
opuse, formule estetice precum interbelică (Eugen
sincronism şi imitaţie, Lovinescu, Nichifor
respectiv, tradiţie şi Crainic).
autohtonism. Elevii primesc o fişă
de lucru cu câteva
citate critice pe care
trebuie să le discute
împreună cu Ciorchinele
profesorul. VEZI
ANEXA 1.

Problematizare
Obtinerea 15’ Împarte clasa în 6 grupe de Elevii primesc o fişă C5, C6 Exerciţiul Grupe Aprecieri
performanţei câte 5 elevi, le explică sarcina de lucru cu un text verbale
şi monitorizează activitatea. aparţinând scriitorilor
Poate răspunde orice membru discutaţi şi vor rezolva Observare
al grupei sau un lider cerinţele date. sistematica
desemnat.
Evaluarea 1’ Aprecierea elevilor care s-au
remarcat la ora (+, -, eventual
finalizare cu nota in catalog).
Tema pentru 2’ Redactează un raport, Elevii pun întrebări in Explicaţia
acasă de aproximativ o pagină, care cazul in care au
să finalizeze o investigaţie neclarităţi.
despre metamorfozele lirice ale
perioadei interbelice.

Anexa 1
Modernismul lovinescian, bazat pe principiul sincronismului şi pe teoria imitaţiei, aplicând cu consecvenţă criteriul estetic în judecata
operei de artă- fără neglijarea celorlalţi factori- militând pentru integrarea tradiţiei, a specificului naţional într-o formulă estetică aflată la nivelul
de dezvoltare a sensibilităţii europene, poate fi considerat drept un moment pozitiv în evoluţia culturii şi literaturii române.

Poezia interbelică are o mare varietate de teme, impunându-se o înnoire la toate nivelurile actului artistic. Vom regăsi câteva suprateme,
abordate într-o manieră nouă: tema timpului, a condiţiei umane, a artei şi creatorului de frumos, a iubirii, a cosmosului sau a naturii. Pentru
tradiţionalişti timpul este perceput ca o raportare la trecut, Blaga îi adaugă o interpretare filozofică. Astfel, încă din volumul Poemele luminii,
prin extraordinara meditaţie din Gorunul şi mai apoi în volume precum În marea trecere sau Paşii profetului, timpul devine o formă a apropierii
de moarte, percepută cu o seninătate filozofică ce nu exclude tragismul: „ascult cum creşte-n trupul tău sicriul, / sicriul meu, / cu fiecare clipă
care trece, / gorunule din margine de codru. /".Viaţa se va transforma într-o trecere către moarte, într-o destrămare ce sfâşie fiinţa umană. La
Blaga legătura cu trecutul se concretizează prin mit şi influenţă folclorică, mărturie stând volumele La cumpăna apelor şi La curţile dorului sau
scrierile postume, în care expresia devine ritmată şi naturală, de o fluenţă ce aminteşte de poezia populară. Seninătatea perceperii timpului şi a
morţii vine din contemplaţia filozofică.

Poezia interbelică rămâne una dintre cele mai bogate şi diversificate epoci ale poeziei româneşti. Înnoirea va afecta toate caracteristicile
actului artistic, punându-şi amprenta chiar şi în zonele cele mai conservatoare, cum ar fi poezia tradiţionalistă. Câştigul acestei perioade este o
dezvoltată conştiinţă a originalităţii. Actul artistic va rămâne irevocabil ataşat de senzaţia de anormalitate provocată cititorului.

(Manual de Limba şi literatura română, clasa a X-a, Editura Corint)

 Exprimaţi un punct de vedere personal cu privire la aserţiunile de mai sus.

Grupa 1 Grupa 2
Din părul tău de Lucian Blaga Cina de Tudor Arghezi
Înţelepciunea unui mag mi-a povestit odată În frig şi noroi
de-un val prin care nu putem străbate cu privirea, Trec hoţii-n convoi, câte doi,
păienjeniş ce-ascunde pretutindeni firea, Cu lanţuri târâş de picioare,
de nu vedem nimic din ce-i aievea. Muncindu-se parcă-n mocirli de sudoare.
Fiertura e gata.
Şi-acum, când tu-mi îneci obrajii, ochii E seară. E ploaie.
în părul tău, O lingură grea, cât lopata,
eu, ameţit de valurile-i negre şi bogate Dă ciorba din doua hârdaie.
visez Câţiva au ucis,
ca valul ce preface-n mister Câţiva ispăşesc ori un furt, ori un vis.
tot largul lumii e urzit Totuna-i ce faci:
din părul tău - Sau culci pe bogaţi, sau scoli pe săraci.
şi strig, Livizi ca strigoii şi sui,
şi strig, Strâmbaţi de la umeri, din şold si picior
şi-ntâia oară simt În blidul fierbinte, cu aburi gălbui.
întreaga vrajă ce-a cuprins-o magul în povestea lui. Îşi duc parcă sângele lor

1)Menţionează curentul literar în care se încadrează textul de mai sus

2)Comentează, în 10-15 rânduri, originalitatea şi noutatea viziunii

poetice în poezia dată.

Grupa 3 Grupa 4

Timbru Ştiu, fără ca să pricep

de Ion Barbu de Vasile Voiculescu

Cimpoiul veşted luncii, sau fluierul în drum Ştiu, fără ca s-o pricep, Treimea
Durerea divizată o sună-ncet, mai tare... Şi pe Ea viaţa îmi aşez,
Dar piatra-n rugăciune, a humei despuiare Cum îmi cred, cu toată adâncimea,
Şi unda logodită sub cer, vor spune - cum? Inima, pe care nu mi-o văz:

Ar trebui un cântec încăpător, precum Tainica, neistovita ei lucrare

Foşnirea mătăsoasă a mărilor cu sare; Într-o rană mi s-a-mpărtăşit:
Ori lauda grădinii de îngeri, când răsare Rodnicul de viaţă fără încetare
Din coasta bărbătească al Evei trunchi de fum. Sânge, în trei feţe, dar nedespărţit...

1)Menţionează curentul literar în care se încadrează textul de mai sus

2)Comentează, în 10-15 rânduri, originalitatea şi noutatea viziunii poetice în poezia dată

Grupa 5
Alb
de George Bacovia
Orchestra începu cu-o indignare gratioasă.
Salonul alb visa cu roze albe --
Un vals de voaluri albe ...
Spatiu, infinit, de o tristete armonioasă ...
În aurora plină de vioare,
Balul alb s-a resfirat pe întinsele cărări --
Cântau clare sărutări ...
Larg, miniatură de vremuri viitoare.
1)Menţionează curentul literar în care se încadrează textul de mai
sus
2)Comentează, în 10-15 rânduri, originalitatea şi noutatea viziunii
poetice în poezia dată.
Grupa 6
Unde sunt cei care nu mai sunt?
de Nichifor Crainic
Intrebat-am vântul, zburătorul
Bidiviu pe care-aleargă norul
Către-albastre margini de pământ:
Unde sunt cei care nu mai sunt?
Unde sunt cei care nu mai sunt?
Zis-a vântul: Aripile lor
Mă doboară nevăzute-n zbor.
Intrebat-am luminata ciocârlie,
Candela ce legăna-n tărie
Untdelemnul cântecului sfânt:
Unde sunt cei care nu mai sunt?
Unde sunt cei care nu mai sunt?

Zis-a ciocârlia: S-au ascuns

In lumina celui nepătruns.