PROIECT DIDACTIC

Data: noiembrie 2022

Clasa: a XII-a , Colegiul Naţional Pedagogic „Ştefan cel Mare” Bacău

Profesor: Solomon Lăcrămioara

Obiectul: Limba şi literatura română

Subiectul lecţiei: Figurile de stil – aplicaţie pe poezia interbelică modernistă

Tipul lecţiei: de fixare a cunoştinţelor

Competenţe generale:
1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în diferite situaţii de comunicare
2. Comprehensiunea şi interpretarea textelor
3. Situarea în context a textelor studiate prin raportare la epocă sau la curente
culturale/literare
4. Argumentarea orală sau în scris a unor opinii în diverse situaţii de comunicare

Competenţe specifice :

1.1. Aplicarea achiziţiilor lingvistice în receptarea mesajelor orale şi scrise, cu

explicarea rolului acestora în reliefarea mesajului

1.4. Utilizarea adecvată a tehnicilor de redactare, în vederea realizării unei comunicări

eficiente şi personalizate

2.1. Adecvarea strategiilor de lectură la specificul textelor literare studiate, în vederea

înţelegerii şi interpretării personalizate

2.3. Compararea propriei interpretări a textelor studiate cu altele, realizate de colegi sau
de critici şi istorici literari

Obiective operaţionale
a) cognitive:
 - să numească figurile de stil cunoscute din clasele anterioare;
- să definească noile figuri de stil învăţate;
- să identifice trăsăturile definitorii ale limbajului artistic;
- să ilustreze aceste trăsături prin analize de text;
- să formuleze propria judecată de valoare referitoare la formele de
manifestare a limbajului artistic în texte date;
- să recunoască autorii unor texte la prima vedere – după stil;
- să argumenteze alegerea;
- să identifice figurile de stil în texte la prima vedere;
- să interpreteze figurile de stil, prin integrarea lor în universul semantic al
poeziei.

b) afective:
- să participe cu interes la actul comunicării;
- să introducă noile cunoştinţe în propriul sistem de valori.

Metode şi procedee didactice:

- conversaţia euristică
- problematizarea
- metoda cadranelor
- metoda ciorchinelui
- diagrama Venn
- analiza de text

Metode de evaluare:
- chestionarea orală
- observarea curentă

Materiale şi mijloace de învăţământ:

- Limba şi literatura română, manual pentru cl. a XII-a, Editura Corint,
2007, autor Sofia Dobra
- fişe cu texte din poezia interbelică
- melodia lui Nicu Alifantis după poezia lui Lucian Blaga – Risipei se dedă
florarul

Forme de organizare : activitate frontală şi independentă individuală

Resurse:
a) bibliografice: Curriculum şcolar naţional, Limba şi literatura română, clasa a
XIIa; Sinteze didactice, Casa Corpului Didactic, Bacău, 1991; Dezvoltarea
gândirii critice şi învăţarea eficientă, Ioan Al. Dumitru, Editura de Vest,
Timişoara 2000; Metodica studierii limbii şi literaturii române în şcoală. Ghid
 teoretico-aplicativ, Constantin Parfene, Iaşi, Editura Polirom, 1999, Introducere
în stilistică, Dumitru Irimia, Editura Polirom, Iaşi, 1999
b) umane: clasă omogenă, cu ritmuri de lucru apropiate

Locul de desfăşurare a lecţiei: sala de clasă

Timp alocat: 50 de minute

SCENARIUL DIDACTIC

1. Momentul organizatoric ( 1’ ) :

Consemnarea elevilor absenţi şi crearea atmosferei propice lecţiei.

2. Actualizarea unor cunoştinţe anterioare ( 9’ ) :

Se verifică tema pentru acasă şi se fac observaţii ( de către profesor şi de către

colegi) referitoare la rezolvarea temei. Se reactualizează ideile şi problemele „ancoră”
ale precedentei activităţi - noile figuri de stil: gradaţia, paralelismul sintactic, anafora,
elipsa.

3. Captarea atenţiei ( 3’):

Elevii, grupaţi în trei echipe, vor numi cîte o figură de stil - dintre cele învăţate în
clasele anterioare, dar şi dintre cele noi, studiate în ora anterioară. Numirea se face în
lanţ, prin alternare. Pierde echipa care opreşte jocul, nemaiştiind să numească nicio
figură de stil.

4. Comunicarea titlului lecţiei şi enunţarea obiectivelor ( 1’ ) :

Se comunică elevilor titlul lecţiei: Figurile de stil – aplicaţie pe texte la prima

vedere. Sunt enunţate obiectivele cognitive – ca în proiectul didactic.

5. Dirijarea învăţării ( 25’ ) :

Elevilor li se vor citi următoarele texte: de Lucian Blaga – Un om s-aplecă peste

margine; de Tudor Arghezi – Inscripţie pe Biblie – fără a li se indica autorul. Ei vor
 recunoaşte autorul, aducând argumente ( după tematică, după limbaj, după anumite
figuri de stil, după atmosfera universului poetic, etc.). Exerciţiul va evidenţia
specificul fiecărui poet, stilul prin care se deosebeşte de alţi poeţi din aceeaşi
perioadă şi acelaşi curent literar.
Va primi fiecare elev poeziile citite. Individual, vor lucra după metoda
cadranelor, care este o metodă de rezumare şi sintetizare a unui conţinut, solicitând
participarea şi implicarea elevilor în înţelegerea lui adecvată. În cele patru cadrane
vor nota: 1. tema poeziei; 2. trei motive literare; 3. două idei principale; 4. patru figuri
de stil.
După lucrul individual, temele, motivele, ideile şi figurile de stil identificate vor
fi comentate şi interpretate într-o dezbatere colectivă. Se va trece de la etapa de
identificare la aceea de interpretare. Dat fiind că textele sunt la prima vedere, sunt
posibile dificultăţi în înţelegerea lor. De aceea, prin metoda ciorchinelui, se vor
identifica ( scrise la tablă) diferite câmpuri semantice pentru cuvinte-cheie, cum ar fi:
limită, cenuşă, cuvânt. Tehnica încurajează elevii să gândească liber, stimulează
evidenţierea conexiunilor dintre idei şi fixează informaţiile, facilitând reţinerea şi
înţelegerea lor.
Prin diagrama Venn elevii vor evidenţea asemănări şi deosebiri dintre două
poezii: Inscripţie pe Biblie, de Tudor Arghezi şi Psalm ( vol. În marea trecere), de
Lucian Blaga. Pe tablă sunt desenate două mari cercuri care se întretaie. În spaţiul
comun din mijloc vor nota asemănările, iar în spaţiile celelalte, deosebirile, ceea ce îi
este specific fiecărei poezii. Discuţia va fi condusă spre elementele de specificitate la
nivelul figurilor de stil.

6. Obţinerea performanţei (10’):

Elevii vor rezolva individual ex. 1, pag. 45 din manual ( interpretarea figurilor de
stil dintr-o strofă din poezia Vânt de toamnă, de Tudor Arghezi). Se urmăreşte nivelul
superior în capacitatea elevilor de a identifica, numi şi interpreta figuri de stil, pentru că
analiza în scris are un grad mai înalt de dificultate decât analiza orală, urmărind şi
dezvoltarea capacităţilor lingvistice.

7 . Evaluarea:

a) După realizarea fiecărei sarcini de învăţare, profesorul va face aprecieri în

legătură cu nivelul activităţii elevilor şi va face referiri la calitatea răspunsurilor.
b) Profesorul va sugera soluţii în cazul nereuşitei învăţării, va avea în vedere
permanent eliminarea erorilor şi a lacunelor.
c) Cotarea rezultatelor, notarea elevilor.

8. Asigurarea retenţiei şi transferului ( 1’) :

Tema pentru acasă: cerința II dintr-un subiect de bacalaureat – relația dintre ideea
poetică și mijloacele artistice în poezia Stelelor, de Lucian Blaga.