Proiect didactic

Clasa: a XI - a B
Disciplină: Limba şi literatura română
Subiectul: Alexandru Macedonski – Rondelul rozelor ce mor
Tipul lecţiei: de receptare (comentare) a unui text liric

COMPETENŢE GENERALE: 1) comprehensiunea şi interpretarea textelor;

2) argumentarea orală sau în scris a unor opinii în

diverse situaţii de comunicare;
3) situarea în context a textelor studiate prin raportare
la epocă sau la curente culturale / literare.

VALORI ŞI ATITUDINI: 1) cultivarea interesului pentru lectură şi a plăcerii de a citi,

a gustului estetic în domeniul literaturii;
2) formarea unor reprezentări culturale privind evoluţia
şi valorile literaturii române;
3) cultivarea unei atitudini pozitive faţă de comunicare şi
a încrederii în propriile abilităţi de comunicare;

4) stimularea gândirii autonome, reflexive şi critice în

raport cu diversele mesaje receptate.

COMPETENŢE SPECIFICE: 1) interpretarea textelor studiate prin prisma

propriilor valori şi a propriei experienţe de lectură;
2) utilizarea strategiilor de lectură în vederea înţelegerii
adecvate a textelor studiate;
 3) utilizarea tehnicilor şi strategiilor argumentative în
situaţii de comunicare diverse (scrise sau orale);
4) identificarea şi explicarea relaţiilor dintre opera literară
studiată şi contextul cultural în care a apărut aceasta.

COMPETENŢE DE REFERINŢĂ: La sfârşitul orei, toţi elevii trebuie:

a) cognitive:

CC1: să definească în mod corect simbolismul, încadrându-l în evoluţia literaturii

universale şi române;
CC2: să enumere şi să explice caracteristicile creaţiilor simboliste: teme, motive, specii,
tehnici şi procedee, figuri de stil şi de construcţie specifice, concepţie despre lume,
concepţie artistică;
CC3: să încadreze textul în universul poetic macedonskian ;
CC4: să identifice şi să explice relaţiile dintre opera literară studiată – Rondelul rozelor
ce mor - şi contextul cultural în care a apărut;
CC5: să analizeze textul poetic, evidenţiind relaţia dintre conţinutul de sentimente şi idei
şi forma artistică, dintre tematică, motive şi mijloacele de realizare a expresivităţii
limbajului – titlu, eu liric şi ipostazieri ale acestuia, cuvinte – cheie şi câmp semantic,
sistem de imagini artistice, particularităţi stilistice, topică şi versificaţie;
CC6: să definească specia literară căreia îi aparţine poezia – rondelul;
CC7: să evidenţieze particularităţile curentelor literare întâlnite în poezie;

b) afective:

OA1: să manifeste interes pentru activitatea desfăşurată şi apropiere faţă de textul poetic;
STRATEGIA DIDACTICĂ (inductivă):
A) METODE ŞI PROCEDEE: - problematizarea, conversaţia euristică, exerciţiul,
explicaţia, analiza stilistică, lectura expresivă, lectura selectivă, tehnica ,,termeni
– cheie”, metoda Picasso, brainstorming – ul, cvintetul, tehnica ,,Ştiu – Vreau să
ştiu – Am învăţat”;
B) FORME DE ACTIVITATE: frontală, individuală;
C) MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT: laptop, videoproiector, ecran proiecţie,
înregistrări audio şi video, pps –uri, fişe de lucru, flipchart, fişe de evaluare;
D) RESURSE: - psihice: capacităţile normale de receptare şi învăţare ale elevilor de
clasa a XI-a;
- temporale: 50 min.;
- bibliografice:
1. Parfene, Constantin (1999): Metodica studierii limbii şi literaturii române în şcoală,
Editura Polirom, Iaşi;
2. Goia, Vistrian (2002): Didactica limbii şi literaturii române pentru gimnaziu şi
liceu, Editura Dacia, Cluj – Napoca;
3. Chiprian, Cristina şi Ciupercă, Livia (2002): Alternative didactice, Editura Spiru
Haret, Iaşi;
4. Crăciun, Corneliu (2004): Metodica predării limbii şi literaturii române în
gimnaziu şi liceu, Editura Emia, Deva;
5. Dimitiu, Daniel ( 1999) : Grădinile suspendate – Poezia lui Alexandru Macedonski,
Editura Polirom, Iaşi;
6. Vulpeş, Lăcrămioara : Alchimia textului poetic, Editura Versus;
7. Parfene, Constantin (1993): Teorie şi analiză literară, Editura Ştiinţifică, Bucureşti;
8. Macedonski, Alexandru (1969): Versuri şi proză, Editura Tineretului, Bucureşti;
9. Piru, Al. (1981) : Istoria literaturii române de la început până azi, Editura Univers,
Bucureşti;
10. Călinescu, George (1982) : Istoria literaturii române de la origini până în prezent,
Editura Minerva, Bucureşti.
11. Marino, Al. (1967) : Opera lui Al. Macedonski, E.P.L., Bucureşti.
SCENARIU DIDACTIC
0. Moment organizatoric : (2 min.)
- pregătirea elevilor pentru susţinerea, în bune condiţii, a activităţii ;
- distribuirea materialelor necesare;

1. Captarea atenţiei : (2 min.)

- metode : problematizarea, conversaţia, metoda Picasso – cuvinte cheie,

brainstorming;
- mod de organizare a activităţii : frontal;
- materiale didactice : foaie de flipchart, flipchart, imagine inspirată de lucrările lui
Picasso, marker, înregistrări audio ;
- metoda Picasso are ca obiective conştientizarea diferenţelor individuale şi acceptarea
şi valorizarea modurilor diferite de a privi lucrurile; elevii primesc sarcina de a
reprezenta printr-un cuvânt ideea, sentimentul sugerate de imagine; toate cuvintele
vor fi notate pe foaia de flipchart, în interiorul desenului ;

2. Enunţarea temei şi a obiectivelor lecţiei, precum şi a competenţelor şi abilităţilor pe

care elevii trebuie să şi le formeze sau să le aprofundeze : (2 min.)

- metodă : explicaţia, Sinelg;

- mod de organizare a activităţii : frontal;
- se enunţă tema şi obiectivele, trasându-se, astfel, firul lecţiei ;
- se prezintă sarcinile de învăţare : analizarea unui text poetic ce aparţine lui Al.
Macedonski – Rondelul rozelor ce mor – evidenţiind relaţia dintre conţinutul de
sentimente şi idei şi forma artistică, dintre tematică, motive şi mijloacele de realizare
a expresivităţii limbajului – titlu, eu liric şi ipostazieri ale acestuia, cuvinte – cheie şi
câmp semantic, sistem de imagini artistice, particularităţi stilistice, topică şi
versificaţie; definirea rondelului; identificarea elementelor simboliste, parnasiene şi
clasice în textul liric;
- se distribuie fişele tip Sinelg şi se explică modul de completare a acestora;
3. Actualizarea noţiunilor şi a conceptelor – ancoră - evocare : (5 min.)

- metode : conversaţia, problematizarea, explicaţia, procedeul întrebare – răspuns,

metoda cuvintelor – cheie iniţiale, Sinelg ;
- mod de organizare a activităţii : frontal ;
- actualizarea cunoştinţelor anterioare are la bază metoda cuvintelor – cheie iniţiale :
Simbolism – corespondenţe – Macedonski – romantism - lirism  ; prin procedeul
întrebare – răspuns se va viza definirea corectă a simbolismului şi descrierea
particularităţilor acestui curent, informaţii de care elevii vor avea nevoie în analizarea
textului propus, cunoştinţe despre universul liric macedonskian şi despre
particularităţile receptării genului liric ;

4. Prezentarea noului conţinut şi a sarcinilor de învăţare - evocare: (5 min. )

- metode : explicaţia, prelegerea intensificată, Sinelg;

- mod de organizare a activităţii : frontal şi individual;
- se prezintă informaţiile legate de apariţia Poemei rondelurilor, structura volumului,
încadrarea în opera lui Macedonski şi în lirica românească şi în cea europeană,
importanţa şi specificul acestei specii lirice ;
- se accentuează caracteristicile creaţiei lirice, în general, cu scopul conştientizării
modului special în care trebuie analizată şi receptată o astfel de creaţie ;

5. Dirijarea învăţării – realizarea sensului : (20 min.)

- metode :exerciţiul de analiză a textului literar, problematizarea, conversaţia euristică,

lectura expresivă, lectura selectivă, tehnica ,,Ştiu – Vreau să ştiu – Am învăţat”,
explicaţia ;
- mod de organizare a activităţii : frontal şi individual;
- mijloace didactice : fişe de lucru, fişă Sinelg, pps;
- se distribuie fişele de lucru şi se explică modul în care vor fi utilizate pe parcursul
acestei secvenţe : vor fi completate în timpul discuţiilor suscitate de analiza textului ;
 ele cuprind textul poeziei şi mai multe rubrici care urmează traseul metodic de
analizare a textului : 1) încadrare în specia literară şi definirea acesteia ;
2) încadrare în opera lui Macedonski ;
3) elemente structurale şi compoziţionale : alcătuire, teme,
motive literare şi laitmotive, simboluri ;
4) cuvinte – cheie şi câmpuri semantice;
5) semnificaţia titlului;
6) imagini artistice;
7) particularităţi stilistice;
8) elemente de prozodie;
9) încadrare în curent literar;
- se citeşte expresiv textul poeziei Rondelul rozelor ce mor ;
- se analizează textul liric conform paşilor descrişi în fişa de lucru, activitate în care elevii
sunt solicitaţi să explice, să comenteze, să problematizeze expresia poetică, să identifice
tipul procedeelor figurative ; acest moment se desfăşoară ca dialog continuu între
profesor şi elevi sau elevi - elevi; pe fişele de lucru şi pe tablă se consemnează cele mai
relevante observaţii, în mod ordonat, cu semnificaţiile implicate de formele identificate ;
pps –ul va fi folosit pentru explicarea specificului imaginilor artistice macedonskiene ;

1) Rondelul rozelor ce mor este poezie cu formă fixă, sugerată poetului de

frecventarea cu asiduitate a poeziei franceze de atunci, mai ales a autorilor
consacraţi ai acestei creaţii versificate, Maurice Rollinat şi Theodore de Banville,
care se compune din 13 versuri grupate în trei catrene şi un vers independent.
Primele două versuri sunt identice sau aproape identice cu versurile 7 şi 8, iar
versul independent este identic cu primul vers, versificaţia limitându-se la două
rime. Primele două versuri sintetizează motivul liric.
2) Acest poem a fost scris pe 13 mai 1916, aparţinând perioadei finale din creaţia lui
Macedonski, când el este preocupat, îndeosebi, de realizarea acordurilor tonale.
perfecte între muzicalitatea versului şi corespondentul său în imagini. Face parte
din ciclul Rondelul rozelor .
3) Rondelul se reduce la 10 versuri distincte, amplificate prin mecanismul repetiţiei
lirice. Tema poeziei: inexorabilul proces al ofilirii, al dezagregării latente, al
descompunerii – moartea, care nu este numită direct, ci sugerată prin efectele ei
corespondente: ofilirea rozelor şi pieirea oamenilor; roza devine laitmotiv al
poeziei, definind acel spaţiu al idealităţii spre care tinde poetul, atât de perfect şi,
totuşi, atât de supus pieirii. Idealul reprezentat de grădinile de miresme
îmbătătoare ar fi putut presupune întreţinerea speranţelor, a iluziilor poetului.
Cum viaţa omului – poet se apropie de final, moartea rozelor nu înseamnă altceva
decât dispariţia speranţei de a atinge idealul.
4) Macedonski foloseşte cuvinte – cheie: roza, floarea – obsesie a lui Macedonski,
şi a muri, al doilea polarizând un câmp semantic extins: a se stinge, fior, jale,
murg, întristător, suspine, noapte, duioase, a-şi pleca, sugerând devitalizarea
progresivă a lumii vii. Amurgul şi noaptea sunt simboluri ale unui preludiu al
morţii.
5) Titlul încadrează poezia în specie şi cuprinde motivul liric central, roza,
determinat invariabil de o propoziţie atributivă de calificare, ce noteză ideea
obsesivă a dispariţiei, care nu ocoleşte nici elementele naturale ce păreau – în
desăvârşirea lor – destinate eternităţii.
6) Deşi rondelul este dedicat rozelor, culoarea florală nu-l impresionează pe poet,
cromatica lipsind cu desăvârşire din simbolurile poematice. Se observă
predominanţa imaginilor vizuale , armonizate de cele olfactive şi cele de mişcare
lentă, descendentă( roze, amurg, îşi pleacă).
7) De remarcat o anumită ,,economie” a limbajului, dat fiind forma fixă a poeziei.
Poetul foloseşte numai două substantive concrete, ,,roze” şi ,,grădini”, celelalte
fiind abstracte şi articulate indefinit: ,,un fior”, ,,o jale”. Determinantele
adjectivale sunt rare şi devin epitete, ,,întristător”, abstract, având rolul de a
accentua efectul produs de stingere asupra omului. Verbele, cu două excepţii, sunt
conjugate la prezentul cu valoare iterativă, sugerând faptul că ofilirea trandafirilor
este un fenomen periodic. Perfectul compus din versul ,,Şi-au fost atât de viaţă
pline” justifică o plenitudine de scurtă durată, încheiată ireversibil. Viitorul încă
 se ascunde, ca o taină ce se va revela treptat, într-un prezent anticipativ (,,în marea
noapte care vine”).
8) Rondelurile sunt descrieri muzicale, cultivând aspectul pictural şi sonor,
reabilitând o categorie estetică oarecum neglijată – graţiosul. Repetarea versurilor,
transformarea lor în refren sugerează senzaţia de plinătate. Rimele sunt alternante
– îmbrăţişată, încrucişată, îmbrăţişată – astfel încât se creează iluzia unor petale
de roză care se îmbracă unele pe altele până când se ajunge la sublima formă
naturală. Măsura versurilor este 8 – 9 silabe. Ritmul predominant este cel iambic.
9) Se încadrează în simbolism prin: procedeul corespondenţelor, natura ca stare de
spirit, descompunerea cosmică, spleen-ul, muzicalitate prin aliteraţie, repetiţie,
ingambament, structură sintactică specifică, vers – refren.
Se încadrează în clasicism prin simetrie la nivelul formei şi în parnasianism prin
căutarea perfecţiunii formei.

6. Obţinerea performanţei  - reflecţia: (5 min.)

- metodă : cvintetul;
- mod de organizare a activităţii : individual;
- mijloace didactice : foi de flipchart, fişe de lucru, înregistrări audio ;
- se explică sarcina de lucru şi specificul metodei : o metodă creativă prin care, în cinci
versuri, se sintetizează un conţinut de idei. Se poate adăuga un desen. Primul vers este un
cuvânt – cheie referitor la discuţie, fiind, de obicei, substantiv. Al doilea vers este alcătuit
din două cuvinte care descriu substantivul în discuţie, fiind adjective. Al treilea vers este
alcătuit din trei cuvinte care exprimă o acţiune, fiind, de regulă, verbe la modul gerunziu.
Al patrulea vers conţine patru cuvinte şi exprimă sentimentele faţă de subiect. Al cincilea
vers este un cuvânt prin care se sintetizează cele prezentate;
- elevii formulează, astfel, o concluzie privind substanţa emoţională sugerată de textul
analizat, lucrând individual; fundalul sonor al momentului de creaţie va fi asigurat de
Tudor Gheorghe şi al său Rondel al rozelor ce mor;

7. Feedback-ul: (3 min.)
 - metode: conversaţia, explicaţia;
- mod de organizare a activităţii : frontal;
- se citesc fişele tip Sinelg, trăgându-se concluzii referitoare la nivelul de receptare a
textului, la punctele tari şi slabe ale activităţii derulate ;

7. Evaluarea propriu – zisă: (2 min.)

- metode: conversaţia, argumentarea;

- mod de organizare a activităţii: frontal;
- se fac aprecieri realiste, stimulatoare şi încurajatoare referitoare la modul în care s-a
derulat activitatea;
- sunt notaţi elevii care s-au remarcat pe parcursul lecţiei prin răspunsuri corecte,
complete, consistente, imaginative;

8. Asigurarea retenţiei şi a transferului: (4 min. )

- metode: conversaţia sistematizatoare, argumentarea;

- mod de organizare a activităţii: frontal;
- retenţia se realizează prin sistematizarea cunoştinţelor asimilate pe parcursul lecţiei,
urmărind paşii analizei de text liric;
- transferul se realizează prin precizarea temei pentru acasă: ,,Roza minulesciană” –
proiect individual de reprezentare a tematicii rondelurilor lui Macedonski în pictură,
fotografie, film sau muzică.

Fişă de lucru
- a XI-a B, 4 mai 2007 -

“E vremea rozelor ce mor, În tot, se simte un fior .

 Mor în grădini, şi mor şi-n mine - O jale e în orişicine.
Ş-au fost atât de viaţă pline, E vremea rozelor ce mor -
Şi azi se sting aşa uşor. Mor în grădini, şi mor şi-n mine.
Pe sub amurgu-ntristător,
Curg vălmăşaguri de suspine,
Şi-n marea noapte care vine
Duioase-şi pleacă fruntea lor…-

E vremea rozelor ce mor.”

( Al.Macedonski, Rondelul rozelor ce mor )

Analiza textului:

1) încadrare în opera lui Macedonski:

2) încadrare în forma poetică fixă şi definirea acesteia:

3) elemente structurale şi compoziţionale : alcătuire, teme, motive literare şi laitmotive,

simboluri:

4) cuvinte – cheie şi câmpuri semantice:

5) semnificaţia titlului:

6) imagini artistice:
7) particularităţi stilistice:

8) elemente de prozodie:

9) încadrare în curent literar: