PROIECT DIDACTIC

Data: 01.04.2024
Unitatea de învățământ: Liceul Tehnologic „Moga Voievod” Hălmagiu
Profesor: Mateș Ionela Cristina
Aria curriculară: Limbă și comunicare
Obiectul: Limba și literatura română
Clasa: a XII-a
Subiectul lecţiei: Recapitulare pentru Bacalaureat: structura textului argumentativ
Tipul lecţiei: de recapitulare și evaluare a cunoștințelor
Durata: 50 de minute

Competenţe generale:

1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în diferite situaţii de comunicare

2. Comprehensiunea şi interpretarea textelor

3. Încadrarea în context a textelor studiate, prin raportarea la epocă sau la curentele culturale/literare;

4. Argumentarea orală sau în scris a unor opinii în diverse situaţii de comunicare

1
Competenţe specifice:
1.1 Aplicarea achizițiilor lingvistice în receptarea mesajelor orale și scrise, cu explicarea rolului acestora în transmiterea mesajului.
1.2 Receptarea adecvată a sensului/sensurilor unui mesaj transmis prin diferite tipuri de texte orale sau scrise;
1.3 Utilizarea adecvată a tehnicilor de redactare, în vederea realizării unei comunicări eficiente şi personalizate;
2.1. Adecvarea strategiilor de lectură la specificul textelor literare studiate, în vederea

înțelegerii şi interpretării personalizate;

2.3. Compararea propriei interpretări a textelor studiate cu altele, realizate de colegi sau de

critici şi istorici literari;

2.4. Folosirea unor modalităţi diverse de înţelegere şi de interpretare a textului literar studiat;

3.1 Analiza relaţiilor dintre o operă studiată şi contextul cultural în care a apărut
aceasta;
4.1. Adecvarea tehnicilor şi strategiilor argumentative la situații de comunicare diverse
(scrise sau orale).
4.2 Compararea şi evaluarea unor argumente diferite, pentru formularea unor judecăţi

proprii.

Competenţe operaționale:
La sfârşitul lecţiei, elevii vor putea:
- să înțeleagă un text la prima vedere, cu scopul extragerii unor informații solicitate.
- să folosească tehnici de redactare în vederea realizării unei comunicări eficiente şi personalizate.
- să își exprime opinia în legătură cu un subiect anume.

2
STRATEGII DIDACTICE:
a. Metode şi procedee: conversaţia de reactualizare şi sistematizare a cunoştinţelor, explicaţia, branstormingul, exerciţiul oral şi scris, lectura
expresivă, conversația euristică, problematizarea, învățarea prin descoperire, lectura expresivă, analiza pe text, ciorchinele .
b. Mijloace didactice: fişe de lucru, caietele elevilor, tabla, creta, cartonașe, semne de carte cu valori;
c. Forme de organizare: activitate frontală și individuală.
d. Resurse: capacităţile normale de învăţare ale elevilor, cunoştinţele lor anterioare, subiecte/modele de teste extrase din variantele propuse de
editura R&S

Bibliografie
1. Programa de Limba și literatura română, clasa a XII-a
2. „Devenim Oameni de R. Omenie”- semne de carte și cartonașe, Character First, 2023
3. Ionescu, Bianca, „Română: eseuri sintetizate pentru subiectul 3. Șabloane pentru subiectul 2. Structura textului argumentativ”, Galda de Jos,
Bacademia, 2023
4. https://xmind.ai/jvRHkEJh https://xmind.ai/share/jvRHkEJh?xid=DLcE9YmN Structura textului argumentativ

3
 SCENARIUL DIDACTIC

I. Organizarea clasei : (5 min.)

Consemnarea absențelor, asigurarea materialelor necesare desfășurării orei.

II. Captarea atenției (5 min.)

Elevii sunt atenționați cu privire la importanța pe care o are structura unui text argumentativ în cadrul examenului de bacalaureat, profesorul oferind
fiecărui elev / ă câte un dosar de plastic cu un semn de carte, un cartonaș și un model de bacalaureat însoțit de un model de rezolvare.

III. Anunțarea subiectului lecției noi și a obiectivelor operaționale (5 min.)

⮚ Se enunță titlul lecției și obiectivele operaționale: Structura textului argumentativ.

⮚ Motivarea elevilor: profesorul le va explica că utilizând toate cunoștințele despre textul argumentativ și utilizându-le și la examenul de
bacalaureat, cu siguranță că vor obține o notă foarte bună, deoarece vor fi punctați conform baremului de notare.

IV. Dirijarea procesului de învățare (40 de min.)

⮚ Profesorul împarte elevilor o variantă pentru bacalaureat ce cuprinde subiectul I, punctele A și B, dar și subiectul al II-lea.

Model BAC 2

4
SUBIECTUL I (50 de puncte)

Citește cu atenţie textul următor:

Anevoie este a vorbi despre Mircea Eliade omul. El face parte din categoria (întru totul fericită) a celor pentru care viaţa şi opera se identifică, pentru care, mai
bine zis, viaţa se dă de-a-ntregul în slujba operei…
Hărnicia lui Eliade a fost exemplară, însă mai cu seamă spăimântătoare. Adjectivul nu-i exagerat. Nu şi-a cruţat trupul, i-a dat somn şi odihnă doar atât cât trebuia
ca să poată dăinui şi funcţiona …
Îl mai pot caracteriza, şi tot sub semnul norocirii, drept om perfect echilibrat şi normal … Nu a fost o fire anostă, lipsită de umor, voioşie şi vivacitate; însă era
profund „normal”, înţelept, cuminte …
Apoi a fost un om bun în cel mai puternic, mai complet şi, poate, dezarmant înţeles al cuvântului. Gata mereu să ajute, să sprijine, să găzduiască; nici urmă de
invidie la el, de ţinere de minte a răului, de îndărătnicie în supărări. Iar prejudecăţile câte va fi avut, ca mai toţi vieţuitorii lumii acesteia ştia să le înfrângă, să le
corecteze cu bună-credinţă, o candoare şi o bună voie care convingeau şi fermecau. (Nicolae Steinhardt, „Ispita lecturii”)

A. Scrie pe foaia de examen răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la text:
1. Explică, într-un enunţ, sensul termenului „exemplară” din text. 6 puncte
2. Precizează două structuri din text care sunt mărci ale subiectivităţii. 6 puncte
3. Menționează, în text, un adjectiv la gradul superlativ absolut. 6 puncte
4. Indică un mijloc de caracterizare utilizat în text. 6 puncte
5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, ideea conţinută în secvenţa „Anevoie este a vorbi despre Mircea Eliade omul. El face parte din categoria (întru totul fericită) a celor
pentru care viaţa şi opera se identifică, pentru care, mai bine zis, viaţa se dă de-a-ntregul în slujba operei.” 6 puncte
Notă: Răspunsurile vor fi formulate în enunţuri.

B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să definești noţiunea de bunătate. În elaborarea răspunsului, poți valorifica informaţiile din fragmentul
Ispita lecturii, de Nicolae Steinhardt. 20 de puncte

În redactarea textului vei avea în vedere următoarele repere:

5
– formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea și dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate opiniei și formularea unei
concluzii pertinente; 14 puncte
– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de ortografie și de punctuație), asezarea în pagină,
lizibilitatea. 6 puncte
Notă!
În elaborarea răspunsului te vei raporta la informaţiile din fragmentul dat. Folosirea altor informaţii este facultativă.

Profesorul supune atenției elevilor un model de text argumentativ, rugând un elev/o elevă să citească modelul din dosarul primit
la începutul orei.

Jurnalul este un document autentic în care sunt consemnate, în ordine cronologică, informaţii de ordin intim din viața unei
persoane, sunt transcrise gândurile, opiniile sale, preocupările zilnice. Utilitatea scrierii unui astfel de text se regăseşte în dorinţa resimţită
de orice individ de a se confesa, de a-și mărturisi decepţiile, problemele etc. Jurnalul servește acţiunii de expurgare a gândurilor negative,
a temerilor, el având, în cele mai multe cazuri, o funcţie terapeutică.
Jurnalul unui scriitor se dovedeşte cu atât mai interesant şi mai incitant pentru lectori, cu cât facilitează accesul publicului în
laboratorul de creaţie al autorului; jurnalul este o consemnare a încercărilor şi eșecurilor sale creative, după cum este și o expunere a
preocupărilor sale, care explică geneza textului artistic. Deşi este un text intim, care este menit să fie ascuns de indiscreţia publicului,
jurnalul unui scriitor ajunge să fie, în multe cazuri, publicat. Interesul editorilor și publicului pentru un astfel de text este firesc, pentru că
lectura lui prezintă aspecte neoficiale ale existenței sale, precum și aspecte necunoscute ale personalităţii sale, care-i dezvăluie, în fapt,
umanitatea.
De aceea cred că lectura unui jurnal ne ajută să înţelegem contextul şi semnificaţia operelor unui scriitor.
Pe de o parte, jurnalul este un gen profund confesiv, un text în care diaristul alege să-şi exprime bucuriile, nemulţumirile şi
temerile. De exemplu, Jeni Acterian, aflată aici la vârsta școlarităţii, se lamentează în privinţa programului său încărcat, a examenelor
grele pe care trebuie să le susţină şi la discipline care îi sunt antipatice. Trăieşte cu sentimentul că îi pierde timpul pe care l-ar dedica
altminteri proiectelor literare. Pentru ca efortul intelectual să i se pară mai puţin dureros, cugetă la cărţile pe care ar vrea să le citească,
caută subiectul unei nuvele pe care intenţionează să o scrie etc.

6
 Pe de altă parte, jurnalul reprezintă o cartografiere a unei epoci istorice. Prin lectura unui jurnal dintr-o anumită perioadă se
observă aspecte ale modului de viaţă, de la evenimente la mentalităţi. Lectura unui jurnal relevă concepţii şi idei care astăzi, deși sunt
anacronice, ne atrag atenţia, pentru că reprezintă un element de originalitate.
În concluzie, lectura jurnalului unui scriitor constituie o activitate spirituală incitantă pentru că dezvăluie aspecte nebănuite ale
personalităţii și existenţei unui scriitor, care ne conduc la înţelegerea operei sale și pentru că prezintă o imagine autentică asupra unei
perioade istorice.

- brainstormingul: Elevii fac asocieri pornind de la cuvântul argumentare și se realizează, concomitent, un ciorchine la tablă.

DEFINIREA
Argumentul 1,
TEMEI
exemplu

ENUNȚAREA Argumentul
OPINIEI 2,
TEXT
PERSONALE exemplu
ARGUMENTATIV
CONCLU
ZIA

Pornind de la asocierile făcute, se reactualizează definiția argumentării:

Argumentarea este un mijloc prin care se susține sau se demonstrează în mod logic, un punct de vedere privitor la o anumită temă . Orice
argumentare presupune folosirea unor conectori, întrucât scopul său este de a persuada.

- evaluarea formativă (se realizează în două etape: evaluare orală și evaluare scrisă)

7
 Etapa 1. Oral, se rezolvă cerința subiectului I, punctul B. Se atrage atenția asupra reperelor de care trebuie să se țină cont în rezolvarea acestui subiect. În
deosebi, se atenționează asupra oferirii unei definiții referitoare la tema textului argumentativ.

Li se solicită elevilor mai întâi opinia și apoi două argumente în legătură cu cerința propusă.

Posibil răspuns: Bunătatea este o trăsătură de caracter complexă care include un ansamblu de alte însuşiri pozitive: generozitate, milostenie, altruism,
loialitate, disponibilitate de a ierta etc. Bunătatea se numără printre virtuţile creştine şi este însuşirea primordială la eroii din basme, atât de importantă,
încât, în lipsa ei, nu pot întreprinde călătoria care le este destinată şi este cerută, în fapt, de înţelesul însuşi al basmului, în care protagonistul trebuie să
reinstaureze ordinea binelui. Literatura demonstrează că binele este condiţia firească a existenţei, în timp ce răul este un accident.

Consider că această calitate, bunătatea, ar trebui să-i caracterizeze pe oameni, după cum este prezentă în structura personalităţii lui Mircea Eliade.
Pe de o parte, bunătatea scriitorului Mircea Eliade rezultă dintr-o serie de alte trăsături, care-i construiesc o personalitate unică, după cum subliniază şi
Steinhardt: „Gata mereu să ajute, să sprijine, să găzduiască; nici urmă de invidie la el, de ținere de minte a răului, de îndărătnicie în supărări.”
Pe de altă parte, bunătatea este reprezentată de disponibilitatea de a ierta şi de a-şi recunoaşte greşelile, fără părtinire şi fără orgoliu. Eliade „ştia să le
înfrângă (prejudecăţile), să le corecteze cu bună-credinţă, o candoare şi o bună voie care convingeau şi fermecau.”
În concluzie, bunătatea este trăsătura care îl caracterizează într-o bună măsură pe Mircea Eliade şi, în felul în care este prezentată în text, ar trebui să ne
caracterizeze pe toţi.

VII. Asigurarea retenției și a transferului (5 min.)

Etapa 2. Se solicită elevilor efectuarea în scris, ca temă, a textului argumentativ discutat în clasă, pornind de la ideile dezbătute în clasă. (etapa 1),
opțional, și un text argumentativ referitor la importanta unei valorii în viața adolescenților, dintre cele primite în dosar:

Valori de pe semnele de carte: Devenim Oameni Valori de pe cartonașele Devenim Oameni

credința, creativitatea, sensibilitatea, siguranța, stima, entuziasmul, compasiunea, cumpătarea, curajul, discreția, disponibilitatea, flexibilitatea,
elocvența, hărnicia, generozitatea, toleranța; fermitatea, iertarea, inițiativa, justiția, loialitatea, mulțumirea, onestitatea,
punctualitatea;

8
9