COLEGIUL NAȚIONAL „NICOLAE TITULESCU” – PUCIOASA, DÂMBOVIȚA

PROIECT DIDACTIC

DATA: 27.03.2013
PROFESOR: ANCUȚA IULIANA
CLASA: A IX-A G
Aria curriculară: LIMBĂ ȘI COMUNICARE
DISCIPLINA: LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ
TEMA LECȚIEI: Iubirea ca trăire esențială – raportul autor-narator-personaj
Text-suport: Maitreyi de Mircea Eliade
TIPUL LECȚIEI: consolidare de cunoștințe
SCOPUL LECŢIEI: evidențierea temei iubirii în texte literare și a rolului instanțelor comunicării narative în
crearea lumii ficționale, ce are drept temă iubirea.

VALORI ŞI ATITUDINI:
 Cultivarea interesului pentru lectură, a plăcerii de a citi şi a gustului estetic în domeniul literaturii
 Stimularea gândirii autonome, reflexive şi critice în raport cu diversele mesaje receptate
 Formarea unor reprezentări culturale privind evoluţia şi valorile literaturii române
 Abordarea flexibilă şi tolerantă a opiniilor şi a argumentelor celorlalţi

COMPETENŢE GENERALE:
1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în receptarea şi în producerea mesajelor în diferite situaţii de
comunicare
2. Folosirea modalităţilor de analiză tematică, structurală şi stilistică în receptarea diferitelor texte literare şi
nonliterare
3. Argumentarea în scris şi oral a unor opinii în diverse situaţii de comunicare

COMPETENŢE SPECIFICE: CONŢINUTURI:

1.3. exprimarea orală sau în scris a propriilor reacţii şi
opinii privind textele receptate;
1.5. utilizarea corectă şi adecvată a formelor
exprimării orale şi scrise în diverse situaţii de
comunicare;
2.6 aplicarea conceptelor de specialitate în analiza şi
discutarea textelor literare studiate;
3.3. argumentarea unui punct de vedere privind
textele studiate.
 exprimarea orală şi scrisă a reacţiilor şi a opiniilor
faţă de textul narativ;
 normele limbii literare (DOOM 2);
 gen epic;
 autor, narator, cititor; perspectivă narativă;
 timpul şi spaţiul în naraţiune;
 naraţiunea la persoana I;
 discurs argumentativ oral şi scris.

OBIECTIVE COGNITIVE:
1. Să utilizeze corect limba română în organizarea propriului discurs oral şi scris;
2. Să identifice specificul textului narativ;
3. Să aplice conceptele operaţionale specifice comunicării narative: acțiune, subiect, instanțele comunicării
narative, perspectivă narativă, timpul şi spaţiul în naraţiune, naraţiunea la persoana I, viziune despre lume și
viziune artistică;
4. Să explice relația dintre scriitor și creația sa.

OBIECTIVE AFECTIVE:
1. Să interiorizeze valorile etico-estetice implicate în cunoașterea universului uman și în receptarea universului
literar ce se modelează după imaginea acestuia;
2. Să-şi cultive sensibilitatea prin receptarea din perspective diferite a aceleiași tematici.

METODE ŞI PROCEDEE DIDACTICE:

 expunerea problematizantă;
 conversaţie euristică;
  învăţarea prin descoperire;
 lucru pe grupe.

METODE ŞI TEHNICI DE EVALUARE:

o observarea curentă;
o chestionarea orală;
o fişă de autoevaluare pentru elevi.

FORME DE ORGANIZARE A ÎNVĂŢĂRII: individual și pe grupe.

MATERIALE ŞI MIJLOACE TEHNICE DE ÎNVĂŢĂMÂNT:

o fragmente din romanul „Maitreyi” și din „Memorii” de Mircea Eliade;
o fişa de lucru;
o fişă de autoevaluare;
o caietele elevilor;
o prezentare PowerPoint;
o calculator și videoproiector.

Capacități de învățare: clasă omogenă (elevi cu ritmuri relativ apropriate de învățare)

BIBLIOGRAFIE:
1. ***Dicționarul general al literaturii române, (coord. general Eugen Simion) vol. E/K, București,
Editura Univers Enciclopedic, 2006 (articolul de dicționar: Eliade, Mircea)
2. Dicționarul explicativ al limbii române, Editura Univers Enciclopedic, 1998
3. Ion Alexandrescu, Persoană, personalitate, personaj, București, Editura Junimea, 1988
4. Noemi Kozma, Gabriela Scoruș, Literatura română. Repere critice fundamentale, Brașov, Editura Aula,
2003
5. Perspective, revistă de didactica limbii și literaturii române, anul VII, nr. 2 (13)/ 2006, Cluj-Napoca,
Casa Cărții de Știință
6. Lectură și interpretare, coord.: Monica Onojescu, Alina Pamfil, Cluj-Napoca, Casa Cărții de Știință,
2011
7. Doina Ruști – Dicționar de teme și simboluri din literatura română, Editura Polirom, 2009, ediția a II-a,
pp. 213-218

2
 SCENARIUL DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢII

I. MOMENTUL ORGANIZATORIC: notarea absenţilor, pregătirea materialelor didactice. (2 min.)

II. CAPTAREA ATENŢIEI ELEVILOR ŞI ASIGURAREA MOMENTULUI AFECTIV: (8 min.)

Se discută despre conceptul de iubire (definire, caracteristici), pornind de la o prezentare PowerPoint cu
tema „Ce este dragostea?” (reflecții asupra temei). (5 min.)
Elevilor li se solicită răspunsul în scris la întrebările:
1. De ce credeți că iubirea este „citată” cu atâta frecvență în literatură?
2. De ce este simțită ca necesară transformarea în scriitură a experienţei trăite?
3. Cum se realizează această transfigurare în cazul genului epic? (5 min.)

III. REACTUALIZAREA CUNOȘTINȚELOR ANTERIOARE: (8 min.)

Elevii vor fi angajați într-o conversație prin care se actualizează noțiunile învățate anterior (conceptele
discutate cu privire la textul narativ „Maitreyi” de Mircea Eliade: acțiune, subiect, relația realitate-ficțiune). Se
discută, în continuare, despre apartenența la genul literar, descrierea structurii și compoziției textului (incipit,
final, conflict, planuri narative), elementele de spațiu și timp. Se insistă pe raportul realitate-ficțiune, pe care
elevii au încercat să-l explice în tema pentru acasă prin răspunsul la întrebarea: Ce credeți că îl îndeamnă pe
Allan să recitească jurnalul și să reanalizeze trecutul dureros?. Se face trecerea către identificarea instanțelor
comunicării narative așa cum reies din primul capitol al romanului. Elevii sunt rugați să identifice relația dintre
persoană ca instanță istorică (așa cum este surprinsă în „Memoriile ” lui Eliade), personalitatea ca instanță
ideală, posibilă și personajul ca instanță fictivă – așa cum apar ele în romanul „Maitreyi”. De asemenea, se face
apel la răspunsurile notate de elevi anterior pentru a evidenția viziunea despre lume introdusă prin citarea
acestei experiențe și modalitățile de construcție a lumii fictive, insistând asupra perspectivei narative.

IV. COMUNICAREA TITLULUI LECŢIEI ŞI ENUNŢAREA OBIECTIVELOR (2 min.)

Elevilor li se comunică scopurile lecției (evidențierea temei iubirii în texte literare și a rolului instanțelor
comunicării narative în crearea lumii ficționale, ce are drept element central această experiență) și obiectivele
cognitive, insistându-se asupra conceptelor operaționale utilizate (acțiune, instanțele comunicării narative,
perspectivă narativă).

V. PREZENTAREA SARCINILOR DE LUCRU ŞI DIRIJAREA ÎNVĂŢĂRII (5 min.)

Elevii sunt solicitați să formuleze câte o întrebare adresată autorului, respectiv lui Allan. Ulterior, vor
încerca să-și ofere răspunsuri reciproc. Li se propun, în continuare, sarcini de lucru conform fișei. Se lucrează
pentru a descrie viziunea asupra iubirii în fragmente selectate din text, subliniindu-se rolul instanțele
comunicării – autor, narator și personaj în construcția mesajului. Sarcina finală este aceea a textului reflexiv
pornind de la relația dintre personaj și autor, așa cum a fost ea discutată pe parcursul lecției. Elevii vor lucra în
grupe pentru a rezolva sarcinile de lucru (vezi fișa anexată).

VI. OBŢINEREA PERFORMANŢEI ŞI ASIGURAREA FEED-BACK-ULUI (20 min.)

Elevii vor descrie succint instanțele comunicării, mesajul și referentul acestuia în cazul romanului
„Maitreyi”. Se va stabili, așadar, care sunt elementele specifice viziunii despre lume și artistice. Elevii vor lucra
pe grupe pentru rezolvarea sarcinilor de lucru prezentate anterior, şi le vor prezenta frontal, printr-un raportor.
(10 min.) Se va insista asupra diferențierilor de perspectivă, pornindu-se de la întrebări de genul: Câţi Allan
există în roman? Câte timpuri există în roman? Cine spune adevărul: Allan-povestitorul sau Allan-
protagonistul? De ce este necesară scrierea, transformarea în roman a experienţei trăite? Cum se explică toate
contradicţiile dintre sentimentele trăite în trecut şi amintirea lor din prezent? Care este caracteristica
dominantă a experienței? Ce semnificație îi puteți atribui? Care este relația dintre coordonatele lumii
reprezentate, personaje și experiențele pe care acestea le trăiesc?. (10 min.)
După realizarea fiecărei sarcini de învăţare se vor face aprecieri în legătură cu nivelul activităţii (general
sau individual) elevilor şi se vor face referiri la calitatea răspunsurilor. Se vor sugera soluţii în cazul nereuşitei
învăţării şi se va avea în vedere permanent eliminarea erorilor şi a lacunelor.

VII. EVALUAREA FORMATIVĂ

3
 Pe parcursul activităţii elevii vor fi observaţi şi notaţi. De asemenea, fişele de lucru, chestionarea orală şi
prezentările orale constituie o resursă pentru evaluarea formativă.
VIII. ASIGURAREA RETENŢIEI ȘI TRANSFERULUI (2 min.)
La finalul activității, elevii vor primi, drept temă pentru acasă, redactarea unuui text argumentativ
pornind de la întrebarea: „Poate fi considerat Allan un avatar al autorului?”.

IX. EVALUAREA LECŢIEI (3 min.)

Profesorul face aprecieri generale şi nominale asupra desfăşurării lecţiei. Solicită elevii să-şi exprime
părerea răspunzând la un chestionar de autoevaluare.

Fișa de autoevaluare a elevului:

1. Ce moment al lecției ți-a plăcut cel mai mult?
2. Care sunt neclaritățile pe care le ai cu privire la tema discutată astăzi?
3. Care sunt cele mai importante trei idei pe care le-ai reținut?

Fișa de lucru

Grupa I: fragmente care cuprind evocare

Exemple:
„Îmi amintesc foarte vag că, văzând-o o dată în maşină, aşteptând în faţa lui Oxford Book Stationary [...] am
avut o ciudată tresărire, urmată de un foarte surprinzător dispreţ”.
„Mă aflam, atunci, la începutul carierei mele în India”.
„Maitreyi mi s-a părut, atunci, mult mai frumoasă, în sari de culoarea ceaiului palid, cu papuci albi cusuţi în
argint, cu şalul asemenea cireşelor galbene, şi buclele ei prea negre, ochii ei prea mari, buzele ei prea roşii
creau parcă o viaţă mai puţin umană în acest trup care trăia, s-ar fi spus, prin miracol [...] etc.”
„Aşteptam să-mi spună ceva şi Maitreyi, pe care o întâlneam devreme de tot, la ceai [...]. Şi într-o zi mi-a
spus ... etc.”
„Am intrat în odaia mea oarecum intimidat, cu o turbure dezamăgire în suflet [...]”
„Îi spusei atunci că o iubesc. Nu ştiu cum au răsunat cuvintele mele [...].”
„Maitreyi continuă totuşi cu o simplitate care începu să mă cucerească. Vorbea apei, vorbea cerului [...].”

Cerințe:
1. A cui este vocea?
2. La ce persoană se face naraţiunea?
3. De ce simte Allan nevoia de a evoca o iubire trecută şi iremediabil pierdută?
4. Care sunt stările/ sentimentele lui Allan faţă de evenimentele pe care le trăieşte?

Grupa a II-a: fragmente din jurnalul lui Allan

Exemple:
,,«Nu are o frumuseţe regulată, ci dincolo de canoane, expresivă până la răzvrătire, fermecătoare în sensul
magic al cuvântului. Recunosc că nu mi-am putut lua gândul de la ea toată noaptea».”
,,«Noi doi, singuri, discutând despre virilitate: Walt Whitman, Papini şi ceilalţi. Ea a cetit puţin, dar mă
ascultă. Ştiu că mă place. Mi-o spune. Mărturiseşte că [...]»”
„«Oh! Dar lucrurile nu sunt atât de simple. O iubesc mult, feroce, si mi-e teamă de Maitreyi.”

1. A cui este vocea?

2. De ce simte Allan nevoia de a-şi nota în jurnal impresiile?
3. Ce se remarcă la nivelul confesiunii?

Grupa a III-a: note şi paranteze care cuprind comentarii naratoriale ulterioare trăirii
Exemple:
,,(ah! cum am să pot eu sugera privirile ei, niciodată aceleaşi, niciodată).”
,,O dată, la masă, am înţeles că şi d-na Sen ar dori acelaşi lucru. Nu pot spune că e conspiraţie (Notă: deşi
crezusem multă vreme astfel).”
,,(Notă: Jurnalul e mai întotdeauna un prost psiholog, după cum această povestire va confirma. De aceea
extrag notele de faţă; ca să-mi dau încă o dată seama cât de absurd pluteam în închipuire).”
4
,,(Notă. Jurnalul acesta e exasperant. De ce trebuie să sufăr atâta ca să înţeleg un singur om? Pentru că,
mărturisesc, nu înţelegeam nimic din Maitreyi pe atunci, deşi credeam că o iubesc şi că sunt iubit).”

1. A cui este vocea?

2. De ce simte nevoia Allan să adauge comentarii şi note pe marginea jurnalului?
3. Care este atitudinea lui din prezent faţă de clipele trăite în trecut, consemnate în jurnal?

Grupa a IV-a: fragmente care cuprind referiri la scrierea jurnalului

„Am şovăit atâta în faţa acestui caiet, pentru că n-am izbutit să aflu încă ziua precisă când am întâlnit-o pe
Maitreyi.”
„Astăzi am răsfoit multă vreme jurnalul meu din Asssam. Cu câtă trudă descifram însemnările de peste zi şi le
transcriam în caietul început o dată cu noua mea viaţă [...]. Eram cuprins de un sentiment ciudat [...], că
lumea aceasta atât de veche şi munca noastră laolaltă atât de nouă îşi aşteaptă încă romancierul [...]. Voiam
să dau viaţă acestor locuri [...].”
„Voiam să public mai târziu o carte despre adevărata viaţă a albului în Assam şi mă analizam cât puteam mai
precis.”
„Închisei uşa cu bara şi scrisei în jurnal: «Prima discuţie cu Maitreyi. De remarcat [...]». După ce am
însemnat în jurnal acele câteva linii m-am întins în pat şi m-am lăsat în voia gândurilor. [...] m-am ridicat
după câteva minute, am redeschis jurnalul şi am adăugat: «Poate mă înşel...».”
,, [...] jurnalul – care nu prevedea o schimbare atât de apropiată – nu păstrează decât scheletul unei vieţi pe
care acum nu o mai pot intui şi nu o mai pot evoca.”

1. A cui este vocea?

2. De ce scrie Allan un jurnal?
3. Ce rol joacă jurnalul în viaţa lui Allan?
4. Cât de credibil este jurnalul în prezent?

Concluzii:
1. Câţi Allan există în roman?
2. Câte timpuri există în roman?
3. Cine spune adevărul: Allan-povestitorul sau Allan-protagonistul?
4. De ce este necesară scrierea, transformarea în roman a experienţei trăite?
5. Cum se explică toate contradicţiile dintre sentimentele trăite în trecut şi amintirea lor din prezent?
6. Care este caracteristica dominantă a experienței? Ce semnificație îi puteți atribui?
7. Care este relația dintre coordonatele lumii reprezentate, personaje și experiențele pe care acestea le
trăiesc?