PROIECT DIDACTIC

Profesor: FEKETE MARIA IOANA

Unitatea şcolară: Colegiul Tehnic „Dr. I Raţiu”, Turda

Clasa: a X-a A

Disciplina: Limba şi literatura română

Subiectul lecţiei: Dialogul, monologul. Elemente paraverbale şi nonverbale

Tipul lecţiei: mixtă

Competenţe generale:

 Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în diferite situaţii de comunicare;

 Comprehensiunea şi interpretarea textelor;
 Situarea în context a textelor studiate prin raportare la epocă sau la curente culturale / literare;
 Argumentarea orală sau în scris a unor opinii în diverse situaţii de comunicare.
Valori şi atitudini:

- Cultivarea interesului pentru lectură şi a plăcerii de a citi, a gustului estetic în domeniul

literaturii;
- Stimularea gândirii autonome, reflexive şi critice în raport cu diversele mesaje receptate;
- Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de comunicare şi a încrederii în propriile abilităţi de comunicare;
- Abordarea flexibilă şi tolerantă a opiniilor şi a argumentelor celorlalţi.
- Cultivarea creativităţii în aspecte legate de producerea de text.
Competenţe specifice:

 Aplicarea cunoştinţelor de limbă în receptarea mesajelor orale şi scrise;

 Folosirea adecvată a strategiilor de comunicare orală în monolog şi dialog;
 Utilizarea tehnicilor şi strategiilor argumentative în situaţii de comunicare diverse;
 Compararea şi evaluarea unor argumente diferite în vederea formulării unor judecăţi proprii.
Competenţe de referinţă:

elevii vor fi capabili:

- să recunoască modurile de expunere

- să realizeze discursuri pornind de la modurile de expunere recapitulate.
- să creeze situaţii de comunicare în care să valorifice elemente nonverbale şi paraverbale;
Strategia didactică: mixtă

Metode şi procedee: analiza literară, conversaţia, explicaţia, descoperirea, expunerea, problematizarea, jocul de rol

Mijloace de învăţământ: textul suport, cărţi, manuale, caiete, tabla, creta, foi de flipchart, marker

Forma de organizare: frontal, pe grupe, individual

Resurse:

a) umane: capacitatea de învăţare a elevilor (clasă cu elevi buni); cunoştinţele lor anterioare de teorie literară

b) temporale: 50’

c) bibliografice:

 ministeriale: Programa şcolară pentru limba şi literatura română pentru clasa a X-a
 pedagogice: Ghe. Dumitriu şi C. Dumitriu, Psihopedagogie, EDP, Bucureşti, 2004
 metodice: V. Goia, Metodica predării limbii şi literaturii române, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2002;
C. Parfene, Metodica studierii limbii şi literaturii române în şcoală, Ed. Polirom, Iaşi, 1999;
N. Eftenie, Introducere în metodica limbii şi literaturii române, Ed. Paralela 45, 2008;

Alina Pamfil, Limba şi literatura română în gimnaziu. Structuri didactice deschise, Paralela 45, 2008;

Alina Pamfil, Didactica literaturii. Reorientări, Editura Art, 2016

 SCENARIUL DIDACTIC

Evenimente CONŢINUTURI ŞI SARCINI DE ÎNVĂŢARE Metode

ale lecţiei

Evocare Captarea atenţiei, organizarea contextului educativ, notarea conversaţia

absenţelor.

Verificarea cunoştinţelor de limbă, dobândite anterior: modurile de

expunere şi unde le-am întâlnit, exemplificaţi fiecare mod în parte; expunerea
de câte feluri poate fi cumunicarea . explicaţia
Analizarea răspunsurilor elevilor

Anunţarea titlului lecţiei şi a obiectivelor propuse: Dialogul, explicaţia

monologul. Elemente nonverbale şi paraverbale utilizate în
comunicare expunerea

Realizarea Elevii primesc o Fişă de lucru în care sunt formulate cerinţele legate conversaţia
sensului de modul de expunere: dialogul întâlnit în comedia O scrisoare
pierdută de I. L.Caragiale. Anexa 1. analiza pe text

După rezolvarea cerinţelor primite se analizează împreună cu elevii expunerea

soluţiile găsite problematizarea
Elevii vor primi cea de-a doua fişă (Anexa 2). Gândiţi, lucraţi în
Fiecare elev, ajutat de colegul de bancă, formulează răspunsuri la perechi, comunicaţi
întrebările date.

Răspunsurile se vor discuta cu perechea din banca vecină.

Fiecare grupă formată acum din două perechi va prezenta rezultatele Joc de rol
obţinute.

Fiecare grupă îşi va desemna un membru care este rugat să prezinte

clasei o întâmplare reală sau imaginară. Clasa trebuie să observe
elementele de comunicare involuntară care sunt adecvate efectului.
Problematizarea
 Clasa primeşte o imagine (Anexa 3). Pornind de la această imagine explicaţia
prezentaţi ce aspecte ale comunicării nonverbale sunt esenţiale
pentru postura de orator a lui Cațavencu, personajul care domină
audienţa. Explicaţi.

Reflecția Clasa este rugată să scrie un text în care subiectul să fie nevoia de Eseul de 5 minute
comunicare, în text trebuie introduși termenii: monologul, dialogul şi
elementele nonverbale.

Feed-backul se face permanent, prin analizarea răspunsurilor

elevilor. Elevii vor fi solicitaţi să răspundă la întrebări care nu au
aparţinut grupei lor de lucru şi vor primi fişele de lucru individual,
pentru evaluare formativă.

Notarea elevilor care au participat activ la lecţie.

La sfârşitul lecţiei clasa este rugată să citeasă din textele scrise de expunerea
ei.:

Tema pentru acasă: Clasa primeşte o fişă de exerciţii (Anexa 4).


 ANEXA 1

Citiţi cu atenţie prima scena din Actul I al comediei O scrisoare pierdută de I. L. Caragiale

Analizaţi dialogul fragmentului ţinând cont de următoarele aspecte:

 Cine sunt vorbitorii

 Care e scopul comunicării
1. Informativ
2. Emoţional
3. Argumentativ
4. Persuasiv
 Care e contextul comunicării
1. Identitatea vorbitorilor
2. Relaţia dintre aceştia
3. Locul unde are loc dialogul
4. Timpul
 Care e rolul formulelor de adresare

Scena I
TIPĂTESCU, puţin agitat, se plimbă cu „Răcnetul Carpaţilor" în mână; e în haine de odaie;
PRISTANDA în picioare, mai spre uşă, stă rezemat în sabie
TIPĂTESCU (terminând de citit o frază din jurnal) : „...Ruşine pentru oraşul nostru să tremure în faţa unui
om!... Ruşine pentru guvernul vitreg, care dă unul din cele mai frumoase judeţe ale României pradă în
ghearele unui vampir!..." (indignat) Eu vampir, 'ai?... Caraghioz!
PRISTANDA (asemenea) : Curat caraghioz!... Pardon, să iertaţi, coane Fănică, că întreb: bambir... ce-i
aia, bampir?
TIPĂTESCU: Unul... unul care suge sângele poporului... Eu sug sângele poporului!...
PRISTANDA: Dumneata sugi sângele poporului!... Aoleu!
TIPĂTESCU: Mişel!
PRISTANDA: Curat mişel!
TIPĂTESCU: Murdar!
PRISTANDA: Curat murdar!
TIPĂTESCU: Ei! nu s-alege!
PRISTANDA: Nu s-alege!
TIPĂTESCU: Cu toată dăscălimea dumnealui, cu toată societatea moftologică a dumnealui... degeaba! să-
mi rază mie mustăţile!
PRISTANDA: Şi mie!
TIPĂTESCU: Dar în sfârşit, las-o asta! lasă-l să urle ca un câine!
PRISTANDA: Curat ca un câine!
ANEXA 2

Citiţi fragmentul următor din Actul II al comediei O scrisoare pierdută de I. L. Caragiale, apoi
formulaţi răspunsuri pentru următoarele cerințe:

1. Care este modul de expunere predominant?

2. Extrage din text câte 3 pronume, respectiv 3 verbe prin care se evidenţiază subiectivitatea
monologului

Pronume Verbe

3. În general, în textul unui monolog se obişnuieşte să se deosebească 3 părţi:

a. Introducere
b. Cuprins
c. Încheiere

Descoperă dacă acestea se regăsesc în fragmentul citat.

Scena III

GHIŢĂ PRISTANDA singur; intră prin dreapta; e puţin mişcat O făcurăm şi p-asta... şi tot degeaba. Am
pus mâna pe d. Caţavencu... Când am asmuţit băieţii de l-a umflat, striga cât putea: „Protestez în numele
Constituţiei! Asta e violare de domiciliu!" — Zic: „Curat violare de domiciliu! da' umflaţi-l!" Şi l-au
umflat. L-am turnat la hârdăul lui Petrache. M-am întors cu birja acasă la el, am căutat prin toate
colţişoarele, am ridicat duşamelele, am destupat urloaiele sobii, am scobit crăpăturile zidului: peste putinţă
să dau de scrisoare. M-am întors la poliţie, l-am scotocit prin buzunare, peste tot: nu e şi nu e. L-am
ameninţat că am poruncă de la conul Fănică să-l chinuiesc ca pe hoţii de cai,... degeaba: nu spune decât
numai şi numai coanii Joiţichii. O caut şi nu o găsesc; acasă nu-i, aici nu e... A! iacăt-o... Coană Joiţico!
ANEXA 3 Ce aspect de comunicare nonverbală din caricatura redată mai jos este esenţial pentru
postura de orator care domină audienţa lui Caţavencu? Explicaţi.

Caricatura lui Aurel Jiquidi – Discursul oratoric al lui Caţavencu

ANEXA 4 TEMĂ

Ex. 1 Citiţi textul reprodus mai jos şi explicaţi dacă este un dialog sau un monolog. Comparaţi-l cu cel
discutat din textul lui Caragiale în privinţa eficienţei comunicării.

“Interior burghez, cu fotolii. Este seara după masă. Domnul Smith, în papuci, fumează pipa şi citeşte
ziarul.Are ochelari, o mustaţă engleză căruntă. Lângă el, pe un alt fotoliu, doamna Smith cârpeşte ciorap.
Un lung moment de tăcere. Pendula bate de şaptesprezece ori.

DOAMANA SMITH: E ora noua. Am mâncat supă, peşte, carne cu cartofi, salată şi am băut bere. Copiii
au băut apă. Am mâncat bine, astă seară.

(Domnul Smith, continuându-şi lectura, face un zgomot cu limba.)

DOAMNA SMITH: Mary a prăjit bine cartofii, astă seară. Data trecută nu-I prăjise aşa bine. Mie îmi plac
numai când sunt bine prăjiţi.

(Domnul Smith continuă lectura, face un zgomot cu limba.)

DOAMANA SMITH: Carnea de viţel se potriveşte cu cartofii şi untdelemnul din salată nu era rânced.
Untdelemnul de la băcanul din colţ este mult mai bun decât untdelemnul de la băcanul din faţă. E chiar
mai bun decât untdelemnul de la băcanul din spate. Dar nici untdelemnul lor nu era prea rău.”

(Eugene Ionesco, Englezeşte fără profesor)

Ex. 2 Ce aspect al comunicării nonverbale poate subtitui în fragmentul de mai sus răspunsul partenerului
de dialog? Care este efectul lui artistic?