PROIECT DIDACTIC

Profesor: Roxana Gal

Clasa: a IX-a învățământ profesional
Obiectul: Limbă şi literatura română
Unitatea de învăţare: Adolescența
Subiectul lecţiei: Situaţia de comunicare. Factorii comunicării
Tipul lecţiei: de formare de priceperi şi deprinderi
Competențe generale:
1. Utilizarea corectă și adecvată a limbii române în receptarea și producerea mesajelor, în diferite
situații de comunicare.
Competenţe specifice:
1.1. Utilizarea adecvată a achizițiilor lingvistice în receptarea diverselor texte;
1.2. Identificarea elementelor specifice din structura unor tipuri textuale studiate;
1.4. Redactarea unor texte diverse;
1.5. Utilizarea corectă și adecvată a formelor exprimării orale și scrise în diverse situații de
comunicare.
Obiective operaţionale:
La sfârşitul lecţiei elevii vor fi capabili:
 Cognitive
 Să explice schema comunicării;
 Să analizeze anumite situații de comunicare;
 Să menţioneze factorii care perturbă situaţiile de comunicare date;
 Să creeze texte în care să aplice cunoştinţele referitoare la comunicare, conform
cerinţelor.
 Afective
 Să-și susţină, prin joc de rol, textele create;
 Să contribuie activ-participativ la desfăşurarea lecţiei.

1
Strategii didactice:
 Forme de organizare: frontal, individual;
 Metode şi procedee: conversaţia euristică, lectura expresivă, exercițiul, explicaţia,
problematizarea, brainstormingul;
 Mijloace de învăţământ: manual, fişă de lucru, tablă;
 Material bibliografic:
-Comunicarea. Repere fundamentale, Mihai Dinu, Editura Orizonturi, București, 2007.
-Didactica limbii române. Fundamente teoretico-aplicative, Emanuela Ilie, Editura Polirom,
2008.
 Resurse educaţionale: capacitățile receptive și cunoștințele însușite anterior ale elevilor,
sala de clasă, timp la dispoziție – 45 de minute.

2
 SCENARIUL DIDACTIC

1. Moment organizatoric:
Se pregătesc materialele necesare. Se verifică prezenţa.

2. Captarea atenţiei:
Se propune spre lectură un text și se iniţiază o discuţie prin care se analizează actul de
comunicare realizat.

3. Anunţarea subiectului lecţiei şi a obiectivelor operaţionale:

Elevii sunt informaţi cu privire la subiectul lecţiei şi obiectivele operaţionale.

4. (Re)actualizarea unor cunoștințe anterioare, necesare procesului de formare a

priceperilor și deprinderilor:
Se stabilesc, prin conversaţie frontală, componentele actului de comunicare, realizându-se pe
tablă schema comunicării concepută de Roman Jakobson.

5. Dirijarea învăţării:
Se lucrează individual şi se discută frontal exerciţiile de pe fişă. Pentru primele trei exerciții
se acordă timp de lucru/ de gândire două minute. Rezolvarea exerciţiilor va fi însoţită de
discutarea particularităţilor situaţiilor date.

6. Asigurarea feedbackului:
Se realizează pe parcursul derulării lecţiei, întărirea făcându-se prin aprecieri verbale.

7. Obţinerea performanţei:
Elevii vor alcătui texte de aproximativ 5-10 de rânduri, reprezentând situaţii de comunicare
adecvate cerinţei – timp de lucru: 5 minute. Rezultatele vor fi expuse prin joc de rol. Se vor
analiza mesajele prezentate.
Rândul 1: reclamă la un produs
Rândul 2: discurs de campanie electorală

3
 Rândul 3: mesaj către Ministrul Educației
8. Asigurarea retenţiei şi a transferului:
Elevii vor avea de rezolvat o temă pentru acasă:
Redactează o scrisoare adresată unui personaj dintr-un text citit căruia să-i destăinui stările și
sentimentele pe care le ai ca elev al clasei a IX-a!

4
 *Captarea atenției:

Discutaţi particularităţile comunicării în secvenţa următoare:

„(...) dragul meu Enrico, bine zicea mama, că ţi-e grea cartea! Văd că nu mergi la
şcoală cu toata inima, cum mi-ar plăcea mie; şi-mi pare rău! Nu ştii cât de urâtă şi lungă ar fi
toată ziua dacă n-ai merge la şcoală! (...) Gândeşte-te la copiii muţi, la cei orbi, căci şi ei învaţă.
(...) Gândeşte-te la sumedenia de copii care, aproape în aceeaşi oră, merg la şcoală în toate
ţările din lume. Urmăreşte-i cu închipuirea cum se duc, străbătând potecile satelor, străzile
zgomotoase ale oraşelor, mergând de-a lungul mărilor şi al lacurilor, când sub arşiţa unui soare
dogoritor, când prin negură; în bărci, prin toate ţările străbătute de canaluri; călări, prin
câmpiile întinse; cu sania, prin ţinuturile troienite de zăpadă; prin văi şi pe dealuri; prin păduri
şi pâraie, suindu-se pe cărările singuratice ale munţilor; singuri sau mai mulţi împreună, toţi cu
cărţile în mână, îmbrăcaţi în mii de feluri, vorbind mii de limbi. (...) Mii şi milioane, toţi merg să
înveţe, într-o sută de chipuri deosebite, cam aceleaşi lucruri. Închipuieşte-ţi acel furnicar de
copii a o sută de popoare, acea nemărginită mişcare din care faci şi tu parte, şi gândeşte-te că,
dacă ar înceta acea mişcare, omenirea ar recădea în barbarie, căci această mişcare e însuşi
progresul, speranţa şi fala lumii. Înainte dar! Soldăţel al armatei celei mari! Cărţile sunt armele
tale, clasa e escadronul tău, câmpul de bătaie e lumea întreagă şi izbânda e propăşirea omenirii.
Ia seama, Enrico dragă, să n-ajungi un soldat netrebnic!
Tatăl Tău”
(„Cuore, inimă de copil” de Edmondo de Amicis)

5
 FIŞA DE LUCRU

1. Analizați următoarele situaţii de comunicare şi identificați, acolo unde cazul, factorii

la nivelul cărora apar deficienţe:
a) doi elevi discută în pauză despre ultimul text studiat;
b) un aparat de radio transmite într-o încăpere goală;
c) mama citeşte scrisoarea de la fiul ei;
d) în parc are loc un spectacol de teatru la care asistă mulţi tineri;
e) un japonez ţine un discurs în limba sa în faţa voastră;
f) un elev telefonează colegului său, dar cel care răspunde nu-l aude;
g) un tânăr se destinde navigând pe o reţea de socializare pe Internet.

2. Stabiliţi corectitudinea mesajului următor și menționați la nivelul cărui factor apar

probleme:
„Mihai cred că calea care ai ales-o nu e cea mai bună. Vreau decât să-ţi spun să ai
încredere în tine însuşi.”

3. Propuneți situații de comunicare adecvate mesajelor următoare:

a) Vă rog, domnule, daţi-mi voie să trec!
b) Săgeată înainte pe fond albastru înseamnă sens unic.
c) Trenul Iaşi – Mangalia pleacă la ora 17:30 de la linia 3.
d) Vai, ce vreme frumoasă!
e) „Apele plâng, clar izvorând în fântâne” (Mihai Eminescu, Sara pe deal)
f) Alo! Mă auzi? Mai eşti pe fir? Ai înţeles ce-am spus sau trebuie să repet?
g) Pomul se cunoaşte după roade, omul după fapte.

6
 4.Citiţi cu atenţie textul, apoi analizaţi particularităţile actului de comunicare:

O inspecțiune (fragment) - Adaptare după I.L. Caragiale

Profesorul: Onorat domnul inspectore va binevoi un momânt să asculke aplicățiunea metoaghii

intuikive. [...] Tu, ăla ghe colo... Spune-ne tu doară: ce iaște ființă și ce iaște lucru, mă?
Elevul 1: Lucrul, dom`le, este care nu mișcă și ființă pentru că mișcă!
Profesorul: No! dar ornicul meu... ființă-i ori lucru?
Elevul 1: E lucru, dom`le!
Profesorul: Că-z doară mișcă, mă! auzi-l!
Elevul 1: Da, dar dacă nu-l întoarcem, nu mișcă.
Profesorul : Bravo! Bine! Tu, mă, celălant... câte picioare are boul, mă?
Elevul 2: Patru, dom`le.
Profesorul: Ei..., că-z doară n-o să aibă șepke... Și ce e boul cu patru picioare – lucru ori ființă,
ha?
Elevul 2: Ființă, dom`le.
Profesorul: Dar masa... ființă-i? Ori...
Elevul 2: E lucru, dom`le.
Profesorul: No, că-z doară n-are și ea patru picioare?
Elevul 2: Da, dar nu se mișcă, dom`le.
Profesorul: Ei..., să se miște... poate... dar cu șpiritismus! (...)

Redactează o scrisoare adresată unui personaj dintr-un text citit căruia să-i
destăinui stările și sentimentele pe care le ai ca elev al clasei a IX-a!