Sapt IV, V Situatia de Comnicare

Plan de lecţie
Școala Gimnazială nr.2 Satu Nou

Data: 03. 10. 2016
Clasa: a V-a
Prof.: Vlad Iulia
Aria curiculară: Limbă și comunicare
Disciplina: Limba și literatura română
Subiectul lecției: Situaţia de comunicare
Tipul lecției: dobândire de noi cunoștinţe
Obiective operaționale:
La sfârşitul orei toţi elevii vor fi capabili:
 să defineasca termenul comunicare;

 să explice diferenţa dintre comunicarea dialogată și comunicarea monologat;
 să explice diferenţa dintre comunicarea verbală și comunicarea nonverbală;
 să identifice elementele situaţiei de comunicare: emiţător, receptor, mesaj, cod, canal,
context;
Strategia didactică:
1. Metode şi procedee: conversația euristică, explicația, exercițiul, observația,
problematizarea, brainstorming;
2. Materialele didactice : manualul, culegerea, fișe de lucru, planșe;
3. Forme de organizare a activităţii elevilor: activitatea frontală combinată cu
activitatea individuală, activitatea pe grupe;
4. Resurse: capacităţile normale de învăţare ale elevilor, cunoştinţele anterioare;
Timp: - 50 minute;
Scenariu didactic
1. Moment organizatoric: Stabilirea unui climat favorabil, verificarea prezenţei

elevilor și pregătirea materialelor necesare desfăşurării lecţiei.
2. Verificarea temei: Verific prin sondaj calitatea şi cantitatea temei. Elevii sunt
solicitaţi să citească, să motiveze fiind antrenată prin întrebări întreaga clasă.
3. Captarea atenţiei: Voi împărţi elevilor bileţele colorate pe care aceştia
notează un cuvânt care să descrie starea lor de spirit. Biletele pe care apar stări
de spirit inadecvate bunei desfăşurări a activităţii se mototolesc şi se aruncă
într-un coş, iar cele pe care apar stări de spirit potrivite situaţiei se păstrează.
Se notează la tablă şi pe caiete câteva principii după care participanţii la lecţie
se vor ghida în activitatea lor: încredere, cooperare, lucru în echipă,
comunicare.
4. Anunţarea temei şi a obiectivelor propuse: Voi anunţa elevii că vor învăţa
lucruri noi pe parcursul lecţiei „Situaţia de comunicare”. Voi scrie titlul lecţiei
şi voi enumera obiectivele.
5. Dirijarea învăţării: Voi aduce exemple care să ilustreze comunicarea
dialogată si comunicarea monologată (ex: Profesorul explică copiilor lecţia în
clasă. Mama vorbește la telefon cu sora mea.Poliţistul dirijează circulaţia.).
Voi identifica împreună cu elevii elementele situatiei de comunicare și vom
realizeaza pe tablă schema (Anexa 1) .
6. Asigurarea retenţiei și a feed-back-ului: Elevilor li se explică faptul că
pentru a fi stimulaţi în găsirea conexiunilor între idei, se va aplica activitatea
pe grupe. Voi anunţa modul de lucru, regulile şi timpul de lucru estimat de 8
min. Fiecare grupă este formată din 5 elevi, care s-au organizat la începutul
orei. Elevii vor trebui să alcătuiască câte o situaţie de comunicare, indicând
emiţătorul, receptorul, codul, canalul, contextul și mesajul. Voi invita fiecare
echipă să prezinte rezultatele acestei învăţări, efectuând o evaluare orală, prin
întrebări, solicitându-i şi pe elevi să pună întrebări de clarificare.
7. Asigurarea retenţiei şi a transferului: Voi da ca temă pentru acasă exerciţiul
1 de la pagina 17, din culegere. Voi face aprecieri generale şi individuale
asupra comportamentului şi asupra participării elevilor la lecţie. Sunt notaţi
elevii care au participat activ la lecţie.
Anexa 1:
- schema situatiei de comunicare-
CONTEXT
CANAL
EMIŢĂTOR MESAJ RECEPTOR
COD
I. Urmărind schema situaţie de comunicare, identificaţi în tabelul

de mai jos componentele fiecăreia dintre situaţiile prezentate în enunţurile de mai jos.
Situaţia Componente
EMIȚᾸTOR RECEPTOR COD CANAL CONTEXT MESAJ
1.
2.
3.
4.
5.
1. Profesorul explică copiilor lecţia în clasă.

2. Mama vorbește la telefon cu sora mea.
3. Poliţistul dirijează circulaţia.
4. Diana este chemată la masă de mama sa.
5. Andrei le scrie o scrisoare bunicilor.
Plan de lecţie

Data: 03. 10. 2016
Clasa: a V-a
Prof.: Vlad Iulia
Subiectul lecției: Vocabularul limbii române
Tipul lecției: mixtă
 să definească noţiunile de: vocabular, arhaisme, regionalisme, neologisme;

 să identifice, într-un text, arhaismele şi neologismele;
 să opereze cu diferite categorii de cuvinte;
 să dovedească un stil de lucru caracterizat prin adecvare, claritate, variaţie,
cursivitate.
Metode şi procedee: conversația euristică, explicația, exercițiul, observația, problematizarea;
Materialele didactice : manualul, culegerea, fișe de lucru, planșe;
Forme de organizare a activităţii elevilor: activitatea frontală combinată cu activitatea

individuală;
Resurse: capacităţile normale de învăţare ale elevilor, cunoştinţele anterioare;
Timp: - 50 minute;
Scenariu didactic
1. Moment organizatoric: Stabilirea unui climat favorabil, verificarea prezenţei elevilor
și pregătirea materialelor necesare desfăşurării lecţiei.
3. Captarea atenţiei: Voi solicita elevii să identifice cuvintele din desenul de la pag. 32,
întrebându-i, dacă înţeleg toate cuvintele „rostite” de bibliotecă.
4. Anunţarea temei şi a obiectivelor propuse: Voi anunţa elevii că vor învăţa lucruri
noi pe parcursul lecţiei „Vocabularul limbii române”. Voi scrie titlul lecţiei şi voi
enumera obiectivele.
5. Dirijarea învăţării: Vom descoperi împreună cu elevii faptul că, vocabularul limbii
române este într-o permanenţă mișcare, deoarece apar cuvinte noi, dispar unele
cuvinte și se schimbă sensul unor cuvinte. Plecând de la exemplele din manual, vom
defini neologismele, arhaismele și regionalismele. Prin intermediul exerciţiului vom
stabili forma corectă a unor cuvinte (Anexa 1) .
6. Asigurarea retenţiei și a feed-back-ului: Voi rugă elevii să alcătuiască o scurtă
compunere, de maxim 6-7 rânduri, în care să folosească cel puţin 10 cuvinte noi
(neologisme).
7. Asigurarea retenţiei şi a transferului: Voi da ca temă pentru acasă exerciţiile 1 și 2
de la pagina 34, din manual. Voi face aprecieri generale şi individuale asupra
comportamentului şi asupra participării elevilor la lecţie. Sunt notaţi elevii care au
participat activ la lecţie.
Anexa 1:
1. Identificaţi arhaismele şi regionalismele din textele de mai jos prin
subliniere, explicând sensul lor:
a. „ Şi unde nu încep a fugi de - mi scăpărau picioarele; şi trec pe
lângă casa noastră, şi nu intru acasă, ci cotigesc în stânga şi intru
în ograda unui megieş al nostru, şi din ogradă în ocol, şi din ocol în
grădina cu păpuşoi.”
(Ion Creangă, Amintiri din copilărie)
b. Logofătul a trimis un sol la turci.
2. Uniţi printr-o cuvintele neologice care corespund cuvintelor din prima

coloană:
obraznic eroare
obosit inutil
prieten impertinent
greşeală amic
zadarnic surmenat
3. Subliniază forma corectă din următoarele variante lexicale:

 abţibild/ acţibild
 bomboane/ bonboane
 complet/ complect
 corigent/ corijent
 gref/ grep
 particolă/ particulă
 propietate/ proprietate
Plan de lecţie

Data: 04. 10. 2016
Clasa: a V-a
Prof.: Vlad Iulia
Subiectul lecției: Cuvântul – unitate de bază a vocabularului. Forma şi conţinutul
 să definească rolul cuvântului în comunicare;

 să alcătuiască enunţuri în care un cuvânt să aibă mai multe sensuri;
 să opereze cu diferite categorii de cuvinte;
 să dovedească un stil de lucru caracterizat prin adecvare, claritate, variaţie,
cursivitate.
Metode şi procedee: conversația euristică, explicația, exercițiul, observația,
problematizarea, ;
Materialele didactice : manualul, Dicţionarul explicativ al limbii române, planșe;
Forme de organizare a activităţii elevilor: activitatea frontală combinată cu

activitatea individuală, activitate pe grupe;
Timp: - 50 minute;
Scenariu didactic

3. Captarea atenţiei: Voi solicita elevii să identifice sensul expresiei „jucăria de vorbe”
din textul „Cartea cu jucării”, de Tudor Arghezi.
noi pe parcursul lecţiei „Cuvântul – unitate de bază a vocabularului.”. Voi scrie titlul
lecţiei şi voi enumera obiectivele.
5. Dirijarea învăţării: Plecând de la cuvântul “vorbă”, vom descoperi împreună cu
elevii faptul că, putem întâlni și alte cuvinte cu același sens (ex: cuvânt, vocabulă,
zisă, spusă). Prin intermediul exerciţiului vom stabili că unele cuvinte pot fi alcătuite
din aceleași sunete, deosebindu-se prin sens (ex: broască- cu sens de animal; broască-
clanţa ușii). Le voi prezenta elevilor „Dicţionarul explicativ al limbii române”. Elevii
vor descoperi faptul că, toate cuvintele sunt așezate în ordine alfabetică, prescurtările
sunt explicate în primele pagini, iar substantivele, verbele și adjectivele sunt la
singular.
6. Asigurarea retenţiei și a feed-back-ului: Le voi explica elevilor faptul că, pentru a fi
stimulaţi în găsirea conexiunilor între idei, se va aplica activitatea pe grupe. Voi
anunţa modul de lucru, regulile şi timpul de lucru estimat de 8 min. Fiecare grupă este
formată din 5 elevi, care s-au organizat la începutul orei. Voi rugă elevii să deschidă
dicţionarele la litera „d” (Grupa I), litera „f” (Grupa II), litera „g” (Grupa III), litera
„l” (Grupa IV), unde vor avea de extras câte două cuvinte, prezentând toate
particularităţile cuvintelor alese. Voi invita fiecare echipă să prezinte rezultatele
acestei învăţări, efectuând o evaluare orală, prin întrebări, solicitându-i şi pe elevi să
pună întrebări de clarificare.
8. Asigurarea retenţiei şi a transferului: Voi da ca temă pentru acasă exerciţiile 3,4 și
5 de la pagina 36, din manual. Voi face aprecieri generale şi individuale asupra
Plan de lecţie

Data: 03. 10. 2016
Clasa: a V-a
Prof.: Vlad Iulia
Subiectul lecției: Lexicul. Cuvântul de bază. Rădăcina. Sufixele şi prefixele
 să definească noţiunile de cuvântul de bază, radicalul, sufixul, prefixul și

cuvântul derivat;
 să identifice sufixele și prefixele cuvintelor derivate;
 să alcătuiască familia lexiacală a unor cuvinte;
Metode şi procedee: conversația euristică, explicația, exercițiul, observația, problematizarea,
arborele lexical, stelele căzătoare.

Materialele didactice : manualul, fișe de lucru, planșe;

individuală și activitatea pe grupe;
Timp: - 50 minute;
Scenariu didactic

3. Captarea atenţiei: Vom citi fragmentele de text din manual de la pagina 37, cerându-
le elevilor să observe care este sensul cuvintelor „frunză” și „frunziș” și dacă există o
legătură între cele două .
noi pe parcursul lecţiei „Familia lexicală”. Voi scrie titlul lecţiei şi voi enumera
obiectivele.
5. Dirijarea învăţării: Plecând de la cuvintele date „frunză” și „frunziș”, vom observa
care sunt sunetele comune și sunetele adăugate, în cazul cuvântului „frunziș”. Astfel,
vom defini cuvântul de bază, radicalul, sufixul, prefixul și cuvântul derivat. Prin
intermediul exerciţiului vom alcătui familia lexicală a unor cuvinte (Anexa 1).
6. Asigurarea retenţiei și a feed-back-ului: Le voi explica elevilor faptul că, pentru a fi
stimulaţi în găsirea conexiunilor între idei, se va aplica activitatea pe grupe. Voi
anunţa modul de lucru, regulile şi timpul de lucru estimat de 8 min. Fiecare grupă este
formată din 4 elevi, care s-au organizat la începutul orei. Voi oferi fişele de lucru şi le
voi cere elevilor să rezolve cerinţele indicate (Anexa 2). Voi invita fiecare echipă să
prezinte rezultatele acestei învăţări, efectuând o evaluare orală, prin întrebări,
solicitându-i şi pe elevi să pună întrebări de clarificare.
7. Asigurarea retenţiei şi a transferului: Voi da ca temă pentru acasă exerciţiile 7 și 8
de la pagina 38, din manual. Voi face aprecieri generale şi individuale asupra
Anexa 1:
1. Există sufixe care nu se pot ataşa cuvântului încercuit. Ele sunt stelele
căzătoare.
AR
ĂREL TIL
ŞCOALĂ
ĂRIME
IŞTE
IST IT
ĂRESC
2. Scrieţi câte cinci cuvinte cu prefixul indicat mai jos:
DEZ-
……………….
……………….
……………….
……………….
……………….
3. Explicaţi cum s-au format următoarele cuvinte: puiuţ, înflorit, reciti.

Anexa 2: Arborele lexical
Grupa I
Scrieţi pe ramurile copacului cât mai multe cuvinte dintre cele care
alcătuiesc familia lexicală a cuvântului „pădure”.
Grupa II
alcătuiesc familia lexicală a cuvântului „floare”.
Grupa III
alcătuiesc familia lexicală a cuvântului „carte”.
Grupa IV
alcătuiesc familia lexicală a cuvântului „băiat”.
Grupa V
alcătuiesc familia lexicală a cuvântului „dinte”.
Plan de lecţie

Data: 03. 10. 2016
Clasa: a V-a
Prof.: Vlad Iulia
Subiectul lecției: Sinonime / Antonime
 să definească noţiunile de sinonime, antonime;

 să găsească sininime şi antonime pentru anumite cuvinte;
 să înlocuiască în enunţuri cuvinte sininime şi antonime;
 să alcătuiască enunţuri cu cuvinte sinonime şi antonime şi să sesizeze
modificările care se produc în context;
 să găsească sinonime şi/sau antonime pentru unităţi frazeologice.
Ghiceşte-mă.
Materialele didactice : manualul, dicţionar de sinonime, culegere, fișe de lucru;

individuală;
Timp: - 50 minute;
Scenariu didactic

3. Captarea atenţiei: Voi cere elevilor să indentifice floarea din poezia ,,Toamna’’ de
O. Goga (Anexa 1).
noi pe parcursul lecţiei „Sinonime/Antonime”. Voi scrie titlul lecţiei şi voi enumera
obiectivele.
5. Dirijarea învăţării: Pornind de la perechile de sinonime găsite în text, vom
concluziona că : Acele cuvinte care au sens asemănător dar forme diferite se numesc
sinonime. Le voi prezinta elevilor « Dicţionarul de sinonime ». În continuare, voi
cere elevilor sinonime pentru cuvintele : ramuri, amabil, a aduna. Elevii vor fi
solicitaţi să găsească sensul opus al cuvântului ,,amabil’’, pe urmă vom concluziona:
Cuvintele care au forme diferite şi sensuri opuse se numesc antonime. Le voi da
elevilor să gasească antonime pentru cuvintele : dulce, lipeşte, împodobit.
6. Asigurarea retenţiei și a feed-back-ului: Voi oferi fişele de lucru şi le voi cere
elevilor să rezolve cerinţele indicate (Anexa 2).
7. Asigurarea retenţiei şi a transferului: Voi da ca temă pentru acasă exerciţiile 2, 4 și
5 de la pagina 53, din culegere. Voi face aprecieri generale şi individuale asupra
Anexa 1: Captarea atenţiei
Toamna
de Octavian Goga
Val de brumă argintie

Mi-a împodobit grădina,
Tufelor de lămâiță
Li se uscă rădăcina.
Peste creștet de dumbravă

Norii suri își poartă plumbul.
Cu podoaba zdrențuită
Tremură pe câmp porumbul.
I. Răspundeţi la următoarele întrebari :

- Cum numim noi lămâiţa ?
- Dar viforniţa ? Dar miazănoapte ?
II. Ce observăm la perechile de cuvinte găsite ?
Anexa 1:
1. Ghiceşte-mă!
- Sinonimele mele sunt: confuz, vag, nelămurit, nedefinit.
- Prefixul meu este „ne-”.
- Antonimul meu este „clar”.
Răspuns:………………
2. Notaţi în casete sinonime corespunzătoare următoarelor expresii:
brâul cerului
slab de înger
a face din ţânţar armăsar
a fi numai ochi şi urechi
a lua de suflet
3. Uneşte cuvintele din prima coloană cu cele din a doua coloană în perechi de antonime:
noroc a pleca
lumină sfârşit
curat întuneric
a sta a tăcea
a vorbi ghinion
început murdar
Plan de lecţie

Data: 03. 10. 2016
Clasa: a V-a
Prof.: Vlad Iulia
Subiectul lecției: Câmpuri lexico-semantice
Tipul lecției: dobândire de noi cunostinţe
 să definească câmpului lexical;

 să identifice elementele unui câmp lexical;
 să discearnă între elementele unui câmp lexical şi elementele unei familii lexicale;
 să alcătuiască diferite câmpuri lexicale.
ciorchinele.
Materialele didactice : manualul, culegere, fișe de lucru;
individuală;
Timp: - 50 minute;
Scenariu didactic

3. Captarea atenţiei: Voi citi poezia Lecţie, de Emil Botta şi vor fi solicitaţi elevii să
identifice din textul citit cuvintele care au o idee comună ca înţeles (Anexa 1). Atenţia
lor va fi canalizată spre importanţa identificării cuvintelor subordonate, ca înţeles, unei
idei comune, care se conturează în contextul poeziei.
noi pe parcursul lecţiei „Câmpul lexical”. Voi scrie titlul lecţiei şi voi enumera
obiectivele.
5. Dirijarea învăţării: Voi împărţi fişe de lucru , iar vor rezolva cerinţa (Anexa 2). În
continuare, voi alcătui pe tabla un ciorchine pe care îl voi completa cu ajutorul elevilor
(Anexa 3). Pornind de la ciorchine, elevii vor fi solicitaţi să precizeze elementele
câmpului lexical al florilor de grădină.
7. Asigurarea retenţiei şi a transferului: Voi da ca temă pentru acasă exerciţiile 2, 4 și
5 de la pagina 55, din culegere. Voi face aprecieri generale şi individuale asupra
Anexa 1:Captarea atenţiei
Lecţie
de Emil Botta
„Noaptea buclucaşa se duce, hoaţa, Caietul îmi face semne;
Şi dimineţile îmi spală faţa. Cuvintele stau aliniate, solemne.
Cartea strănută din răsputeri: Gândul cască somnoros, în faşă
La ce capitol am rămas ieri? Sus! E târziu: Ce stai ca un paşă?
Ghiozdanul, o riglă şi un echer Ah, vino repede, sabie, armură
Dau cu tifla din rafturi, din cer. Să lupt cu lenea care mă fură.”
Anexa 2:
I. Separă cuvintele care fac parte din familia lexicală a cuvântului primăvară de cuvintele
care sunt subordonate, ca înţeles, unei idei comune: primăvăratic, ghiocei, primăvăriţă,
înmuguri, iarbă, mărţişor, înverzi, desprimăvăra, desprimăvărat, mugur, primăvărat.
cuvintele care sunt subordonate,
primăvară ca înţeles, unei idei comune
………………………. ……………………………….
………………………. ……………………………….
……………………..... ……………………………….
………………………. ……………………………….
……………………… ………………………………..
Anexa 3: Ciorchinele
Câmpul lexical
Toate elementele câmpului

Cuprinde toate cuvintele subordonate,
lexical fac parte din aceeaşi clasă
ca înţeles, unei idei comune.
morfologică.
Câmp lexical
În componenţa
câmpului lexical intră:
Cuvinte de Sinonime
bază
Cuvinte derivate
1. Cuvintele: miner, profesor, medic, taximetrist, croitoreasă, învăţător, avocat fac parte din
câmpul lexical al …………………………
2. Alcătuieşte câmpul lexical al culorilor (7 termeni):
...................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................
3. Alcătuieşte familia lexicală, respectiv câmpul lexical al cuvântului copilărie.
copilărie (familia lexicală) copilărie (câmp lexical)
.......................................... …………………………
………………………….............. …………………………
…………………………............. …………………………
…………………………............. ………………………….
4. Ce câmp lexical poţi distinge în textul dat? Precizează şi termenii care-l alcătuiesc.
„Oaspeţii caselor noastre, cocostârci şi rândunele,
Părăsit-au a lor cuiburi ş-au fugit de zile rele;
Cârdurile de cocoare, înşirându-se-n lung zbor,
Pribegit-au urmărite de al nostru jalnic dor.”
(Vasile Alecsandri- Sfârşit de toamnă)
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………
Plan de lecţie

Data: 03. 10. 2016
Clasa: a V-a
Prof.: Vlad Iulia
Subiectul lecției: O furnică

Tipul lecției: dobândire de noi cunostinţe
 să citească fluent şi expresiv texul „O furnică” de Tudor Arghezi;

 să identifice cuvintele noi: ”mâhnit”, „merinde”, „degrabă”, „îmbucată”, „îndărăt”și să
găsească sinonime pentru acestea;
 să integreze expresiile artistice, ortogramele și cuvintele noi în enunţuri noi.
Metode şi procedee: conversația euristică, explicația, exercițiul, observația, problematizarea.
Materialele didactice : manualul, fișe de lucru;
individuală;
Timp: - 50 minute;
Scenariu didactic

3. Captarea atenţiei: O voi face printr-o prezentare Power Point ce cuprinde curiozităţi
şi informaţii despre furnici. Le voi specifica elevilor faptul că, fiecare are ca sarcină să
reţină cel puţin două informaţii prezentate.
noi pe parcursul lecţiei „O furnică”. Voi scrie titlul lecţiei şi voi enumera obiectivele.
5. Dirijarea învăţării: Le voi împărţi fiecărui elev câte o mini-fișă cu date despre autor.
Le voi cere elevilor să-și amintească ce au mai citit din opera poetului și ce mai stiu
despre acesta. Voi citi poezia, iar elevii vor găsi cuvintele necunoscute: mâhnit =
supărat, întristat; merinde = mâncare, hrană; degrabă = repede; îmbucată =
înghiţită; îndărăt = înapoi. Elevii vor alcătui oral propozitii cu toate cuvintele noi
explicate. Voi urmări lectura textului și voi face eventuale observatii. Vom scoate din
poezie expresii care înfrumuseţează textul,vom observa ce semne de punctuaţie sunt
folosite și vom explica de ce s-au folosit ghilimelele, apostroful, punctele de
suspensie.
7. Asigurarea retenţiei şi a transferului: Voi da ca temă pentru acasă exerciţiul 4 de la
pagina 47, din manual. Voi face aprecieri generale şi individuale asupra
Anexa 1:
Folosiţi-vă cunoștinţele:
1. Scria forma literară a cuvintelor subliniate în exemplele:

să vie, să-ţi mai pui o întrebare, îngrijat.
2. Arătaţi cum s-au format cuvintele: mărunţică, chelie, neștiut, furnicar.
3. Găsiţi sensul din text al cuvintelor: înfiptă, făptură, fărâmă, neștiut.
Oglinda tablei
O furnica
de Tudor Arghezi
Vocabular:
mâhnit = supărat, întristat;
merinde = mâncare, hrană;
degrabă = repede;
îmbucată = mâncată;
- PROPOZIŢII:
..........................................................................................................................
..........................................................................................................................
..........................................................................................................................
Plan de lecţie

Data: 03. 10. 2016
Clasa: a V-a
Prof.: Vlad Iulia
Subiectul lecției: O furnică- Analiza textului

Tipul lecției: consolidarea cunoștinţelor
 să identifice spaţiul și timpul în texul „O furnică” de Tudor Arghezi;

 să precizeze personajele descrise în operă;
 să exprime păreri proprii privind conţinutul textului.
ciorchinele.
Materialele didactice : manualul, fișe de lucru;
individuală;
Timp: - 50 minute;
Scenariu didactic

3. Captarea atenţiei: Vom începe o discuta despre o ilustraţie pe baza unor cerinţe date.
(Anexa 1).
noi pe parcursul lecţiei „O furnică”. Voi scrie titlul lecţiei şi voi enumera obiectivele.
5. Dirijarea învăţării: Voi ruga elevii să citească în gând poezia, specificându-le că
după aceea vor avea de răspuns oral la câteva întrebări din fișa de lucru pe care le-o
voi împarţi. (Anexa 2).
7. Asigurarea retenţiei şi a transferului: Voi da ca temă pentru acasă exerciţiul 4 de la
pagina 47, din manual. Voi face aprecieri generale şi individuale asupra
Anexa 1:
Cerinţe:
1. Ce este prezentat în ilustraţia de mai sus?

2. De ce poezie vă amintește imaginea de mai sus?
3. Ce legătură este între „O furnică” de Tudor Arghezi și „Greierele și furnica” de Elena
Farago.
Anexa 2:
Răspundeţi la următoarele întrebări:
1. Ce fel de text este acesta? Motivaţi.

2. Despre cine este vorba în poezie?
3. Când are loc acţiunea, care este timpul desfăşurării acţiunii?
4. Care sunt personajele participante la acţiune?
5. Care sunt sentimentele poetului faţă de mica făptură?
6. Ce ne transmite poetul prin aceste versuri?
I. Completaţi
casetele cu substantive şi adjective care pornesc de la personajul din poezia de
II. Menţionează în 3-6 rânduri mesajul operei „O furnică” de Tudor Arghezi.
.....................................................................................................................................
.....................................................................................................................................
.....................................................................................................................................
.....................................................................................................................................
.....................................................................................................................................
.....................................................................................................................................

Sapt IV, V Situatia de Comnicare

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Sapt IV, V Situatia de Comnicare

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Plan de lecţie

Școala Gimnazială nr.2 Satu Nou

Subiectul lecției: Situaţia de comunicare

Tipul lecției: dobândire de noi cunoștinţe

 să defineasca termenul comunicare;

1. Moment organizatoric: Stabilirea unui climat favorabil, verificarea prezenţei

- schema situatiei de comunicare-

EMIŢĂTOR MESAJ RECEPTOR

I. Urmărind schema situaţie de comunicare, identificaţi în tabelul

1. Profesorul explică copiilor lecţia în clasă.

Școala Gimnazială nr.2 Satu Nou

Tipul lecției: mixtă

 să definească noţiunile de: vocabular, arhaisme, regionalisme, neologisme;

Materialele didactice : manualul, culegerea, fișe de lucru, planșe;

Forme de organizare a activităţii elevilor: activitatea frontală combinată cu activitatea

Resurse: capacităţile normale de învăţare ale elevilor, cunoştinţele anterioare;

2. Uniţi printr-o cuvintele neologice care corespund cuvintelor din prima

3. Subliniază forma corectă din următoarele variante lexicale:

Școala Gimnazială nr.2 Satu Nou

Tipul lecției: mixtă

 să definească rolul cuvântului în comunicare;

Materialele didactice : manualul, Dicţionarul explicativ al limbii române, planșe;

Forme de organizare a activităţii elevilor: activitatea frontală combinată cu

1. Moment organizatoric: Stabilirea unui climat favorabil, verificarea prezenţei elevilor

Școala Gimnazială nr.2 Satu Nou

 să definească noţiunile de cuvântul de bază, radicalul, sufixul, prefixul și

arborele lexical, stelele căzătoare.

Forme de organizare a activităţii elevilor: activitatea frontală combinată cu activitatea

Resurse: capacităţile normale de învăţare ale elevilor, cunoştinţele anterioare;

1. Moment organizatoric: Stabilirea unui climat favorabil, verificarea prezenţei elevilor

2. Scrieţi câte cinci cuvinte cu prefixul indicat mai jos:

3. Explicaţi cum s-au format următoarele cuvinte: puiuţ, înflorit, reciti.

Școala Gimnazială nr.2 Satu Nou

 să definească noţiunile de sinonime, antonime;

Forme de organizare a activităţii elevilor: activitatea frontală combinată cu activitatea

Resurse: capacităţile normale de învăţare ale elevilor, cunoştinţele anterioare;

1. Moment organizatoric: Stabilirea unui climat favorabil, verificarea prezenţei elevilor

Val de brumă argintie

Peste creștet de dumbravă

I. Răspundeţi la următoarele întrebari :

2. Notaţi în casete sinonime corespunzătoare următoarelor expresii:

a face din ţânţar armăsar

a fi numai ochi şi urechi

Școala Gimnazială nr.2 Satu Nou

 să definească câmpului lexical;

1. Moment organizatoric: Stabilirea unui climat favorabil, verificarea prezenţei elevilor

Anexa 1:Captarea atenţiei

„Noaptea buclucaşa se duce, hoaţa, Caietul îmi face semne;

Şi dimineţile îmi spală faţa. Cuvintele stau aliniate, solemne.

Cartea strănută din răsputeri: Gândul cască somnoros, în faşă

La ce capitol am rămas ieri? Sus! E târziu: Ce stai ca un paşă?

Ghiozdanul, o riglă şi un echer Ah, vino repede, sabie, armură

cuvintele care sunt subordonate,

primăvară ca înţeles, unei idei comune

Toate elementele câmpului

3. Alcătuieşte familia lexicală, respectiv câmpul lexical al cuvântului copilărie.

copilărie (familia lexicală) copilărie (câmp lexical)

„Oaspeţii caselor noastre, cocostârci şi rândunele,

Părăsit-au a lor cuiburi ş-au fugit de zile rele;

Cârdurile de cocoare, înşirându-se-n lung zbor,

Pribegit-au urmărite de al nostru jalnic dor.”

(Vasile Alecsandri- Sfârşit de toamnă)

Școala Gimnazială nr.2 Satu Nou