Liceul Teoretic,, Duiliu Zamfirescu”

Odobesti
PROIECT DIDACTIC

ŞCOALA: Liceul Teoretic ,, Duiliu Zamfirescu”

DISCIPLINA: Limba şi literatura română
PROFESOR: Temelie Mădălina
CLASA: a IX-a B
DATA : 7. 04.2016
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE : Aventura, călătoria
CONŢINUTUL: Situaţia de comunicare. Funcţiile limbajului
TIPUL LECŢIEI: de consolidare

COMPETENŢE GENERALE:
1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în receptarea şi în producerea mesajelor
în diferite situaţii de comunicare
2. Argumentarea în scris şi oral a unor opinii în diverse situaţii de comunicare

VALORI SI ATITUDINI:
 Cultivarea interesului pentru lectură, a plăcerii de a citi şi a gustului estetic în
domeniul literaturii.
 Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de comunicare şi a încrederii în propriile abilităţi de
comunicare
 Stimularea gândirii autonome, reflexive şi critice prin lectura şi interpretarea textelor.

COMPETENŢE SPECIFICE:
1.1 utilizarea adecvată a achiziţiilor lingvistice în receptarea diverselor texte
1.2. identificarea elementelor specifice din structura unor tipuri textuale studiate
1.4 redactarea unor texte diverse
1.5 utilizarea corectă şi adecvată a formelor exprimării orale şi scrise în diverse situaţii de
comunicare

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
La sfârşitul lecţiei elevii vor fi capabili sa:
– să definească noţiunea de „comunicare”
– să precizeze elementele situaţiei de comunicare
– să identifice scopul comunicarii in textele analizate
– să identifice funcţiile comunicării în diferite tipuri de texte

1
Liceul Teoretic,, Duiliu Zamfirescu”
Odobesti
– să aplice cunoştinţele referitoare la comunicare în rezolvarea unor exerciţii diverse

Resurse:
- fişe de lucru
- capacităţile de învăţare ale elevilor;
- cunoştinţele dobândite anterior de către elevi despre situaţia de comunicare
- timpul de lucru – 45 de minute

STRATEGIA DIDACTICĂ

a. Metode si procedee: conversaţia euristică, problematizarea, învăţarea prin

descoperire,
b. Forme de organizare a activităţii elevilor: activitatea frontală combinată cu
activitatea pe grupe şi cu activitatea individuală.
c. Metode de evaluare: autevaluarea, interevaluarea, observarea curentă
- oral: chestionare frontală;
- în scris: fişe de lucru distribuite fiecărei grupe.
d. Mijloace de învăţământ
1. Limba şi literatura română, manual pentru clasa a IX -a, Adrian Costache, Florin
Ioniţă, M.N. Lascăr, Adrian Săvoiu, Grup Editorial Art, Bucureşti, 2007
2. Fişe de lucru, tabla, coli de flip-chart

BIBLIOGRAFIE
1. Constantin Parfene, Metodica studierii limbii şi literaturii române în şcoală,
Editura Polirom, Iaşi, 1999
2. Marilena Pavelescu, Metodica predării limbii şi literaturii române, Editura
Corint, Bucureşti, 2010
3. Emanuela Ilie, Didactica literaturii române, Editura Polirom, Iaşi, 2008
4. Anca D. Roman, Lumuniţa Paraipan, Dumitriţa Stoica, Limba si literatura romănă-
standard , Editura Paralela 45, 2013
5. Ion Predescu, Ana Maria Floroiu, Alina Mihailescu, Limba şi literatura romănă-
Proza, Editura Nomina2010

2
Liceul Teoretic,, Duiliu Zamfirescu”
Odobesti

SCENARIUL DIDACTIC

I. Moment organizatoric
– notarea absenţelor;
– asigurarea liniştii şi ordinii pentru o bună desfăşurare a activităţii didactice;
– pregătirea materialelor.
II.Verificarea temei
Se verifică efectuarea temei, calitativ şi cantitativ. Elevii au avut de construit un
dialog de maximum 10 replici in care să folosească următoarele cuvinte: facebook, căpşună,
strop de ploaie si elastic. Dialogul trebuie să evidenţieze entuziasmul emiţătorului.
III. Anunţarea titlului lecţiei şi a obiectivelor operaţionale
Astăzi vom continua studiul elementelor situaţiei de comunicare si vom invăta
functiile limbajului.
La sfârşitul orei veţi fi capabili să: ...... (O1 – O5).

IV. Captarea atenţiei elevilor

Li se cere elevilor să identifice situaţiile în care se desfăşoară un act de comunicare:
1. - doi elevi discută în pauză;
2. - un aparat de radio transmite într-o încăpere goală;
3. - cineva urmăreşte o piesă de teatru la televizor;
4. - în parc are loc un spectacol la care participă mulţi tineri;
5. - un japonez ţine un discurs în limba sa în faţa voastră;
6. - un copil telefonează acasă, dar cel care răspunde nu-l aude;
7. - un tânăr se destinde navigând pe retele de socializare;
8. - doi muncitori discută, în timp ce, lângă ei, se sparge asfaltul cu picamărul;
9. - mama citeşte scrisoarea de la fiul ei;

V. Actualizarea cunoştinţelor
Elevii vor avea de identificat elementele situaţiei de comunicare în următorul text:

Sinaia, 4 aprilie, 2016

Dragă Dana,

3
Liceul Teoretic,, Duiliu Zamfirescu”
Odobesti
Mă aflu momentan la Sinaia, unde îmi petrec vacanţa de primăvară. Totul este aici
minunat, vremea este superbă şi mă distrez extraordinar.
N-am uitat că poimâine este ziua ta şi că împlineşti 18 ani. Ţi-am pregătit un cadou
pentru această ocazie şi abia aştept să văd dacă-ţi place. Regret că nu pot veni la petrecerea ta,
dar să fii convinsă că mă voi gândi la tine şi-ţi voi fi alături cu tot sufletul.
Până atunci, te felicit din toată inima, îţi doresc multe satisfacţii şi bucurii, succes
deplin la examenele care urmează.
Te sărut şi te îmbrăţişez cu drag, Paula

VI. Prezentarea sarcinilor de învăţare şi dirijarea învăţării

Li se împart elevilor fişele de lucru (Anexa 1). Pentru această activitate au la
dispoziţie 15 minute. După expirarea timpului, colile vor fi lipite pe tablă şi fiecare elev va
nota pe caiet rezultatul muncii lui şi a colegilor.
VII. Obţinerea performanţei şi asigurarea feedback-ului
Vor fi valorificate informaţiile din sarcinile de lucru. Fiecare grupă va desemna un
reprezentant pentru a prezenta ce s-a lucrat. Profesorul verifică acurateţea răspunsurilor prin
activitate frontală şi prin interevaluare. De asemenea, elevii sunt solicitaţi să-şi corecteze
eventualele erori.
VIII. Evaluarea formativă
Alcătuiţi câte un enunţ în care să apară următoarele functii ale limbajului:
a) emotivă + poetică
b) conativă + fatică
IX. Asigurarea retenţiei şi a transferului
Elevii vor avea de rezolvat pentru acasă următoarea temă: Exerciţiul nr. 2, pag. 160,
manual

4
Liceul Teoretic,, Duiliu Zamfirescu”
Odobesti
Fişă de lucru (Anexa 1)
Grupa nr.1
1. Ah, ce fericită sunt că am reuşit sa-mi rezolv problema!
2. Of, ce m-am plictisiiiiit!
3. Imi place în mod deosebit cartea asta, este extraordinară!

a. Ce exprimă interjectia?
b. Transcrieţi indicii verbali şi pronominali de persoana I.
c. Care este rolul semnului de punctuaţie final?
d. Care este elementul comunicării evidenţiat în exemplele date?

Grupa nr.2
1. Matei, vino mai repede !
2. Tu, mergi mai departe!
3. Păstrează chitanţa pănă la următoarea plată!

a. In ce caz se află substantivul propriu?

b. Indicati modul si persoana predicatului verbal.
c. Ce valoare are semnul exclamării?
d. Precizaţi scopul comunicării.
e. Care este elementul comunicării evidenţiat în exemplele date?

Grupa nr.3
1. „ Iar prin mândrul întuneric al pădurii de argint...” ( M. Eminescu, Călin (file din
poveste)
2. Vitamina ce-ti lasă gura apă! ( reclamă la un produs farmaceutic)
3. Lenea e cucoană mare care n-are de mancare!

a. Indicaţi figurile de stil si imaginile artistice.

b. Gasiti o expresie/locuţiune si precizaţi sensul ei.
c. Precizaţi scopul comunicării.
d. Care este elementul comunicării evidenţiat în exemplele date?

5
Liceul Teoretic,, Duiliu Zamfirescu”
Odobesti
Grupa nr.4
1. Trenul pleacă la ora şapte din Gara de nord
2. A venit vremea însorită.
3. Primăvara este un anotimp.

a. Indicati persoana predicatului verbal.

b. Precizaţi scopul comunicării.
c. Identificaţi indici spatiali si temporali.
d. Care este elementul comunicării evidenţiat în exemplele date?

Grupa nr.5
1.Alo! Mă auzi?, Mai eşti pe fir?, Înţelegi ce spun sau trebuie să repet?, Ai putut să
deschizi fişierul pe care ţi l-am trimis? Hei! Mă asculţi?

2.„Vorbiţi mai tare, vă rog!”

3. Atenţie ! Ei bine... Să vedeţi ce s-a întâmplat.

a. Care credeti ca este rolul utilizării interogatiilor, dar al exclamatiilor?

b. Dati un posibil răspuns celor trei situaţii de comunicare.
c. Identificati 3 mărci textuale prin care se controlează şi se menţine
contactul dintre partenerii de dialog.
d. Care este elementul comunicării evidenţiat în exemplele date?

Grupa nr.6
1.Nu se spune ,, nu fă”, ci nu face”
2. Săgeată înainte înseamnă „sens unic".

3. Oximoronul este o figură semantică bazată pe îmbinarea unor termeni

incompatibili: tăcere asurzitoare, dureros de dulce, ţiuitul tăcerii, cioară albă;

a. Cărui tip de text apartin enunturile? Argumentaţi-va alegerea!

b. Precizaţi scopul comunicării

c. Care este elementul comunicării evidenţiat în exemplele date?

6
Liceul Teoretic,, Duiliu Zamfirescu”
Odobesti
Anexa 2

Factori care
intervin în
FUNCŢIILE COMUNICĂRII
procesul
comunicării
EMIŢĂTOR EMOTIVĂ (expresivă) constă în evidenţierea stărilor afective sau reacţiilor sufleteşti ale emiţatorului la contactul cu o anumită
realitate. Mărcile lingvistice sunt: iterjecţiile, unele forme verbale, expresii, adjective cu valoare de epitet, mijloace stilistice. Este
centrată asupra emiţătorului, are ca scop exprimarea atitudinii vorbitorului faţă de conţinutul enun ţului. Stratul pur emotiv al
limbajului este constituit din interjecţii; dincolo de emoţia pură, limba posedă însă şi alte caracteristici formale menite să marcheze
participarea afectivă a vorbitorului la enunţ (persoana I la pronume şi verb, intonaţia* interogativă/ exclamativă, lungimea sunetelor
etc): Vai, ce tare plouă!
RECEPTOR CONATIVĂ (numită şi persuasivă sau retorică) se referă la efectul de convingere pe care mesajul trebuie să-l aibă asupra
destinatarului, de la care se intenţionează să se obţină un anumit tip de răspuns (verbal, comportamental). Modul
imperativ este specific funcţiei conative
Expresia gramaticală a funcţiei conative este marcată de pers. a II-a la pronume şi verb, de vocativ la substantiv şi de imperativ la
verb; intonaţia exclamativă/interogativă caracterizează şi ea enunţurile a căror funcţie primordială este centrată asupra receptorului:
Ascultă-mă! De ce nu mă crezi?
REFERENT REFERENŢIALĂ(numită şi denotativă, informativă) este axată pe:
(CONTEXT) - referentul mesajului (obiectul comunicării: despre ce element al realităţii se vorbeşte)
- contextul (situaţia) în care are loc transmiterea mesajului
- este orientată spre referentul mesajului, este funcţia primordială într-o mare parte a enunţurilor, coexistând uneori cu alte funcţii; îi
aparţin enunţuri neutru-informative ca: Pisica este un animal domestic.
COD METALINGVISTICĂ se manifestă când apare necesitatea de a se atrage atenţia asupra codului utilizat în cadrul comunicării.
Utilizarea explicaţiilor a gesturilor sau a tonului indică receptorului sensul în care trebuie decodificat mesajul. Explicaţiile pot
privi argourile, limbajul copiilor, (in)corectitudinea unei forme gramaticale, decodificarea unui alt cod ş.a.: Nu se spune „ei este, ei
face", ci „ei sunt, ei fac"; „Şuţ" înseamnă „hoţ”; Săgeată înainte înseamnă „sens unic".
CANAL FATICĂ are în vedere stabilirea şi menţinerea contactului între emiţător şi receptor, controlul bunei funcţionări a canalului
( alo, înţelegi, mă auzi, salutul, gesturile,mişcări ale capului etc)
MESAJ POETICĂ (numită şi estetică sau literară) este centrată asupra formei mesajului şi nu asupra conţinutului comunicării. Spre
deosebire de limbajul ştiinţific, pentru care contează cu precădere conţinutul mesajului, limbajul poetic pune accentul pe
expresie.
Ea nu apare izolată în text, ci se combină cu celelalte funcţii, de ex. în diversele genuri poetice: poezia epică, dominată de enunţuri
expozitive formulate la persoana a III-a. implică o participare a funcţiei referenţiale; poezia lirică, dominată de persoana I, cuprinde enunţuri
în care intervine puternic funcţia emotivă, iar poezia liric-adresativă, cu valori retorice, formulată la pers. a II-a (oda, epistola),
implică funcţia conativă.