Repere metodologice privind dezvoltarea competenelor comunicative n cadrul orelor de limba romn n clasele primare

La baza activitii umane st comunicarea verbal, iar nsuirea i dezvoltarea limbajului au loc n procesul comunicrii. Elevul trebuie s posede un limbaj corect din punct de vedere fonetic, lexical i gramatical. nsuirea limbajului presupune mai multe etape: n prima etap din coal, care coincide cu nvarea citit-scrisului, are loc procesul de interiorizare a limbajului extern. Aceasta este etapa n care copilul nu este preocupat dect de propriile aciuni. Cea de-a doua etap este etapa automatizrii deprinderilor de exprimare verbal, care coincide cu etapa automatizrii deprinderii cititului. Pentru realizarea cu succes a obiectivelor dezvoltrii vorbirii se aplic diferite modaliti didactice: A. Observarea; B. Memorizarea (memorarea); C. Audierea (audiia); D. Povestirea; E. Convorbirea (dialogul); F. Jocuri didactice; G. eztoarea; H. Concursurile. n continuare m voi referi la una din cele mai eficiente metode povestirea. n activitile de dezvoltare a competenelor comunicative, la toate clasele I-IV, povestirea o folosesc intens pentru multiplele ei valene informativ-formative: a) prin intermediul povestirii elevii dobndesc un cerc de reprezentri despre obiecte, fenomene, fapte, ntmplri; b) povestirea devine un model de vorbire. Ea este calea prin care elevii asimileaz cele mai multe expresii poetice. Prin intermediul basmelor, fabulelor, legendelor pe care le studiem elevii cunosc limba popular n comparaie cu limba literar. ncercm la lecii s crem i noi mici povestiri, basme, snoave ceea ce le impulsioneaz mult imaginaia creatoare. Pentru a reui prelucrarea didactic in cont de coninutul materialului, de pregtirea general a clasei. Pot s enumr cteva reguli de care m conduc: selectez atent produsele literare (coninut, form, dimensiuni); folosesc mijloace de nvmnt adecvate textului i obiectivelor urmrite (ilustraii, filme, albume, plane); stabilesc un plan corespunztor de desfurare a modalitilor i tehnicilor de prelucrare. M strdui s-i deprind pe elevi ct mai timpuriu s-i ordoneze materialul pe care l au de comunicat. Ctre sfritul clasei I ncep exerciii de iniiere a elevilor n deprinderea de a-i ntocmi un plan de povestire. La nceput povestirea elevilor o ajut de un suport senzorial (set de ilustraii ce se succed n ordinea episoadelor redate n povestire, imagini, plane). Cu timpul deprinderea de a povesti se formeaz, de aceea materialul intuitiv l reduc i solicit elevul mai mult n direcia recunoaterii. n aceast faz utilizez procedee variate: prezint ilustraia ce relev primul episod al povestirii i apoi le cer elevilor s continue povestirea; le citesc fragmentul de nceput; selectiv le introduc anumite ilustraii, cerndu-le elevilor s amplaseze episodul respectiv la locul potrivit; le cer elevilor s reproduc toate episoadele numai cu ajutorul unor ntrebri de sprijin.

Pe parcursul leciilor apelez i la desfurarea urmtoarelor activiti: o Povestirea pe baz de plan dat. o Povestirea pe baza unui plan formulat de elevi. o Povestiri create de elevi. o Povestirea prin trecerea aciunii de la persoana I la persoana a III-a, fr a le cere elevilor justificarea gramatical. Expresivitatea verbal micii autori o deprind prin: redarea coninutului unei povestiri cunoscute, respectnd succesiunea logic a episoadelor cu exprimare clar, corect, expresiv; continuarea expunerii ntrerupte n punctul culminant i gsirea uneia sau mai multor variante de deznodmnt. n scopul dezvoltrii competenelor comunicative n cadrul orelor de limba romn utilizez tehnici ca: 1. LECTURA GHIDAT Metoda este alctuit din mai multe procedee. Se lucreaz cu un text artistic absolut necunoscut care n prealabil este mprit n fragmente (de ctre nvtor). Dup etapa pregtitoare (informaie despre autor, explicarea cuvintelor necunoscute, conversaie introductiv), elevii citesc textul pe fragmente. Se opresc dup fiecare fragment i fac presupuneri. Rspunsul la ntrebarea: Cum credei ce se va ntmpla n continuare? (i expun prerile 3-4 elevi). Apoi este citit fragmentul urmtor. Not: se aplic la predare.
2. SINELG (sistem interactiv de notare pentru eficientizarea lecturii i a gndirii)

Not: la lecia de limba romn se aplic mai rar. Se aplic la predare. Se lucreaz cu un text tiinific. Mai des se aplic la leciile de istorie i tiine. Dup etapa pregtitoare (conversaie introductiv, explicarea cuvintelor), elevii citesc independent textul din manual (pe fragmente) i pe marginea paginii fac urmtoarele nsemnri: V informaie cunoscut + informaie nou ? a vrea s aflu ceva nou despre aceasta. Un avantaj este c elevul citete independent, iar altul c citete contient. 3. LECTURA MPOTRIV Not: se practic la consolidare (la reflecie). Se lucreaz cu un text artistic analizat detaliat. Textul parc e ntors pe dos. Exemplu: fragmentul La ciree - Ce s-ar fi ntmplat dac Ion ar fi fost acas? - Ce s-ar fi ntmplat dac acas ar fi fost mo Vasile i nu mtua Mrioara? - Ce s-ar fi ntmplat dac mtua Mrioara ar fi reuit s se urce n copac? 4. DIAGRAMA VENN Not: se aplic la consolidare

n loc de cercuri se poate face un tabel: Micul Prin Asemnri Grijuliu Ambii erau copii Rbdtor Ambii erau biei Cult Ambii erau din familii regale Ingenios Erau singurii copii Iscusit Ambii erau bine ngrijii Ambii aveau prini

Prinul Miorlau Nerbdtor Capricios Lene Hapsn Egoist Alintat Fricos Distrat Plngcios Primvara E un text n proz E un text narativ Descrie alt fenomen al primverii

Oaspeii primverii E un text n versuri E un text cu rim E un text de primvar

Asemnri Ambele descriu semnele caracteristice primverii n ambele texte se vorbete despre psri

5. GRAFICUL CCC (Ce tiu? Ce vreau s tiu? Ce am nvat?) Textul: Puiul, clasa III Tema: Relaiile familiei Ce tiu? Familia este compusa din prini, copii, bunici. Membrii familiei se respect. Cei mici trebuie sa-i asculte pe cei mari. Ce vreau s tiu? Cine trebuie s fie cel mai autoritar n familie? Sunt obligai copiii sa-i asculte ntru totul pe cei mari? Prinii pot nva i ei de la copii? Ce am nvat? O mam ntotdeauna se jertfete pentru copiii si. Trebuie s-i ascultm pe cei maturi, pentru c ei au experiena vieii. Copiii neasculttori pn la urm o pesc ru.

Not: se folosete la reactualizare (se completeaz primele dou coloane). Ultima se completeaz la reactualizare i consolidare.

6. CULOAREA PREFERAT (obiectul, fiina, fenomenul) Not: se aplic la reflecie (consolidare). Se aplic la dezvoltarea competenelor comunicative. Exemplu: 1. albastru culoarea apei 2. prefer culoarea albastr deoarece d o senzaie de curenie. 3. se realizeaz un mic desen unde predomin aceast culoare. 4. n baza acestui desen alctuii un mic text sau o poezioar. Era o zi nsorit de var. Soarele strlucea cu drnicie. Doi copii s-au oprit pe malul lacului, s-au hrjonit puin, apoi au intrat n ap. Culoarea mea preferat este albastru. Prefer aceast culoare, deoarece simbolizeaz curenia. Am realizat un mic text...

7. GPP (gndete perechi prezint)

Not: poate fi practicat att la evocare, ct i la reflecie. Se formuleaz o ntrebare (n baza unui text). 1. La nceput fiecare elev mediteaz asupra acestei ntrebri i i fixeaz rspunsurile posibile. 2. Apoi se consult cu colegul de banc i mpreun gsesc rspunsul corect. 3. Ambii decid cine va prezenta rezultatul (dac va fi solicitat perechea). Exemplu: De ce trebuie s studiem gramatica? Gramatica trebuie s se studieze pentru ca noi s ne putem exprima corect gndurile i cei din jur s ne neleag corect. Fr studierea profund a gramaticii nu ne putem socoti oameni culi. 8. CVINTETUL Not: se practic la reflecie (consolidare) O poezie alctuit din 5 versuri, respectnd schema: 1. un substantiv; 2. 2 adjective; 3. 3 verbe; 4. un enun din 4 cuvinte cu sens generalizat; 5. o comparaie. Exemplu: Ghiocelul Firav, blnd A ieit, se lupt, ncearc S nving gerul crunt Ce se zbate ca o fiar. Scopul studierii limbii romne n perioada colarizrii obligatorii este acela de a forma un tnr cu o cultur comunicaional literar de baz, capabil s comunice, s interacioneze cu semenii, exprimndu-i gnduri, sentimente, opinii s-i utilizeze capacitile n mod eficient i creativ pentru rezolvarea unor probleme n viaa de zi cu zi. n acest sens, am practicat n cadrul orelor de comunicare oral pentru a veni n sprijinul elevilor de a-i determina s-i exprime liber, dar organizat opiniile urmtoarelor strategii didactice interactive: PASUL I -fiecare elev a fost obligat s vorbeasc la or timp de un minut, apoi trei minute, o parte din lecia predat i nvat; -n urma audierii s-au fcut observaiile cuvenite fiecruia dup criteriile stabilite anterior; PASUL II -elevii fiind mprii n echipe au susinut cu argumente pro sau contra anumite aspecte din lecie stabilite de cadrul didactic; -se creeaz situaii s favorizeze comunicarea elev-elev i nvtor-elev; PASUL III -evaluarea se realizeaz n funcie de modul de exprimare, de povestire, vocabularul folosit, tonul, mimica, gestica, intervenia fcut , modul de argumentare folosit;

-evaluarea se face oral; -se dau diplomele celor mai buni oratori; -elevii sunt motivai i stimulai permanent pentru nvare; -ca si activitate recreativ am realizat jocuri de prezentare a unui discurs tocmai pentru a-i determina s vorbeasc liber. Trebuie s-i nfrng timiditatea, s-i controleze micrile, vocea, timpul pe care l au la dispoziie, Astfel de exerciii l pregtesc pentru susinerea unui examen oral, o pledoarie, un discurs, susinerea unui proiect, etc. EXEMPLE DE JOCURI Jocul : Cules de cuvinte Obiective:-dezvoltarea vocabularului elevilor -dezvoltarea atitudinii creative fa de limb Materiale necesare:cartele pe care conductorul jocului a scris cuvinte lungi Participani: grupe de 4-5 elevi Desfurare: fiecare grup primete 5 cartele identice. Grupele trebuie s alctuiasc din silabele sau grupurile de litere ale cuvntului original noi cuvinte ( de ex. anticipaie- an , antic , tic, cip, ai, ie ). n final, conductorul citete un cuvnt iar fiecare grup citete noile cuvinte alctuite. Se adun numrul cuvintelor noi i pe aceast baz se declar echipa ctigtoare. Jocul : Tatl Scufiei Roii Obiective : -dezvoltarea abilitii de a susine un discurs pe o tem dat i ntr-un timp limitat -dezvoltarea abilitii de a privi o problem din diferite puncte de vedere -dezvoltarea spiritului de toleran prin reflectarea asupra unor puncte de vedere neobinuite -dezvoltarea creativitii elevilor Participani : maxim 20 elevi Materiale necesare : bilete cu numele unor personaje din basme (attea ci juctori sunt) Desfurare : se aleg personaje secundare din basme cunoscute ( de ex: lupul, bunica Scufiei Roii, vntorul, mama Scufiei Roii , couleul cu mncare ). Se las timp de gndire 10-15 minute. Fiecare vorbitor are 4 minute pentru a spune povestea din punctual su de vedere. La sfrit, membrii grupului voteaz pentru cea mai interesant prezentare . Prin cele prezentate mai sus am dorit ca elevii s aspire la statutul de buni vorbitori, dar totodata iam transformat i n buni asculttori asculttori activi. Oamenii prefer bunii asculttori, arta de a asculta pare mai rar dect orice calitate. Succesul n comunicare cu ceilali depinde de o abordare corect i deschis a punctului de vedere. ntr-o conversaie reueti s fii cooperant cnd apreciezi ideile i sentimentele cuiva la fel ca pe ale tale. Literatura de specialitate, cercetarea pedagogica si observarea practicii scolare releva necesitatea cresterii eficientei activitatii didactice in intregul nostru invatamant si mai ales in invatamantul primar care

trebuie sa-si realizeze functiile fundamentale specifice menite sa asigure premisele viitoarei personalitati: functia instrumentala, functia informationala si functia formativ- educativa. Invatamantul primar este primul nivel care intra intr-o reconsiderare cuprinzatoare menita sa conduca la performante superioare la o mai buna adecvare atat la exigentele treptei superioare de scolaritate cat si la nevoile de educatie ale societatii romanesti. Dimensiunile fundamentale ale unei reforme reale se propaga, in primul rand, in invatamantul primar. In continuare ma voi referi la utilizarea eficienta a limbii ca mijloc de comunicare, gandire si creatie de catre elevii cls I si a II- a, deoarece acestiu obiect de invatamant ii revin sarcini exprese pentru dezvoltarea capacitatilor de comunicare si creatie. Incepand din cls I, am introdus o gama larga de exercitii: 1. Din silabele date sa compuna cat mai multe cuvinte.Exemplu: ge, re, ca, ma, na, soa, pe, nin. Cuvinte: rege, ninsoare, cana, mare, pere, ninge, soare, penare, care, etc.
2. Ce cuvinte se pot forma din literele cuvantului "scrisoare" ? (scris, soare, are, ora, car, rac, serie, sec, erori, sas, ros, cer, ceri, cai, car) 3.Inlatura o litera sau o silaba pentru a gasi cuvinte noi: jos, stejar, hotare, halat, scoala, masina. 4.Adauga o silaba sau o litera pentru a descoperi noi cuvinte: soare, ard, rana, rau, pic, pun. 5.Inlocuieste o singura litera si descoperta alte cuvinte: a) cat, gat, rat b) gura, mura, sura, jura, tura, dura, cura, fura c) far, var, car, dar, iar, jar, sar, bar d) ger, cer 6. Citeste cuvintele inversand literele:

cos-soc; rosu-usor; sal-las; topor-ropot; dor-rod; supa-apus; sapa-apas; dai-iad; 7. Foloseste literele initiale date si formeaza cat mai multe propozitii: M... d... s.... a) Maria deseneaza soarele. b) Morarul duce sacul. c) Marcel, da steagul! 8. Cum poate fi? (insusiri) a) iepurele: fricos, mic, alb, dragalas 9. Ce poate face? (actiuni) a) elevul: invata, citeste, scrie, se joaca, etc Analiza unui text de citire nu poate fi redusa la desprinderea ideilor principale, ci este necesar sa se inteleaga structura si unitatea ei, logica constructiei sale, sa se ceara elevilor sa explice, sa motiveze, la nivelul lor apreciativ, relatiiie dintre evenimentele si faptele reiatate, dintre diferitele aspecte ale realitatii. Paleta exercitiilor de acest fel este larga: 1. Inlocuieste cuvintele date cu altele cu acelasi sens:
a) Cuza- Voda a infaptuit Unirea. b) Printul s-a zarit s-o ia de sotie.

2.

Gaseste intelesuri diferite ale cuvantului "atentie". a) Trebuie sa traversam strada cu atentie. b) Prietena mamei mi-a adus o atentie

c) Bunica m-a ncurajat cu multa atenie.

3.

Alege explicaii corecte: sultan: - imparat - domnitor - conducatorul turcilor

vuiet: - urlet - galagie - larma - vajait 4. Formeaza familia de cuvinte:

a) poveste-povestitor, a povesti, povestit, povestioara, povestire, repovestit, repovestire b) padure-padurar, a impaduri, padurice, paduret, a despaduri 5. Alinta cuvintele: mama-mamica ; frate-fratior ; copil-copilas 6. Uneste cuvintele cu inteles opus: lumina a termina a incepe bine 7. rau intuneric

Jocul cuvintelor - se cere elevilor sa completeze punctele cu parti ale corpului omenesc:

a) s-a sculat cu noaptea-n ... b) e satul pana in ... c) are o ... cat o sura. d) si-a luat... la purtare. e) e cu un ... in groapa f) intra pe-o ... si iese pe alta. g) incearca marea cu ... Pentru dezvoltarea activitatii gandirii, le-am cerut elevilor sa-si imagineze fapte si intamplari diferite.De pilda:
a) Continuati povestea si spuneti cum credeti ca s-au inteles mai de parte printul si printesa? (O

printesa adevarata) b) Imagineaza-ti discutia dintre mosneag si brad, inainte de a fi taiat (Vreau sa traiesc printre stele cls. a II - a) Ascultand scurtele lor povestioare, ne dam seama daca elevii au inteles continutul lectiilor citite si au desprins mesajul educativ. Pentru a-i face pe elevi sa inteleaga cat de importanta este scrierea semnelor diacritice, am rezolvat in repetate randuri exercitii de formare a propozitiilor cu astfel de cuvinte perechi: cos-cos; scoala-scoala; varvar-var.Si-au dat seama ca lipsa semnului diacritic schimba complet intelesul cuvantului. Exercitiile lexicale efectuate au contribuit la imbogatirea vocabularului, la dezvoltatrea capacitatii de a gandi si de a se exprima in imagini, la formarea deprinderilor de a intrebuinta cuvinte cu o bogata incarcatura stilistica. Exemplele sunt si in acest sens diverse, atractive si pline de sensibilitate : 1. Se dau substantivele pentru care elevii sa gaseasca cele mai potrivite si frumoase adjective - epitete: gust - amar suflet amar; zile amare; paine amara. 2. Se cere elevilor sa sesizeze, sa exerseze si sa creeze comparatii deosebite:

senin ca floarea de nu-ma-uita; fulgi de nea ca niste stelute sclipitoare; frunzele ca niste vulpi roseate. 3. Langa cuvinte neinsufletite se cere elevilor sa gaseasca actiuni savarsite de oameni (personificari) norii - alearga; se ascund; se joaca. 4. (hiperbola) Se cere elevilor sa gaseasca propozitii in care sa se exagereze anumite insusiri

Era un om voinic cat muntele. Copacul era inalt, inalt pana la cer. Valentele formative deosebite au si exercitiile pentru depistarea si explicarea: a) Metaforelor (ochi de apa - lacul; imparatia pasarilor - padurea; om al pamantului, al gliei - taranul). b) Repetitiei (mic, mic de tot; curat, curat ca o lacrima). c) A cuvintelor simbol (alb - puritate, pace, candoare)