Înreg. nr. 485 / 19.02.

2021

PROIECT DIDACTIC
Motto: ”Copiii găsesc totul în nimic, oamenii găsesc nimic în tot.” – Giacomo Leopardi

ȘCOALA GIMNAZIALĂ ”GHEORGHE COMAN” BRĂEȘTI

PROFESOR: HERGHILIGIU SIMONA
CLASA: a V-a
DATA: 24.02.2021
ARIA CURRICULARĂ: Limbă şi comunicare
DISCIPLINA: Limba şi literatura română
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: Ipostazele copilăriei
TITLUL LECŢIEI: Copii eram noi amândoi - Mihai Eminescu
TIPUL LECŢIEI: Lecție de predare – învățare
DURATA LECŢIEI: 50 de minute

COMPETENȚE GENERALE
1.Participarea la interacţiuni verbale în diverse situaţii de comunicare prin receptarea şi
producerea textului oral
2. Receptarea textului scris de diverse tipuri
4. Utilizarea corectă, adecvată şi eficientă a limbii în procesul comunicării orale și scrise

COMPETENȚE SPECIFICE
1.1. Identificarea temei, a unor informaţii esenţiale şi de detaliu, a intenţiilor de comunicare
explicite şi/sau a comportamentelor care exprimă emoţii din texte narative, monologate sau dialogate
1.2. Prezentarea orală, pe baza unor repere date de profesor, a unor informaţii şi a unor idei,
exprimând opinii, emoţii şi sentimente prin participarea la discuţii pe teme familiare, de interes sau
pornind de la textele ascultate/citite
1.4. Realizarea unei interacţiuni verbale cu doi interlocutori, folosind strategii simple de
ascultare activă și manifestând un comportament comunicativ politicos faţă de interlocutor(i)
2.1. Identificarea informaţiilor importante din texte literare și nonliterare, continue, discontinue
şi multimodale
2.2. Identificarea temei și a ideilor principale și secundare din texte diverse
2.3. Formularea unui răspuns personal şi/sau a unui răspuns creativ pe marginea unor texte de
diferite tipuri, pe teme familiare
2.4. Manifestarea interesului și focalizarea atenţiei în timpul lecturii unor texte pe teme familiare
 4.1. Utilizarea achiziţiilor sintactice şi morfologice de bază ale limbii române standard pentru
înţelegerea şi exprimarea corectă a intenţiilor comunicative
4.2. Aplicarea achiziţiilor lexicale şi semantice de bază, în procesul de înţelegere şi de exprimare
corectă a intenţiilor comunicative
4.4. Respectarea normelor ortografice şi ortoepice în utilizarea structurilor fonetice, lexicale şi
sintactico-morfologice în interacţiunea verbală
4.5. Utilizarea competenţei lingvistice în corelaţie cu gândirea logică/analogică, în procesul de
învăţare pe tot parcursul vieţii

COMPETENȚE DERIVATE / OBIECTIVE OPERAȚIONALE:

La sfârșitul orei, elevii vor fi capabili:
C1: Să recepteze și să înțeleagă un text literar;
C2: Să citească textul literar cu intonație;
C3: Să identifice tema textului;
C4: Să identifice termenii cu care poate fi asociat universul copilăriei, apelând la textul-suport;
C5: Să transcrie din textul de bază elemente ale limbajului figurat;
C6: Să identifice în textul-suport activități preferate ale copiilor;
C7: Să găsească asemănări și deosebiri între elemente din textul de bază și elemente din alte
poezii studiate;
C8: Să identifice în textul eminescian cele două planuri temporale;
C9: Să realizeze un cvintet pe tema ”Copilăria mea”.

COMPETENŢE DERIVATE
informative: -elevii vor reuşi rezolvarea cerinţelor, lucrând individual, ghidați de profesor și
receptând textul de bază prin apelarea la momente din viața lor;
formative: - exprimarea coerentă, nuanţată în limba română;
educative: - dezvoltarea sentimentului de disciplină a muncii;
- cultivarea creativităţii elevilor.
afective: - consimţirea la continuarea efortului de atenţie;
- aplicarea cu interes a cunoştinţelor dobândite;
- dorinţa de a selecta, explica, motiva;
- interesul spre rezolvarea cerinţelor.

STRATEGII DIDACTICE
METODE ŞI PROCEDEE: descoperirea, conversaţia euristică, lucrul individual, exerciţiul,
cvintetul, problematizarea, tabla, caietele elevilor, fișe de lucru.
FORME DE ORGANIZARE: Activitate frontală și activitate individuală
RESURSE MATERIALE: tabla interactivă, manualul digital, fișe de lucru;
 Goia, Vistian, Didactica limbii şi literaturii române pentru gimnaziu, Ed. Dacia, Cluj-
Napoca, 2002;
 Gramnea-Dumitrache, Mimi; Onofrei, Margareta, Manual de limba română, clasa a V-a,
Editura Booklet
 Ilie, Emanuela, - Didactica limbii și literaturii române, Editura Polirom, Iași, 2014;
  Pamfil, Alina - Limba şi literatura română în gimnaziu. Structuri didactice deschise,
Editura Paralela 45, 2006;

FORME DE ORGANIZARE A ACTIVITĂŢII: - Activitate frontală;

- Activitate individuală.

RESURSE ŞI MANAGEMENTUL TIMPULUI: - capacităţi normale de învăţare;

- cunoştinţele dobândite;
- timpul acordat activităţii: 50 de minute.

SCENARIUL DIDACTIC
 1. Moment organizatoric – 1 min.
Se stabileşte ordinea în clasă, se notează absenţii, elevii îşi pregătesc materialele necesare
desfăşurării orei, se asigură un climat adecvat orei de limba şi literatura română.

2. Evocare – 10 min.
Profesorul le cere elevilor să pregătească momentul poetic, amintindu-le că l-au avut
pentru această zi pe poetul Mihai Eminescu. Elevii vor recita poeziile învățate și vor prezenta
desenele reprezentative, asociate cu textul liric pe care l-au pregătit.
După momentul poetic, profesorul le propune elevilor să asculte un material și să noteze
pe caiet cuvintele-cheie, menționând totodată și tema materialului audio-video prezentat. (Se
folosește manualul digital)
Elevii vor descoperi, prin metodele ”învățarea prin descoperire” și ”conversația
euristică”, că este vorba despre ”copilărie”, lucru ce anticipează lecția de astăzi.

3. Realizarea sensului – 27 min.

Profesorul le prezintă titlul lecției: Copii eram noi amândoi, de Mihai Eminescu,
precizând că aceasta este inclusă în cadrul subcapitolulul Lectură și face apoi cunoscute
obiectivele operaționale.
Elevii îți pregătesc caietele, notează titlul lecției.
Profesorul le cere apoi elevilor să fie atenți la recitarea poeziei - Se folosește manualul
digital- apoi sunt îndrumați de profesor să recite și ei cu intonație poezia din manual.
Profesorul împarte fișe de lucru elevilor, fișe ce presupun existența unor exerciții. Fiecare
rând de elevi primește câte o fișă diferită:
- Rândul 1: Exerciții de fonetică și vocabular – Anexa 1
- Rândul 2: Exerciții de explorare a textului – Anexa 2
- Rândul 3: Exerciții de înțelegere a textului - Anexa 3
- Rândul 4: Exerciții de interpretare a textului – Anexa 4
Elevii încearcă să rezolve exerciţiile din fişa de lucru, urmând a fi antrenaţi într-o discuţie
în care îşi prezintă răspunsurile şi, dirijaţi de profesor, ajung la răspunsurile finale.
Se notează în caietele de clasă noțiunilor nou-dobândite: textul poetic; descifrarea unui
text poetic.

4. Reflecția – 12 min.
Prin metoda conversației, profesorul asigură fixarea cunoștințelor, discutând cu elevii
subiectul lecției.
Ca metodă de evaluare, se folosește cvintetul. (Anexa 5)
La sfârșitul orei, profesorul face aprecieri asupra lecției și notează elevii care au răspuns
şi se dă tema pentru acasă.

ANEXA 1
 Copii eram noi amândoi
de Mihai Eminescu

RÂNDUL 1: EXERCIȚII DE FONETICĂ ȘI VOCABULAR

1. Uneşte cuvintele cu înţeles asemănător: 2. Unește cuvintele cu înţeles opus:

car la baie bătrâni tăcuţi
culbeci înconjurată adesea singuri
lut tablă mare tineri
tinichea argilă acolo aici
împresurată melci împreună mic
la scăldat mǎreațǎ vorbăreţi arareori
mȃndrǎ cǎruțǎ

3. Care este forma actuală a cuvintelor / grupurilor de cuvinte de mai jos?

- să nu mai revie - _______________________
- mărsileam - _______________________
- îbalt - _______________________

4. Transcrie din poezie:

 4 substantive:
_______________________________________________________________________________

 4 adjective:

_______________________________________________________________________________

 4 pronume personale:

____________________________________________________________________________

ANEXA 2
 Copii eram noi amândoi
de Mihai Eminescu

RÂNDUL 2: EXERCIȚII DE EXPLORARE A TEXTULUI

1. Identificați în primele patru strofe activitățile preferate ale copiilor, pe care le veți nota în
cadranele de mai jos:

Strofa I Strofa a II-a

Strofa a III-a Strofa a IV-a

2. Realizați, pentru fiecare activitate, câte un desen reprezentativ.

3. Transcrie, din textul literar, câte două structuri care se adresează:

Auzului Văzului

ANEXA 3
 Copii eram noi amândoi
de Mihai Eminescu

RÂNDUL 3: ÎNȚELEGEREA TEXTULUI

1. Răspunde la întrebări:
a) Câte strofe şi câte versuri are fiecare strofă?
____________________________________________________________________________________
b) Ce făceau copiii din coji de nuci?
____________________________________________________________________________________
c) Ce înhămau fraţii la car?
____________________________________________________________________________________
d) Cum erau melcii (,,culbecii”)?
____________________________________________________________________________________
e) Din ce a fost construită cetatea?
____________________________________________________________________________________
f) Cu ce era înconjurată cetatea?
____________________________________________________________________________________
g) Unde se afla balta mare?
____________________________________________________________________________________

2. Alege varianta corectă dintre cele de mai jos, cu referire la textul citat:
 Două teme ale textului sunt:
a. Copilul și iubirea
b. Timpul și copilăria
c. Tristețea și copilul
 Două structuri care conțin sugestii ale spațiului sunt:
a. ”Turnul-Vavilon” și ”în ochiul de pădure”
b. ”insula cea verde” și ”în turnul negru”
c. ”peste stuf și paie” și ”atunci”
 Două structuri care se adresează auzului sunt:
a. ”cu turnuri mari de tinichea” și ”Trararah!”
b. ”și drumul broaștelor le-am dat” și ”mi-a dat mie solie”
c. ”mi-l povestea și mie” și ”Trararah!”
 Locul preferat de joacă al copiilor este:
a. Mlaștina
b. Lacul
c. Insula

ANEXA 4
 Copii eram noi amândoi
de Mihai Eminescu

RÂNDUL 4: INTERPRETAREA TEXTULUI

1. Citește strofa de mai jos, apoi schimbă ordinea cuvintelor, transpunând textul în proză.
Care formă ți se pare mai expresivă? De ce?
”Copii eram noi amândoi,
Fratemiu și cu mine.
Din coji de nucă car cu boi
Făceam și înhămam la el
Culbeci bătrâni cu coarne.”

2. Alege, dintre variantele propuse mai jos, pe aceea cu care ești de acord.
Strofa a noua prezintă:
a. Două ipostaze ale copiilor: în plan real (plimbarea pe șură) și în plan imaginar (aceștia se văd
mărșăluind pe munți);
b. Două ipostaze fantastice, ce nu pot fi întâlnite în realitate, deoarece copiii nu pot merge pe
șură;
c. Două ipostaze în plan real ale copiilor, care pot face orice își doresc, în orice moment.

3. Cum ți se pare titlul poeziei? Oferă și tu alte două posibile titluri.

4. Identifică două asemănări și două deosebiri între poezia lui Mihai Eminescu și cea a lui
Marin Sorescu, ”Jucăriile”.

ANEXA 5
 Realizați un cvintet cu tema ”Copilăria mea”:

Primul vers: substantiv/ cuvânt-cheie care denumește subiectul propus;

Al doilea vers: două adjective care descriu subiectul propus;
Al treilea vers: trei verbe;
Al patrulea vers: patru cuvinte (o propoziție) care exprimă sentimentele față de subiectul propus;
Ultimul vers: un cuvânt ce caracterizează subiectul.