PROIECT DIDACTIC

Şcoala Gimnazială Chişcăreni

Profesor: Redinciuc Nicoleta
Aria curriculară: Limbă şi comunicare
Disciplina: Limba şi literatura română
Tipul lecţiei: însuşire de noi cunoştinţe
Scopul lecţiei: sesizarea corectitudinii utilizării categoriilor gramaticale învăţate şi
folosirea lor adecvată în texte literare
Clasa: a V-a
Număr de ore/săptămână: 5 ore
Data: 26 noiembrie 2012

I. Subiectul lecţiei

Imperfectul

II. Motivaţia

Verbul este un element esenţial în analiza textului literar, reflectând o prezenţă

a perspectivei dinamice, componentă importantă a naraţiunii ca mod de expunere, de
care trebuie să se ţină seama în interpretarea unui text literar. Se remarcă o preferinţă
a autorilor pentru timpul imperfect, „timp al duratei şi al absenţei limitelor” (cf.
Dumitru Irimia), în vederea reflectării nostalgiei unui timp pierdut, prin descriere
literară sau naraţiune, datorită particularităţilor semantice pe care acesta le implică.
De aceea, este importantă identificarea, chiar şi la modul pur gramatical, a
formelor verbale de imperfect, precum şi a diferitelor forme temporale cu care se
împleteşte.

III. Obiective operaţionale

a) să definească timpul imperfect;

b) să extragă din texte date verbele la imperfect;
c) să exemplifice verbe la imperfect;
d) să identifice sufixele specifice imperfectului;
e) să corecteze greşelile de scriere a unor verbe la imperfect;

IV. Managementul resurselor

Este o clasă parţial omogenă, cu nivel intelectual mediu. Elevii au însuşite

noţiunile legate de categoriile gramaticale ale verbului, de modurile personale şi
nepersonale, precum şi de timpul prezent al indicativului.
1
 Resurse

A. Bibliografice

A1: Ştiinţifice

 Gramatica limbii române, vol.I, Cuvântul, Academia Română, Institutul de

Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti”, Tiraj nou, revizuit, Editura Academiei
Române, Bucureşti, 2008;
 Alexandru Crişan, Sofia Dobra, Florentina Sâmihăian, Limba română. Manual
pentru clasa a V-a, Editura Humanitas Educational, Bucureşti, 2011;
 Fl. Ioniţă, E. Cârstocea, M. Columban, A. Coman, V. Gal, D. Kudor, L. Sfîlea,
Literatură. Limba română. Comunicare. Pentru clasa a V-a, semestrul I, în
conformitate cu noua programă, Grup Editorial Art, Bucureşti, 2012;
 Ştefania Popescu, Gramatica practică a limbii române, Ediţia a XIV-a, Editura
TEDIT FZH, Bucureşti, 2007.

A2: Pedagogice

 Gh. Dumitriu, C. Dumitriu, Psihopedagogie, E.D.P., Bucureşti, 2003.

A3: Metodico-didactice

 C. Parfene, Metodica studierii limbii şi literaturii române în şcoală, Editura

Polirom, Iaşi, 1989;
 Mihaela Secrieru, Didactica limbii române, Editura Ovi – art, Botoşani, 2004.

B. Metodologice

B1: a) după gradul de dirijare: semialgoritmică

b) după particularităţile evolutive ale gândirii: mixtă
B2: Metode şi procedee: conversaţia euristică, RAI (Răspunde–Aruncă–
Interoghează), Gândiţi-Lucraţi în perechi-Comunicaţi, explicaţia, exerciţiul, lucrul cu
manualul, problematizarea
B3: Mijloace de învăţământ: cretă colorată, fişe individuale, cartonaşe
B4: Forme de organizare: frontală, individuală.

C. Temporale

C1: Durata lecţiei : 50 minute

C2: Locul lecţiei în „modul”: a cincea lecţie

2
V. Exerciţiu de spargere a gheţii

Fiecare elev îşi prezintă starea de astăzi la ora de limba română, comparativ cu
cea de ora trecută (Acum mă simt...., atunci mă simţeam...).

Lecţia propriu-zisă

VI. Evocarea

Prin metoda RAI (Răspunde–Aruncă–Interoghează) se verifică noţiunile

referitoare la timpul prezent. Se alege, din întrebările sau răspunsurile elevilor, o
secvenţă ortografică pentru a putea fi explicată. După aceea profesorul verifică
tema, calitativ şi cantitativ, făcând aprecieri asupra modului de rezolvare a acesteia.
Profesorul le cere elevilor să identifice momentul în care se desfăşoară
acţiunile prezentate de ei şi să precizeze cu exactitate cât anume a durat acea
stare/acţiune.
După acest moment, profesorul împreună cu elevii deduc că formele verbale pe
care le-au folosit exprimă prezentul şi un timp trecut, a cărui durată nu poate fi
precizată cu certitudine. Elevii sunt invitaţi să precizeze modificările formale apărute.

VII. Realizarea sensului

Se prezintă titlul, obiectivele lecţiei şi direcţiile după care se va desfăşura ora.

Elevii se vor familiariza cu noţiunea de imperfect, vor descoperi cele două tipuri de
sufix gramatical, vor exemplifica singuri forme verbale de imperfect şi vor identifica
în textele date forme verbale de imperfect.

Definirea conceptului

Imperfectul exprimă o acţiune trecută, care se desfăşoară în acelaşi timp cu o

altă acţiune trecută; prin imperfect se exprimă o acţiune care durează sau se repetă în
trecut, având un caracter neîmplinit.

Ex.: Maria călătorea cu părinţii în străinătate.

Copilul zâmbea de câte ori auzea numele mamei sale.

Într-o naraţiune, imperfectul este folosit în descrierea cadrului de desfăşurare a

acţiunii.
Pe baza metodei Gândiţi-Lucraţi în perechi-Comunicaţi, elevii vor rezolva
cerinţelei fişei de lucru din anexa 1, iar prin conversaţie euristică, elevii sunt conduşi
să descopere particularităţile imperfectului:
 Imperfectul se construieşte cu două sufixe: –a (cântam, cântai, cânta,
cântam, cântaţi, cântau) şi –ea (vedeam, vedeai, vedea, vedeam,
vedeaţi, vedeau).
3
  Desinenţele imperfectului sunt aceleaşi pentru toate verbele.
 Se constată o identitate de formă la persoana I singular şi plural.

Elevii vor grupa, pe două coloane, formele de imperfect construite cu sufixul –

a şi respectiv cu sufixul –ea.
Elevii rezolvă, sub îndrumarea profesorului, exerciţiul 1 din manual,
de la pagina 111, care are drept sarcină analiza verbelor la imperfect.

VIII. Reflecţia

Elevii rezolva individual fişa de lucru din anexa nr. 2, care vizează completarea
spaţiilor lacunare cu forme corecte de imperfect şi prezent ale aceloraşi verbe şi
alegerea formelor corecte de imperfect.

IX. Feed-back şi evaluare

Se fac aprecieri generale şi individuale asupra modului în care s-a desfăşurat

ora. Se acordă note elevilor, în catalogul personal al profesorului.

X. Extinderea

Scrieţi o naraţiune, de 10 rânduri, în care să folosiţi verbe la imperfect pentru a

preciza cadrul în care se desfăşoară acţiunea sau pentru a descrie un personaj.

4
 Schema lecţiei

Imperfectul

Imperfectul exprimă o acţiune trecută, care se desfăşoară în acelaşi timp cu o

altă acţiune trecută; prin imperfect se exprimă o acţiune care durează sau se repetă în
trecut, având un caracter neîmplinit.

Ex.: Maria călătorea cu părinţii în străinătate.

Copilul zâmbea de câte ori auzea numele mamei sale.

Într-o naraţiune, imperfectul este folosit în descrierea cadrului de desfăşurare a

acţiunii.

5
Anexa 1

FIŞĂ DE LUCRU

Imperfectul

Se dă textul:

„În vremea veche, pe când oamenii, cum sunt ei azi, nu erau decât în germenii
viitorului, pe când Dumnezeu călca încă cu picioarele sale pietroasele pustii ale
pământului – în vremea veche trăia un împărat întunecat şi gânditor ca miazănoaptea
şi avea o împărăteasă tânără şi zâmbitoare ca miezul luminos al zilei”.
(Mihai Eminescu, Făt-Frumos din lacrimă)

1. Identificaţi verbele la imperfect.

2. Subliniaţi sufixele acestor verbe cu roşu.
3. Subliniaţi cu verde desinenţele.

6
Anexa 2

FIŞĂ DE LUCRU

Imperfectul

1. Completaţi spaţiile lacunare:

Copilul îşi ........... (a bea) ceaiul, când a intrat mama în camera sa, dar
acum ........... (a bea) o limonadă.
Ioana ................... (a crea) universuri originale prin scrierile sale. Înainte,
ea ................... (a crea) rochii pentru păpuşile prietenelor sale.

2. Alegeţi forma corectă a verbelor la imperfect:

Voi citea-ţi/citeaţi o carte interesantă.

Ei cântau/cânta din ce în ce mai tare.
Când eram însetat, eu beeam/beam o limonadă.
Mama îşi înfăşea/înfăşa cu grijă copilul.
Fetiţa păşea/păşa temătoare în prima zi de şcoală.
Tu alcultai/asculta-i o melodie recent apărută.