PROIECT DIDACTIC

PROPUNATOR: IVAN CRISTINA

CLASA : a VII-a
OBIECTUL: LIMBA ROMÂNĂ
SUBIECTUL: DIATEZA VERBULUI
TIPUL LECŢIEI: ÎNSUŞIRE DE NOI CUNOŞTINŢE
OBIECTIVE OPERAŢIONALE: toţi elevii vor fi capabili, la sfârşitul orei:
- să definească diateza verbală;
- să recunoască felurile diatezei şi să le definească;
- să alcătuiască propoziţii folosind diatezele verbale;
- să facă diferenţa între verbul copulativ a fi şi verbul auxiliar a fi de la diateza
pasivă.
STRATEGIA DIDACTICĂ:
a. Metode şi procedee: analiza sintactică a frazei; exerciţii; conversaţia euristică;
demonstraţia; lucrul cu manualul; descoperirea.
b. Forme de organizare a activităţii elevilor: activitatea frontală combinată cu
activitatea independentă individuală.
c. Resurse: capacităţile de învăţare ale elevilor; cunoştinţele lor anterioare.
d. Mijloace didactice: texte lingvistice; fişe de lucru; schema.

DESFĂŞURAREA LECŢIEI

I. Organizarea clasei: se verifică tema, se fac precizări asupra corectitudinii temei,

dacă este cazul.
II. Captarea atenţiei: Elevii sunt solicitaţi să stabilească felul pronumelui „mă” din
exemplul: Mama mă spală. Apoi li se cere să dea un exemplu în care acelaşi pronume să
devină reflexiv, amintindu-şi prin ce se deosebesc cele două pronume cu forme identice:
Isg IIIsg Isg Isg
(ea) mă spală (eu) mă spăl
Cele două forme pronominale s-au comparat, precizându-se că pronumele reflexiv stă
la aceeaşi persoană cu verbul.
 III. Dirijarea învăţării: Se scriu pe tablă următoarele propoziţii în partea stângă, partea
dreaptă rămânând liberă pentru alte notări.
1) Profesorul evidenţiază pe elevii silitori. S→P→CD
2) Elevii silitori se evidenţiază prin muncă. S↔P
3) Elevii silitori sunt evidenţiaţi de profesori. S←P←C. Ag.( S logic)
Elevii trebuie să recunoască şi să analizeze subiectele, predicatele şi complementele
directe şi indirecte.
Se compară enunţurile şi se observă raportul dintre acţiune, autorul ei şi cel care o
suferă. Elevii descoperă că în exemplul:
1) Subiectul face acţiunea şi o suferă Compl. direct.
2) Subiectul face acţiunea şi tot el o suferă.
3) Subiectul suferă acţiunea făcută de Compl. indirect (de agent).
Se marchează cu săgeţi în dreapta textului.
Elevii sunt îndemnaţi să observe că din punct de vedere semantic între exemplele 1 şi
3 există diferenţe:
- ex. 1 pune în lumină subiectul care face acţiunea;
- ex. 3 indică rezultatul acţiunii, subliniind consecinţa pentru subiect a acţiunii
întreprinse de altcineva.
Formele verbale diferă mult:
- evidenţiază → forma verbală simplă;
- sunt evidenţiaţi→ auxiliarul a fi (indicativ prezent) + participiul vb de conjugat
acordat în gen, nr cu subiectul
- în ex. 2 participarea intensă a subiectului la acţiune este redată prin folosirea pron
reflexiv se.
Prin abstractizare şi generalizare, cu ajutorul conversaţiei euristice, elevii sunt
îndrumaţi să formuleze definiţia diatezei, reliefându-se că este o formă pe care o ia verbul
pentru a arăta raportul dintre acţiune şi autorul ei. Acum se scrie pe tablă titlul lecţiei.
Se reia fiecare exemplu, prin conversaţie euristică sau explicaţie, remarcându-se că în
propoziţia 1) Subiectul face acţiunea, deci este activ, de aceea diateza se numeşte activă. La
verbele tranzitive, acţiunea este suferită de un CD. În propoziţia 2) Subiectul face şi suferă
acţiunea, deci acţiunea verbului se răsfrânge asupra acelui care o face. Forma verbului este
alcătuită cu ajutorul pron reflexiv, de aceea diateza se numeşte reflexivă. În propoziţia 3)
Subiectul gramatical suferă acţiunea, adică e pasiv, de aceea diateza se numeşte diateza
pasivă. Se formează cu auxiliarul a fi şi participiul verbului de conjugat acordat în gen şi
număr cu subiectul.
 Schema
Diateza Raporturi stabilite Cum se formează
Activă S→P→CD Verbul de conjugat
Reflexivă S↔P Pronumele reflexiv
Pasivă S←P←Cag. Aux a fi + vb de conj
Elevii vor enumera formele proprii ale pronumelui reflexiv şi formele împrumutate de
la pron personal, menţioând că acesta este reflexiv când are aceeaşi persoană cu verbul pe
lângă care stă.
IV. Feed-back-ul: Elevii vor alcătui propoziţii în care vb a privi să se afle la cele 3
diateze şi să margheze prin săgeţi raporturile dintre acţiune şi autorul ei. Activitate
independentă.
V: Obţinerea performanţei: Elevii vor preciza diateza verbelor: te gândeşti, a luptat,
mi-aş închipui şi îşi vor argumenta afirmaţiile.
Pentru a nu confunda vb aux cu vb copulativ a fi, elevii vor fi puşi în situaţia să
demonstreze apartenenţa vb la diateza pasivă prin exerciţii de completare şi de transformare:
Ex: Fereastra este deschisă de Ionel (diateza pasivă). Devine:
Ionel a deschis fereastra. C. de agent →Sub
Sub → CD
Alt ex: Fereastra este dechisă şi murdărită de Ionel (PV) – d. Pasivă
Fereastra este deschisă şi murdară (PN) – vb cop este la d. Activă.
Elevul este chemat de un coleg (PV) – d.pasivă.
Un coleg îl cheamă pe elev (PV) – d.activă.
Banca este vopsită (PN) – vb cop este la d.activă.
Banca este vopsită de tâmplar (PV) – d.pasivă.
VI. Tema pentru acasă: Faceţi propoziţii cu vb : a se teme, a se gândi, a-şi reveni, a se
bucura, a-şi închipui, la toate cele trei diateze.