Proiect didactic

Data: 10 octombrie 2019

Profesor: Prodan Tatiana
Clasa: a VIII-a
Disciplina: Limba și literatura română
Subiectul: Poezia lirică. Parabola. Alegoria
Tipul lecției: mixtă
Durata: 45`
Obiective:

Etape Timp Activitatea profesorului Activitatea elevului Strategi

i
-Salutul. Răspun
Verificarea temei pentru acasă prin realizarea la tablă d la
salut.
EVOCARE Realizarea unor exemple la tablă.
Cine are carte are parte.
Tu, iarbă, tot ai mamă?
De ai – de bună seamă:
Atunci când înverzeşti,
De ea îţi aminteşti.

Discuții și observații asupra textului liric. Notarea definiției

REALIZAREA Anunțarea subiectului
SENSULUI Lectura textului si realizarea primului execițiu, același exercițiu il aplicam si pentru pilda cu talantii
Notarea definițiilor
REFLECȚIE Lucru cu fișele

EXTINDERE Explicarea temei pentru acasă:

It.3, p.28; proiect de grup: portul cotidian si festiv Notarea temei pentru acasă

Pilda cu talantii
Stapanul imparte avutia sa slugilor sale

Si, intorcandu-se Iisus spre ucenicii Sai, le-a spus pilda aceasta: "Imparatia cerurilor este asemenea omului care, plecand departe, si-a chemat slugile si le-a dat pe mana
avutia sa. Unuia i-a dat cinci talanti, altuia doi, altuia unul, fiecaruia dupa puterea lui, si a plecat.

Indata, mergand, cel ce luase cinci talanti a lucrat cu ei si a castigat alti cinci talanti. De asemenea si cel cu doi talanti a castigat alti doi. Iar cel ce luase un talant s-a dus, a
sapat o groapa in pamant si a ascuns argintul stapanului sau".

Slugile cele bune sunt rasplatite

"Dupa multa vreme a venit si stapanul acelor slugi si a facut socoteala cu ele. Si, apropiindu-se, cel care luase cinci talanti a adus alti cinci talanti, zicand: Doamne, cinci
talanti mi-ai dat, iata alti cinci talanti am castigat cu ei. Zis-a lui stapanul: Bine, sluga buna si credincioasa, peste putine ai fost credincioasa, peste multe te voi pune; intra
intru bucuria domnului tau.

Apropiindu-se, si cel cu doi talanti a zis: Doamne, doi talanti mi-ai dat, iata alti doi talanti am castigat cu ei. Zis-a lui stapanul: Bine, sluga buna si credincioasa, peste putine ai
fost credincioasa, peste multe te voi pune; intra intru bucuria domnului tau".

Sluga cea lenesa este pedepsita

"Apropiindu-se apoi si cel care primise un talant, a zis: Doamne, te-am stiut ca esti om aspru, care seceri unde n-ai semanat si aduni de unde n-ai imprastiat. De aceea, m-am
temut si m-am dus de am ascuns talantul tau in pamant; iata ai ce este al tau.

Si raspunzand stapanul sau i-a zis: Sluga vicleana si lenesa, stiai ca secer de unde n-am semanat si adun de unde n-am imprastiat. Se cuvenea deci ca tu sa pui banii mei la
zarafi, si eu, venind, as fi luat ce este al meu cu dobanda. Luati deci de la el talantul si dati-l celui ce are zece talanti. Ca tot celui ce are i se va da si-i va prisosi, iar de la cel ce
n-are si ce are i se va lua. Iar pe sluga netrebnica aruncati-o intru intunericul cel mai din afara. Acolo va fi plangerea si scrasnirea dintilor" (Mt. 25, 14- 30).

La iconomi, mai ales se cauta, ca sa fie aflat cineva credincios (1 Cor. 4, 2).

Cămăşile Mâinile mamei Autobiografica Mica baladă

de Grigore Vieru de Grigore Vieru de Grigore Vieru de Grigore Vieru
A fost război.
Ecoul lui
Şi-acum mai este viu.
Cămăşi mai vechi, mai noi –
Amară amintire de la fiu.
De-atâtea ori fiind
Pe la izvor spălate,
S-a ros de-acum uzorul
Şi, alb, bumbacul
S-a rărit în spate
Şi nu le-a îmbrăcat de mult
Feciorul.
Cămăşi mai vechi, mai noi –
A fost război.
Ci maica lui
De ani prea lungi de-a rândul
Tot vine la izvoare:
Ea şi gândul.
Şi iar luând cămăşile în poală,
De cum ajunge sâmbăta,
Le spală.
Căci mâine
Fac băieţii horă-n sat,
Şi fete multe-s:
Câte-n flori albine.
Şi-atunci băiatul ei, cel drag băiat,
Cu ce se-mbracă, bunul,
Dacă vine?
Când m-am născut, pe frunte eu
Aveam coroană-mpărătească:
A mamei mână părintească,
A mamei mână părintească.
Duios, o, mâna ei întâi
Cu mâna dragei mele feţe
S-au întâlnit la mine-n plete,
S-au întâlnit la mine-n plete.
Copii am. Dar şi-acuma când
Vin zorii noaptea s-o destrame,
Găsesc pe frunte mâna mamei,
Găsesc pe frunte mâna mamei.
O, mâna ei, o, mâna ei,
O, mâna ei, ca ramul veşted,
A-mbătrânit la mine-n creştet,
A-mbătrânit la mine-n creştet.
Mama mea viata-ntreagă
A trăit fără bărbat.
Singurei eram in casa
Ploi cu grindina când bat.
Mama mea viata-ntreaga,
Stand la masa, ea si eu,
Se asaza intre mine
Si Preabunul Dumnezeu.
Oh, si crede-asa intr-insul,
Ca-n albastru văzul ei
Chipul lui de pe icoana
Se stravede sub scântei.
Si eu tin atât la mama,
Ca nicicând nu îndrăznesc
Dumnezeul din privire
Sa ma var sa-l mâzgălesc.
Pe mine
ma iubeau toate femeile.
Ma simteam puternic si sigur.
Ca Mesterul Manole,
am cutezat
sa ridic o constructie
care sa dainuie vesnic.
Am inceput lucrul
si le-am chemat la mine
pe toate:
pe Maria, pe Ana,
Pe Alexandra, pe Ioana
Care intai va ajunge,
Pe-aceea-n perete o voi zidi.
Dar din toate femeile
A venit una singura:
Mama.
Tu nu m-ai strigat,
Fiule?