Ṣcoala Gimnazială „Nicolae Grigorescu”

Strada Coralilor, nr 1, Sector 1, Bucureṣti

Mail: scoala177_ngrigorescu@yahoo.com
Telefon: 0216671547

Nr. .........../.......................
Director,

PROIECT DE ACTIVITATE
EXTRAȘCOLARǍ

„De la lume adunate şi-napoi în lume date”

Propunător: PROF. INV. PRESC. VISAN ANDREEA GABRIELA

Unitatea de învăţământ: ŞCOALA GIMNAZIALĂ „NICOLAE GRIGORESCU”

1
 ARGUMENT

Importanța păstrării valorilor naționale , a conservarii si promovarii traditiilor

in societatea contemporana este constituita din nevoia de a ne cunoaste istoria,
datinile, folclorul si mestesugurile pe care le-au pastrat si transmis strabunii nostri.

In primul rand, trebuie sa promovam traditiile pentru a ne cunoaste istoria,

identitatea nationala, sa vedem care sunt valorile care ne leaga de patrie , sa
invatam ca suntem liberi datorita stramosilor si eroilor patriei care si-au dat viata
pentru tara. Sa invatam si sa pretuim fondul nostru national este precum o
emblema pentru propria persoana.

In al doilea rand, conservarea si promovarea traditiilor sunt necesare

deoarece acestea reprezinta o parte a patrimoniului imaterial pe care il avem, ca
natiune. Ca parte a patrimoniului, traditiile constituie o marca identitara ,fara de
care nu putem vorbi despre o natiune romana. Disparitia traditiilor ar avea drept
urmare disparitia natiunii insesi.

In concluzie, traditiile nu trebuiesc uitate, cu toate ca ele se schimba mereu.

Treptat, ele se musamalizeaza intr-o anumita forma, dar nu dispar din societate.
Legatura cu trecutul nu trebuie sa se rupa, deoarece, in caz contrar, trecutul
national ar deveni ininteligibil pentru generatiile urmatoare.

2
Titlul activității: ,, De la lume adunate şi-napoi în lume date ”
Tipul activității: șezătoare populară
Durată: 1 ora
Metode: joc de rol, concurs, conversaţia, problematizarea, dramatizarea, exerciţiul;
Mijloace: decor etnografic, elemente de coregrafie, cântece, costume populare, materiale didactice
ecologice, fire de lână etc.

Obiective:
La sfârșitul activității elevii vor fi capabili:
O1: -să prezinte în mod expresiv glume, proverbe, zicători;
O2:-să creeze, printr-o participare cât mai activă, o atmosferă specifică şezătorii;
O3: -să interpreteze expresiv rolurile din dramatizarea în versuri şi în proză, din operele lui Creangă;
O4: -să intoneze în grup cântece cunoscute;

Desfășurarea activității:

Moment introductiv: prezentarea obiectivelor activității curente;

Șezătoare: prescolarii vor prezenta versuri, cântece, glume, sceneta ”Pupăza din tei”;

Şezătoare : De la lume adunate şi-napoi în lume date

Amenajarea sălii: Covor tărănesc, prosoape, perne,broderii, icoană, busuioc. Pe o masă – bucate
tradiţionale: sarmale, cozonaci, dulciuri.

Prezentator: Românii de când se ştiu sunt înfrăţiţi cu cântecul şi jocul, pe care le mânuiesc cu multă
dibăcie şi înţelegere. Omul de la ţară vede în şezători un bun prilej de a mai pune câte ceva la cale, a
face un lucru, dar şi de a se odihni, a se recrea, de a mai schimba o vorbă cu oamenii.
Astăzi, la noi, este sărbătoare pentru că vom desfăşura o activitate deosebită ,o şezătoare în care
vom canta, vom lucra și vom discuta despre cel mai mare scriitor al copiilor din ţara noastră, Ion
Creangă. Poveştile lui sunt pildă pentru noi, ne dezvoltă valorile morale, ne îmbogăţesc spiritual şi ne
înfrumuseţează viaţa. Această şezătoare pune accent pe tradiţiile populare păstrate din străbuni.

Vă propunem spre vizionare Şezătoarea De la lume adunate şi-napoi în lume date.

Şezătoare cu voinici,
Fete mari şi fete mici.
Aşa-și petrec nopţile,
Descreţindu-şi frunţile,
Torcându-şi fuioarele,
Îndulcindu-şi zilele.

3
Alexandra: Parcă îmi pare că am pregătit de toate. Să mai tomnesc un pic prin casă, că amu vin fetele
la şezătoare, să nu mă găsească cu casa nemăturată.

(Se aud bătăi în uşă)

Denisa și Lavinia: Bună seara în casa dumitale şi bine te-am găsit! Am venit la şezătoare să tocmim
un caier mare. Şi-am venit şi cu sarmale şi alte bucate.

Alexandra: Bună seara şi bine aţi venit! Mulţumim pentru bucate. Puneţi-le, aici, pe masă.
Ia, şedeţi colea pe ladă
Să ne-apucăm de treabă.
Iar când lucrul e în toi
Să cântăm ca pe la noi
Să meargă lucrul mai cu spor.

Cântecul La căsuța dingă vale

1.La căsuța dingă vale, 3.Da feciorii n-i s-o dus,

Dragă Ileană, Dragă Ileană,
Fac fetile sezătoare La săzătoarea din-sus,
Dragă Ileană, Dragă Ileană,
La căsuța dingă vale, Acolo-i casa de bârne,
Dragă Ileană, Dragă Ileană,
Fac fetile sezătoare Si fetele-s mai bătrâne
Dragă Ileană, Dragă Ileană,

Refren : Dragă ți-s și da și nu Refren : Dragă ți-s și da și nu

Și cum și ca și pân-amu, Și cum și ca și pân-amu,
Dăi nu, dăi nu. Dăi nu, dăi nu.

2.Și fac focu de nuiele 4.La noi casa-i de nuiele,

Bade Ioane, Bade Ioane,
Să margă feciori la ele, Și fetele-s tinerele,
Bade Ioane, Bade Ioane,
Și fac focu de nuiele Copilele-s tinerele,
Bade Ioane, Bade Ioane,
Să margă feciori la ele, Se tem feciorii de ele ,
Bade Ioane, Bade Ioane,

Refren : Dragă ți-s și da și nu Refren : Dragă ți-s și da și nu

Și cum și ca și pân-amu, Și cum și ca și pân-amu,
Dăi nu, dăi nu. Dăi nu, dăi nu.

Şezătoarea ni-i din plin,

Numai feciorii nu vin.
De cântat am tot cântat
Dar nu ştiu ce s-antâmplat
Că ei nu s-au arătat.
Taci din gură, măi fetiță,
Că băieţi-s după uşă.

4
 Frunzuliţă, foaie verde
Am venit la şezătoare.
Să facem fuioarele,
Să ţesem covoarele.
(intră pe uşă)
Haideţi, oameni buni şi voi
Să vă-nveseliţi cu noi.
Să cântăm şi să jucăm
Pe toţi să vă bucurăm.
Că de-amar şi de pelin
Sufletul nostru e plin
Că nu ne-om lăsa deloc
De şezători şi de joc.
Dragi mi-s şezătorile,
Ca să joc, să chiuiesc,
Bine să mă veselesc.

Bună seara! Să ne fie cu iertare, dar la noi întâi se lucrează, apoi se veseleşte.
Apoi, Doamne ajută şi spor la lucru.
Hai, poftim de vă aşezaţi!
Ia, să stau lângă fetele acestea frumoase.
Frumos lângă frumos
Şi tânăr lângă tânăr
Ca paiele lângă foc.
Măi, da harnice mai sunteţi, ce mult mai lucraţi! Dar ce coaseţi voi, ce împletiţi?
M-a-nvăţat mama să cos
Şi pe faţă şi pe dos.
Să fac zestre pentru mine
Ca să mă mărit cu tine.

Haideţi, fetelor să cântăm un cântec.

Cântecul Veseliți-vă feciori

Veseliți-vă feciori,
Veseliți-vă feciori,
Nu sădeți ca-n șezători,
Nu sădeți ca-n șezători.

Veseliți-vă voi, fete,

Veseliți-vă voi, fete,
Nu sădeți ca-n codru verde,
Nu sădeți ca-n codru verde.

Unde-i joc și voie bună,

Unde-i joc și voie bună,
Acolo lumea s-adună,
Acolo lumea s-adună.

Unde-i joc și veselie,

Unde-i joc și veselie,
Acolo-mi place și mie,
5
Acolo-mi place și mie,

Veselia nu mi-i bună,

Veselia nu mi-i bună,
De-ar ține batăr o lună,
De-ar ține batăr o lună.

Veselia nu mi-i dragă,

Veselia nu mi-i dragă,
Numa săptămân-ntreagă,
Numa săptămân-ntreagă.
Veselia nu mi-i bună,
De-ar ține batăr o lună.

Fata mamei lăudată

De trei luni nepieptănată
Când o iei la pieptănat,
Nici grebla nu intră-n cap.
Fata mamei jucăuşă
Cu gunoiul după uşă
Toată ziua la oglindă
Şi gunoiul până-n grindă.
Satu-i mare, fete-s multe
Şi mai mari, şi mai mărunte,
Fete-s multe şi frumoase,
Dar cu acul nu ştiu coase.
Cum nu ştim, vezi cât lucru am făcut? Ia, fetelor să le arătăm ce putem şi noi.
Badea numai cizme are
Şi se ţine boier mare
De-ar avea şi gatii noi
Nici n-ar vorbi cu noi.
Frunză verde de secară,
Bade, dă-mi şi mie-o scară,
Să mă sui la nasul tău,
Că-l ridici în sus mereu.
Am un bade cât un ied
Secerând prin iarbă-l pierd
Trag nădejde că va creşte
Când a prinde vulpea peşte!

Ia, lăsaţi cearta, mai bine să vă spun nişte snoave cu Păcală şi Tândală. Ştiţi voi oare cine este Păcală?
Apoi ascultaţi.
Snoave.
Oile lui Păcală
Tândală: - Măi frate, unde te duci?
Păcală: - Mă duc la stână, să-mi văd oile.
Tândală: - Da ai multe oi?
Păcală: - Albe n-am nici una, iar negre şi mai puţine.

Tare isteţ mai este Păcală acesta. Dar să vă spun şi eu o întâmplare:

6
Trăia odată un cioban şi avea vreo două mii de oi. Într-o zi s-a dus cu oile la păscut. Seara, când se
întorcea spre casă, cele două mii de oi, trebuiau să treacă, câte una, pe o punte îngustă peste un râu lat
şi adânc.
Hai, spune mai repede.
Aşteaptă să treacă oile mai întâi.
Ei, până or trece oile, să mai ascultăm o ghicitoare.
:Atenţiune, vă rugăm!
Astăzi, la sezătoare,
Spunem ghicitori.
Am mai spus de multe ori,
Dar acum care ghiciţi
Veţi fi răsplătiţi!

Te rog să- mi dai voie

Şi voi explica
În ce fel vom proceda.
Vi se cere doar atât:
S-ascultaţi cu luare- aminte,
Căci din ghicitoare
Spunem numai începutul,
Cerând de la voi, pe urmă,
Să ghiciţi sfârşitul.

Fiţi numai ochi şi urechi:

….Un povestitor mai vechi
Ce- a scris mult pentru copii,
Cine credeţi că o fi?
Vă mai spun că viaţa- ntreagă
Cartea i- a fost tare dragă!
Este………………………
Toți: ION CREANGĂ

:Tuturor li- e cunoscut,

Dar ştiţi unde s- a născut?
Iarăşi nu- i greu să ghiceşti,
Este satul………………….
HUMULEŞTI

Titlul unei cărţi ce- a scris

Încearcă să- ţi aminteşti.
Este…………………
POVEŞTI

Mai e una, cine- o ştie?

Este………………….
Toți: AMINTIRI DIN COPILĂRIE

Cine- şi aminteşte- ndată

O poveste fermecată
Cu eroi ce- au colindat
Pân- la Verde Împărat?
E vorba de…………….
7
Toți: HARAP ALB

Dar povestea cu cocoşul

Ce a luat de la boier
Galbeni şi cirezi de vaci
Să le dea celor săraci?
Acel cocoş năzdrăvan
E din………………
Toți: PUNGUŢA CU DOI BANI

În căsuţa din pădure,

Cu cei trei „copii” ai ei,
Lupul rău le- a dat de urmă.
Şi s- a dus, cu glas schimbat,
La uşă de a cântat…
Ce- a mai fost, te minunezi
Citind……………………...
Toți: CAPRA CU TREI IEZI

În care din „Amintiri”

Nică lasă treburi baltă,
Spre Ozana se îndreaptă,
Dar se- ntoarce cam…. spăşit
Şi de baie lecuit?
Cred că aţi ghicit îndat
E fragmentul…………….
Toți: LA SCĂLDAT

Dar ceasornicul din tei,

Dus la târg pe câţiva lei,
De s- a supărat tot satul
Că nu- i auzea cântatul?
Hai, ghiciţi acuma, ce- i?
Este……………………..
Toți: PUPĂZA DIN TEI

Ei, bine, aţi răspuns corect la toate ghicitorile! Să vedem acum cât de bine îl cunoașteți pe Creangă.

Concurs: „Îl cunoşti pe Creangă?”

1. Cum se numeau tatăl şi mama lui Ion Creangă? Ştefan a Petrei Ciubotariul şi Smaranda
Creangă.
2. Cum se numeau bunicul şi bunica lui Ion Creangă? David şi Anastasia Creangă.
3. Cine a fost primul învăţător al lui Ion Creangă la şcoala din Humuleşti? Dascălul Vasile sau
bădiţa Vasile.
4. Cine l-a îndemnat pe I. Creangă să scrie? Mihai Eminescu.
5. Cum se numea fiul lui I. Creangă ce a fost militar? Constantin Creangă.
6. Cum se numea calul pe care „l-a încălecat” Smărăndiţa popii? Calul Bălan
7. Ce fel de ceasornic îl deştepta pe I. Creangă? Pupăza.
8. „O zgâtie de copilă ageră la minte şi aşa de silitoare de întrecea mai toţi băieţii şi din carte, dar
şi din nebunii”.Cine e? Smărăndiţa popii.
9. Cine avea trei ochi şi strângea părăluţe albe pentru zile negre? Soacra din „Soacra cu trei
nurori”.
8
 10. Avea salbă de aur la gât şi era încălţat cu ciuboţele galbene şi cu pinteni la călcâie? Cocoşul
din „Punguţa cu doi bani”.
11. Cine avea unchi de 999 de ani şi 52 de săptămîni? Dănilă Prepeleac
12. Era o mămilă de om, ce mânca brazdele de pe urma a 24 de pluguri şi tot striga în gura mare că
moare de foame! Flămânzilă din „Harap alb”
13. Băuse apa de la 24 iazuri şi o gârlă, pe care îmblau numai 500 de mori.
14. Era slută, leneşă, ţâfnoasă şi rea la inimă. Era împopoţată şi netezită pe cap de parcă-o linsese
viţeii. Fata babei
15. Era frumoasă, harnică, ascultătoare şi bună la inimă. Fata moşneagului

Hai mai bine despre copilǎrie sǎ povestim , cǎci ea singurǎ este veselǎ şi nevinovatǎ. Noi ne-am
descurcat la concurs, dar să vedem dacă veţi recunoaşte personajele din următoarea scenetă.

SCENETĂ - PUPĂZA DIN TEI

Mama: -Scoală, duglişule, înainte de răsăritul soarelui; iar vrei să te pupe cucul arminesc şi să te
spurce, ca să nu-ţi meargă bine toată ziua ?

Grup de copii:
Pu, pu, pu, strici mereu ,somnul meu, pupăza din tei.

Nică: (cântat)
Las’ c-am să te prind moţat-o şi te-oi întreba ce vrei?
Când ti-oi smulge coada toată şi ţi-oi vinde-o pe cinci lei.
Pu, pu, pu, pu, pu, pu, chiar acum, ( rostit) o să-ţi vin de hac,

Grup de copii:
Şi-ajungând la tei căciula peste cuib capac o fac,
Şi-apoi scotocind cu mâna, prind de gât puiul de drac.

Nică: -Taci , leliţă că te-am căptuşit eu ! Îi mai pupa tu şi pe dracul de-acum ! Ha, ha, ha, mi te-am
prins, că de mult ţi-o coc !

Matușa Mărioara: -Mai auzit-ai dumneata cumnată, una ca asta, să fure Ion pupăza, care ne trezeşte
dis-de-dimineaţă la lucru atâţia ani?

Mama: -Ce spui, cumnată ?! Da’ că l-aş ucide în bătaie, când aş afla că el a prins pupăza, s-o
chinuiască. De-amu bine că mi-ai spus, las’ pe mine, că ţi-l ieu eu la depănat !

Matușa Mărioara: - Nici te mai îndoi despre asta, cumnată Smărandă, căci de zbânţuitul ista al
dumnitale nimica nu scapă ! Ce mai atâta? Mi-au spus mie cine l-au văzut că Ion a luat-o; gâtul îmi
pun la mijloc !

Grup de copii:
Şi la târg ajuns cu dânsa printre lume îmi fac loc
Strigând cât mă ţine gura să se-audă-n iarmaroc.

Nică: -Negustor, pupezi vând , marfa mea-i blândă ca un miel !

Moșul: -De vânzare-i găinuşa ceea …. măi băiete ?

9
Nică: -De vânzare , moşule !

Moșul: -Şi cât cei pe dânsa?

Nică: -Cât crezi şi dumneata că face !

Moșul: -Ia ad-o la moşul , s-o drămăluiască !

Iaca poznă c-am scăpat-o!

Nică: -Ce gândeşti dumneata moşule ? Te joci cu marfa omului ? Dacă nu ţi-a fost de cumpărat , la ce
i-ai dat drumul? Că nu scapi aşa uşor de mine, înţeles-ai ?

Nică: (strigă) -Ajutor, hai săriţi, hoţii măi, pradă-un negustor!

Grup de copii:
Moşul însă rupând sfoara zvârle pupăza spre nor,
Şi dihania voioasă o porni spre sat de zor.
Astăzi iar, pu, pu, pu, tot mereu, sus în tei la noi.

Nică: (cântat)
-Poţi să cânţi de-acum spurcat-o până-n veacul de apoi,
Nu mai fac negustorie cu moţate de-al-de voi.

Nică: ( soptit) -Când aţi şti voi câte-a pătimit , săraca, din pricina mea , şi eu din pricina ei, i-aţi plânge
de milă !

Matușa Mărioara: -Doamne, cumnăţică-hăi, cum se pot învrăjbi oamenii din nimica toată,
luându-se după gurile cele rele!

Mama: -Aşa, cumnată dragă ! Văzut-ai dumneata ? Să mai pui altă dată temeiu pe vorbele oamenilor!

FINAL: Cele două cumnate se îmbrățișează.

Alexandra: Şi de lucrat am lucrat, de vorbit am vorbit.

Şi-acum lucrul să lăsăm.
Cosmin: Foaie verde siminoc,
Hai băieţi, cu toţi la joc!

Dans și cântec: Cât mi-o zice cetera

1.Cât mi-o zice cetera ,

Tăt oi hori ș-oi juca.
Cât mi-o zice cetera ,
Tăt oi hori ș-oi juca.
Tăt oi be cate-un pahar, măi
Și-oi lăsa lucru-n amar, măi.
Tăt oi be cate-un pahar, măi
Și-oi lăsa lucru-n amar, măi.

10
2.Că cetera-i numa-o leacă,
Lucru-n veci nu să mai gată.
Că cetera-i numa-o leacă,
Lucru-n veci nu să mai gată.
Să mă-nveselesc n-am râns, măi,
Numa-amu și oarecând, măi.
Să mă-nveselesc n-am râns, măi,
Numa-amu și oarecând, măi.

3.Numa la joc și la nuntă

Mie-mi place voia multă.
Numa la joc și la nuntă
Mie-mi place voia multă.
Acasă n-am ceteră, măi,
Să facă pă voia me, măi.
Acasă n-am ceteră, măi,
Să facă pă voia me, măi.

4.Și cetera-i de minune,

Când beu îmi zice mai bine.
Și cetera-i de minune,
Când beu îmi zice mai bine.
De inimă să lipte, măi,
Că-mi zice pă voia me, măi,
Atunci când i-aud glasu, măi,
Îmi alină sufletu, măi.

Alexandra: Aţi dansat foarte frumos.

Denisa: Că tare am mai obosit. Mi s-a făcut foame de atâta dans şi lucru.

Alexandra: E vremea să mai gustăm şi din bucatele aduse. Hai poftim şi serviţi din plăcinţele,
sarmaluţe. Ştiţi vorba ceea: La plăcinte înainte, la război – înapoi.

Toţi: Mulţumim, sunt foarte gustoase.

Denisa: Dar e vremea să plecăm
Vă urăm de sănătate,
Mulţumim de bunătate.
Poate ne-oţi mai invita
Şi de noi nu veţi uita!
Lavinia: Premiul, deci, vi se cuvine
Până data viitoare
Când ne- om întâlni cu toţii
La o nouă sezatoare,
Rog frumos întrega sală
Să aplaude cu mine
Şi pe cei ce au ştiut,
Şi pe noi, de v- a plăcut!
APLAUZE

11
12