12

PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATA

Învățător :POP CRISTINA

Data:29..03.2019
Clasa:P,II,III,IV
Unitatea de învăţământ: ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.1 STRAMTURA,STRUCTURA
SLATIOARA
Aria curriculară: Limbă şi comunicare
Titlul activității: Șezătoare populară,,De la lume adunate şi-napoi în lume date”
Forma de realizare:Activitate integrata
Tipul activității: consolidare a cunostintelor
Domenii integrate: Comunicare in limba romana
Dezvoltare personala
Muzica și mișcare
Arte vizuale si abilitati practice
Scopul :Cunoasterea și pretuirea tradițiilor și obiceiurilor vechi
Competențe specifice:

 CLR -1.4 Exprimarea interesului pentru receptarea de mesaje orale,în contexte de

comunicare cunoscute;
-2.3 Participarea cu interes la dialoguri simple,în diferite contexte de comunicare,
-2.4 Exprimarea propriilor idei referitoare la contexte familiare,manifestand interes și
încredere în sine;
-4.3 Exprimarea unor idei,sentimente,păreri prin intermediul limbajelor
convenționale și neconvenționale;

 DP -2.2 Transmiterea unor mesaje verbale și nonverbale simple despre propriile

experiențe de viață;
-2.3 Explorarea abilităților de relaționare cu ceilalți;

 MM -2.1 Cântarea în colectiv asociind mișcarea sugerată de text

 AVAP -2.3 Realizarea de produse utile și estetice combinând materiale ușor de prelucrat și
tehnici accesibile;
-2.5 Explorarea de utilizări în contexte variate a obiectelor sau lucrărilor realizate prin
efort propriu
-2.6 Participarea la activități integrate adaptate nivelului de vârstă,în care se asociază
elemente de exprimare vizuală,muzicală,verbală,kinestezică;

OBIECTIVE OPERAȚIONALE:

a)Cognitive:
O1-Să recite expresiv versuri,glume,ghicitori
O2-Să dramatizeze expresiv momente specifice șezătorii
O3-Să își îmbogățească vocabularul cu expresii populare,proverbe,zicători
O4-Să interpreteze în colectiv cântecele învățate

b)Afective
O5 –Să manifeste respect și prețuire față de tradițiile populare
O6-Să creeze o atmosferă specifică șezătorii

12
O7-Să participe activ la șezătoare

c)Psiho-motorii
O8- Să utilizeze corect instrumentele de lucru
STRATEGII DIDACTICE
Metode și procedee:Conversația,jocul de rol,explicația .dramatizarea;
Resurse materiale : decor etnografic, elemente de coregrafie, cântece, costume populare, materiale
didactice ecologice, fire de lână etc
Resurse temporale: 50 de minute
Spațiul: Sala de clasă

12
SCOALA GUMNAZIALA NR.1 STRAMTURA
STRUCTURA SLATIOARA

De la lume adunate ...

(Şezătoare folclorică)

Elaborat:
POP CRISTINA,
Învățător

Slatioara – 2019

12
 Şezătoare folclorică De la lume adunate şi-napoi în lume date

Datinile, poveştile, muzica şi poezia sînt arhivele popoarelor.

Cu ele se poate oricînd reconstrui trecutul întunecat.
(A. Russo)
Amenajarea sălii: În stilul unei case tradiționale din Maramureș: Cergă pe laițe, talgere cu ștergare ,
țoluri,față de masă, icoane,obiecte tradiționale vechi. Pe o masă – mâncare : sarmale, mămăliguţă,
plăcinte, friptură, dulciuri.
(Pe fundalul unei melodii interpretate de Frații Petreuș)
Prezentator: Maramureșenii de când se ştiu sunt înfrăţiţi cu cîntecul şi jocul, pe care le mânuiesc cu
multă dibăcie şi înţelegere. Omul de la ţară vede în şezători un bun prilej de a mai pune câte ceva la
cale, a face un lucru, dar şi de a se odihni, a se recrea, de a mai schimba o vorbă cu oamenii.
Vă propunem spre vizionare Şezătoarea folclorică De la lume adunate şi-napoi în lume date

Şezătoare cu voinici,
Fete mari şi fete mici.
Aşa-si petrec nopţile,
Descreţîndu-şi frunţile,
Torcându-şi caierele,
Îndulcindu-şi zilele.

Gazda: Parcă îmi pare că am pregătit de toate. Să mai mător puţin prin casă, că imediat vin fetele la
şezătoare, să nu mă găsească cu casa nemăturată. Să aprind lampa...(aprinde lampa, mai aranjează
prin cameră)

(Se aud bătăi în uşă)

Oaspeţii fetele : Buna sara în casa dumitale şi bine te-am găsit. Am venit la şezătoare să toarcem un
caier mare. .

Gazda: Buna seara şi bine aţi venit.

Ia, şedeţi aici pe ladă
Să ne-apucăm de treabă.
Iar cînd lucrul e în toi
Să cîntăm ca pe la noi
Să meargă lucrul mai cu spor.

Cîntecul Maramureș,plai cu flori

Strofa 1:

Maramures plai cu flori

Mai dorule mai 
Mandru' esti in sarbatori 
Mai dorule mai 
Mandru' esti si fericit 
Mai dorule mai 
Maramures inflorit 
Mai dorule mai 

Strofa 2:

De te duci in sus pe Iza 

12
Mai dorule mai
Din Sighet pana-n Botiza
Mai dorule mai 
Vezi feciorii lui Bogdan 
Mai dorule mai 
Instrutati cu maieran 
Mai dorule mai 

Strofa 3:

Instrutati cu busuioc
Mai dorule mai 
Cu mandrutele la joc 
Mai dorule mai 
Cu sumane noi de lana 
Mai dorule mai 
Cu mandrutele de mana
Mai dorule mai 

O fată: Şezătoarea ni-i din plin,

Numai feciorii nu vin.
O fată: De cântat am tot cântat
Dar nu ştiu ce s-antâmplat
Că ei nu s-au arătat.
O fată: Taci din gură, Adinuță,
Că băieţi-s după uşă.

Un băiat: Bună sara, gazdă bună

Am zinit la şezătoare.
Și am zinit cu voie bună
Să petrecem împreună.
(intră pe uşă)

Un băiat: Haidaţi, oameni buni şi voi

Să vă-nveseliţi cu
Să cîntăm şi să jucăm
Toți să ne bucurăm.
Că de-amar şi de pelin
Sufletul nostru îi plin
Că nu ne-om lăsa deloc
De şezători şi de joc.
Un băiat: Dragi mi-s şezătorile,
Ca să joc, să chiuiesc,
Bine să mă veselesc.
Gazda: Buna sara! Bună sara!
Bine –mi pare c-ati venit
Că tare era urât
Și de stat și de lucrat
Făra joc,fără cântat.
Că noaptea și urâtu
Îl alungi cu cântecu,
Cântecul și voia bună
La un loc lumea adună
12
 Vreau să-ncep c-o ghicitoare
Știți voi ce –i o șezătoare?
Un băiat:Orice zi de șezătoare
Îi un fel de sărbătoare
Când oamenii se adună
Și muncesc cu voie bună
Treaba lor cu toți ș-o fac
Da nici din gură nu tac
Povești ,glume ,ghicitori
Se spun pe la șezători.
Un băiat:Amu știe fiecare
Ce –i aceie șezătoare
Obicei vechi așezat
Și de treabă și de sfat.
Hai de treaba ne-apucăm
Fiecare s-arătăm
Ce am adus ca să lucrăm
Un băiat: Apoi, Doamne ajută şi spor la lucru.
Gazda: Hai, poftim de vă aşezaţi.
Un băiat: Ia, să stau lîngă fetele acestea frumoase.
Gazda: Frumos lângă frumos
Şi tânăr lîngă tânăr
Ca paiele lângă foc.
Un băiat: Măi, da harnice mai sânteţi, ce mult mai lucraţi. Dar ce coaseţi voi, ce împletiţi?
O fată: După datina străbună
Am luat caier cu lână
Am luat fusul și furca
Cum m-o învățat mămuca
Torc fuior după fuior
Și mi –oi țese un covor
Un băiat:În sara asta la clacă
Eu împletesc o coșarcă
La vară mi-a trebui
Pă câmp când eu oi munci.
O fată:Eu cos cămeșă cu flori
Să o am de sărbători.
Un băiat:Fetele –n coș o luat
Lână pentru depănat
Ghemele –s cât o căpiță
Parcă-s încâlcite de mâță.
O fată: Da și voi cu desfăcatu
O să v-apuce aratu.

O fată: M-o-nvăţat mama să cos

Şi pe faţă şi pe dos.
Să fac zestre pentru mine
12
 Ca să mă mărit cu tine
Haidaţi, fetelor să cîntăm un cîntec.

Cîntecul Văleu, văleu

Mi-o zis mama ca mi-o da (văleleu, văleleu)
Zestre cînd m-oi mărita (văleu, văleu, văleleu)

Douăzeci de perne mari

Toate pline cu ţînţari

Douăzeci de perne mici

Toate pline cu furnici

Douăzeci de perne moi

Toate pline de gunoi

Douăzeci de poloboace
Far' de fund si far' de doage

Doua raţe crăcănate

Astea cică-s vaci cu lapte

După ce le-am numărat

Nu-mi mai trebe măritat.
Un băiat : Dragi mi - șezătorile
Ca să joc,să chiuiesc,
Bine să mă –nveselesc
Cine îi mai bun de gură
Să zică o strigătură.
Un băiat:Bine –i vara-n câmp cu soare
Da-i mai bine-n șezătoare
Vara-ți dă flori și căldură
Mândruțele dulce gură!
Un băiat: Fata mamii lăudată
De tri luni nepieptănată
Cînd o iei la pieptănat,
Nici grebla nu intră-n cap.
Un băiat: Fata mamii jucăuşă
Cu gunoiul după uşă
Toată ziua la oglindă
Şi gunoiu-i până-n grindă!
Un băiat:Tot am vrut mândră să-mi spui
Câte blide ai în cui
Multe –n cui, multe sub pat
Și nici unul nu-i spălat.
Un băiat: Satu-i mare, fete-s multe
Şi mai mari, şi mai mărunte,
Fete-s multe şi frumoase,
12
 Dar cu acu nu ştiu coase.
O fată: Cum nu ştim, vezi cât lucru am făcut? Hai, fetelor să le arătăm ce putem şi noi.
Măi mândruț cu păru creț
Ce te ții așe măreț
Numai valea de oi trece
Oi găsî ca tine zece.

O fată: Frunză verde mușețel

Am un mândru curățel
Sclipesc hainele pă el
Ca nămolu pă purcel.

O fată: Frunză verde de secară,

Bade, dă-mi şi mie-o scară,
Să mă sui la nasul tău,
Că-l ridici în sus mereu.

O fată: Am un bade cît un ied

Secerînd prin iarbă-l pierd
Mă gândesc că el a creşte
Cînd a prinde vulpea peşte!

Un băiat: Ia, lăsaţi cearta, mai bine să vă spun nişte povești cu Păcală şi Tândală. Ştiţi voi oare cine -i
Păcală? Apoi ascultaţi.
Oile lui Păcală
Tândală: - Măi frate, unde te duci?
Păcală: - Mă duc la stână, să-mi văd oile.
Tîndală: - Da ai multe oi?
Păcală: - Albe n-am nici una, iar negre şi mai puţine.

Un băiat: Tare isteţ mai este Păcală aiesta. Dar să vă spun şi eu o întîmplare:
Ttrăia odată un cioban şi avea vreo două mii de oi. Într-o zi s-o dus cu oile la păscut. Sara, când se
întorcea spre casă, cele două mii de oi, trebuiau să treacă, câte una, pe o punte îngustă peste un rîu lat
şi adânc.
O fată: Hai, zi-i mai repede.
Un băiat: Aşteaptă să treacă oile prima dată!
O fată: Ei, până or trece oile, să ne jucăm un joc.Hai fetelor să dăm cu sita!
Jocul cu sita:
Două fete: -Turduluc butuc,
Pe cine să-ți aduc?
-Adu-mi-l pe…….

Un băiat: Haida mândruță la mine

Că te –oi țâne tare bine
Te –oi pune după icoane
Numai de –i putea de foame!
Un băiat:Știu o fată,se mărita
Și nu știe face pită
C –o făcut asară opt

12
 Și nici una nu s-o copt
Și le –o pus pă tăte rând
Nici un câine nu- i flamând.

Gazda: Să ne mai odihnim un pic. Ascultaţi şi o ghicitoare.

Ghicitori
Trece nevăzut
Repede de necrezut.
Nu umblă, nu fuge, nu sare
Cine-i?
(Timpul)

Soarele chiar de-i soare,

Dar şi el o soră are.
Rostu-i pe lume e mare
(Luna)

Sunt şapte surori

Şi toate domnesc
În lumea mare
Şi nu au nici o schimbare.
(Săptămîna)

Iarna doarme dusă-n cui

Sub o grindă de la casă
Vara face cărărui
Prin iarba mare și deasă

(Coasa)
Mic,cu inima haină
Roade sacul cu făină!

(Șoarecele)

O fată: Dar eu ştiu şi o poveste cu un șoricel:

Mai demult un moș și-o babă
Moșul gras și baba slabă
Nu aveau dacă socot,
Nici copil,dar nici nepot.
Cine să0i fi ajutat
De cădeau bolnavi la pat?
Într –o zi în cioarece
Moșu-o prins un șoarece
Și ca la o supărare
Era gata să-l omoare
Însă baba,mai miloasă.
L-o luat copil în casă.
Bucuros că au un fiu,
Moșu-o cumpărat rachiu
Mai apoi,i-o dat și-un nume
Ca oricărui om din lume.
Să nu –l vadă vreo pisică,
12
I-o dat numele de Tică.
Da vedeți voi,dragii mei,
Tic-avea un obicei
Pă-ntuneric.pă lumină.
Țuști!La sacu cu făină.
Într-o sară,pentru cină
Baba luă din sac făină
Ș-o făcut o mămăligă.
Moșu iese-n prag și strigă:
Tică!Tică!Cina-i gata!
Vino,să cinezi cu tata!
Și-l tot strigă,și-l tot strigă
Tică-i fiert în mămăligă!

Gazda: Frumoasă poveste!Eu văd că aveți costume tare frumpoase astăzi la șezătoare.Așa și
trebuie ,să păstrăm datina străbună.Aș vrea o fata dacă vrea să îmi povestească despre portul nostru din
Maramureș.
.
(O fetiţă se uită în oglindă)
Vă spun eu cu mare drag: Că ştie mama să coasă.
În picioare-am opincuţe Şi la gât mi-am pus mărgele
Şi am brâu la zădiuțe, Tot dintr-ale mamei mele.
În cap, pânzătură cu flori E drept că sunt cam micuță,
Ce o port la sărbători. Da eu zic că sunt drăguță!
Am și cămeșă frumoasă

Un băiat: Da, vedem că eşti tare frumoasă, dar poate ne cînţi un cîntec.
Fetiţa: Vă cânt cu plăcere.

(Cîntecul La oglindă)

La oglinda

Azi am să-ncrestez în grindă - Uite-o floare.

Jos din cui acum, oglindă!
Mama-i dusă-n sat! Cu dorul
Azi e singur puisorul, 
Asta-s eu! Şi sunt voinică!
Şi-am închis uşa la tindă
Cine-a zis că eu sunt mică?
Cu zăvorul.
Uite, zău, acum iau seama
Că-mi stă bine-n cap năframa
Iată-mă! Tot eu cea veche!
Şi ce fată frumuşică
Ochii? hai, ce mai pereche!
Are mama!
Şi ce cap frumos răsare!
Nu-i al meu? Al meu e oare?
Dar al cui! Şi la ureche
12
Mă gândeam eu că-s frumoasă! Mama poate fi făloasă
Dar cum nu! Şi mama-mi coase Că mă are.

Şorţ cu flori, minune mare -

Nu-s eu fată ca oricare:

Un băiat: Da, cînţi foarte frumos. Dar să vă spun și eu o snoavă:

Un boier a trimis o slugă cu două oi, să le ducă la alt boier. I-a dat şi hărtie – a scris boierului, că-i
trimite două oi. Pe drum, sluga, nu ştiu ce-o făcut cu o oaie, că a ajuns numai cu una. Boierul vede ce-i
scris în hârtie şi întreabă de slugă:
- Unde-i o oaie?
- Asta-i o oaie, cucoane!
- Păi, nu asta, - zice. – Aceea.
- Asta-i aceea!
- Măi, perechea la asta unde-i?
- Asta-i perechea la aceea!
Şi tot aşa, boierul n-a mai avut ce-i face.

Un băiat: Dar eu ştiu alta. Un ţăran se ducea cu o oaie la piaţă. Pe drum se întâlneşte el cu un popă.
Acela îl întreabă:
- Unde duci tu oaia asta?
- La piaţă, părinte.
- Şi cît vrei pe ea?
- Ca pe-o vacă, părinte.
- D-apoi de ce aşa scump, măi?
- Apoi, părinte, oaia asta mănâncă lupi!
Popa dacă aude aşa ceva, ia şi plăteşte oaia ca pe o vacă. Pe urmă se duce el cu vizitiul în pădure şi lasă
oaia pînă dimineaţa, să mănînce vreo doi lupi.A doua zi, dimineaţa, se duce popa voios la pădure.
Cînd ajunge el la loc, găseşte numai capul oii. Îi spune vizitiului:
- Breee… da puternică oaie! A mîncat toţi lupii! Din lupi n-a rămas nimic, da din ea capul!

Proverbe şi zicători.
1.Da, prostia din născare, leac nu are.
2.Pe om în viaţă, păţăniile îl învaţă.
3.Prostul se cunoaşte după vorbă şi şiretul după ochi.
4.Dar omul bun se cunoaşte după faptă, ca pomul după roadă.
5.D-apoi omul inimos, e ca un pom frumos.
6.Dar omul muncitor, de pîîne nu duce dor.
7.Şi omul neînvăţat, e ca un bou încălţat.
8 Iar cel învăţat are stea în frunte.
9..Dar omul nu bate cu băţul, ci cu limba.
10.Limba taie mai rău ca sabia.
11.Limba dulce, mult aduce.
12.Mai bine puţin şi bun, decît mult şi rău.
13.Poţi opri, apa, focul şi gura satului?
14.Vorba lungă-i sărăcie,

12
 Iar tăcerea - avuţie;
Înţeleptul se gândeşte,
Iar nebunul se grăbeşte;
Dar noi nu putem tăcea,
Vorbim pentru a lucra!
Munca şi cu graiul bun
Sunt argint curat, vă spun!

Gazda: Şi de lucrat am lucrat, şi de vorbit am vorbit.

Şi-acum lucrul să lăsăm
Şi o învârtită să jucăm.
Strigături:Foaie verde,busuioc
Hai mândruță să te joc,
Să te joc,să fii jucată.
Că ești cea mai mândră fată!

Fata care joacă bine

Mai mă-nvață și pe mine
Ea mă-nvață la jucat,
Eu numai la sărutat!

Dragu mi mândră de tine

Ca la iepure de câne,
Dragu mi de dumăta
Ca la iepure pușca!

Sărac bărbățelu meu

Îi de lucru
Ca butucu
Și de joc
Ca lemnu-n foc!

O fată: Of,tare am mai obosit. Mi s-a făcut foame de atâta dans şi lucru.

Gazda: E vremea să gustăm câte ceva Hai poftim şi serviţi din plăcinţele și sărmăluţe. Ştiţi vorba
ceea: La plăcinte înainte, la război – înapoi.

Toţi: Mulţumim, sunt foarte gustoase.

O fată: Dar e vremea să plecăm.

Vă urăm de sănătate,
Mulţumim de bunătate.
Poate că ni-ți mai chema
Şi de noi nu îți uita!

Plecarea oaspeţilor.

12
12