,,Prostul râde singur de prostia lui“ – vorbe meşteşugite - în scenetele: Mama şi fiul

Cucoana şi menajera

Prolog (prezentat de doi elevi ,,dialogat“) Două vecine

,,Universul şi prostia omenească sunt nelimitate“ – Einstein. Simpla enunţare a acestui adevăr nu ne
plasează, nici pe mine, nici pe tine,în categoria înţelepţilor. Oricine, câteodată, exclamă:,,uite-l şi pe
prostu’ ăla!”. Sau, la noi, românii:,,prost să fii, noroc să ai!” Sau, varianta modernă, de-a
dreptul tragică: ,,prost să fii, nococ că eşti!” Omenirea e plină de tot felul de proşti.
– prostul de pe stradă - ,,nu vede pe unde calcă / prost de calcă-n gropi“;
- prostul de la şcoală - ,,bătut în cap / greu de cap“;
- prostul prevăzător - ,,nu vede pădurea din cauza copacilor“;
- prostul ştiut - ,,ştie cât au uitat alţii“;
- prostul de succes - ,,cu multe succesuri“;
- prostul cu diplomă - ,,sărac cu duhul“; GABRIELA SI STEFANIA
- prostul deştept - ,,deştept de-i crapă capul“;
- prostul prefăcut - ,,o face pe prostul“;
- prostul cu carte - ,,prostit de-atâta carte“;
- prostul longeviv - ,,uitat de moarte“
- prostul dotat - ,,un prost şi jumătate“.

.
.IULIA
Prostul crede pe oricine,
Mai prost decât pe sine.
Fiindcă pe el nu se vede
Şi cel mai bun se crede.
Iar cumva, de-l bagi în seamă,
Se-nalţă-n sus de-o palmă.
Poţi să-l afli chiar aici,
Printre alţi rivali mai mici,
Concurând încurajator
Pe scenă, … ,,Sub reflector“
La Concursul de vedetă,
Într-o hazlie scenetă!
Şi, în culmea hazului,
Râde de prostia lui!
(Adaptare după Anton Pann)

LAURA
E o mare măiestrie să râzi de propria prostie.
Gluma e bine venită , la o vreme potrivită.
Gluma binevoitoare te ridică în picioare.
Glumele nevinovate sunt ca sarea în bucate.

Urmează scenetele: Mama şi fiul, Cucoana şi menajera şi Două vecine.

Vizionare plăcută!

,,Prostul râde singur de prostia lui“ – vorbe meşteşugite - în scenetele: Mama şi fiul
Cucoana şi menajera
GABRIELA INVATATOAREA
Scenete din viața elevilor la școală (copii stau în bănci o elevă joacă rolul de
învățătoare):
Învăţătoarea: - Rares , cât fac trei şi cu unu?
Rares : - ?!
Învăţătoarea: - Fii atent aici! Eu îţi dau trei mere şi-apoi îţi mai dau unul. Câte mere ai în
total?
Rares: - Cinci!
Învăţătoarea: - Cinci ? Cum aşa ?
Rares : - Păi, mai am unul în ghiozdan!
Învăţătoarea: - Sergiu, numeşte cinci animale sălbatice din Africa.
Sergiu: - Patru elefanţi şi o girafă!
Învăţătoarea: - Copii, voi ştiţi cum trebuie să vă comportaţi?
Toţi: - Daaaaa!
Învăţătoarea: - Puteţi să-mi daţi un exemplu?
Sergiu: - Eu pot să dau un exemplu. Pe mine tata m-a învăţat să dau întotdeauna înapoi
mai mult decât primesc.
Învăţătoarea: - Bravo! Foarte frumos te-a învăţat tatăl tău! Dar ce este tatăl tău?
Sergiu : - Boxer, doamna învăţătoare!
Învăţătoarea: - Elev Rares ,spune-mi o propoziţie în care să se afle şi cuvântul „ou”.
Rares : - Eu mănânc o prăjitură.
Învăţătoarea: - Bine, bine, dar unde este oul?
Rares: - Oul este în prăjitură, doamna învăţătoare!
Învăţătoarea:- Dacă sunt 12 oi într-o curte şi 6 dintre ele sar afară peste gard, câte oi
rămân?
Flavius:- Niciuna.
Învăţătoarea:- Niciuna? Nu ţi-ai învăţat lecţia de matematică, Flavius .
- Dar doamna învățătoare, dvs. nu-mi cunoaşteţi oile. Când sare una, sar toate.

FLAVIUSDoamna învăţătoare, poate fi pedepsit cineva pentru un lucru pe care nu l-a

făcut?
- Nu!
- Atunci nu o să mă pedepsiţi pentru că nu mi-am făcut tema!
Sebi-Mamă,ce cămaşă îmi dai azi,cu mânecă lungă sau scurtă?
Anda -Incă nu m-am gândit.Dar de ce mă întrebi?
Sebi-Ca să ştiu până unde să mă spăl !

Anda-De ce nu mănânci ?Spuneai că ţi-e o foame de lup.
Iustinian-Da mămico,aşa este,dar ai văzut vreun lup să mănânce spanac!

Gabi-Ce fapte bune aţi făcut în această săptămână,copii?
Sebi-Am ajutat o bătrânică să traverseze strada.
-Şi eu!
-Şi eu!
Gabi-De ce a fost nevoie de atâţia copii s-o ajute/
-Sebi Păi…bătrânica nu voia să traverseze strada !

Laura -Sergiu,de ce te-ai ascuns după masă ?
Sergiu-Ca să iau medicamentul .
Laura -Şi de ce acolo ?
Sergiu-Păi aşa a spus doctorul : de trei ori pe zi,după masă.

Gabi-Georgia ,tu ai văzut cum se plantează un pomişor?
-Da ,la televizor.
Gabi-Eu te-am întrebat dacă ai văzut asta în natură ?
-Nu ,tăticul nu ne dă voie să scoatem televizorul afară.

Georgia -Nicu mi-a aruncat felia de pâine pe jos.

Gabi-Cu intenţie?
Georgia -Nu, cu dulceată.
Scena I
Ion Mamă, hăi!
Mama Şe-i mă, Şe-i?
Ion Iar am fost la fata şeia.
Mama Şi şe s-o dat?
Ion Mi-o dat un ac.
mama Şi ce-ai făcut cu el?
Ion L-am aruncat în carul cu fân.
Mama Mă… da’ prost mai eşti! Nu puteai să-l pui şi tu la pălărie?
Ion Bini, mamă. Aşa-am să fac data viitoare.
Cucoana Ioană!
Ioana Hăi, cucoană!
Cucoana Adu-mi pălăria.
Ioana Ce-i cucoană? S-a spart farfuria?
Cucoana Of, da proastă mai eşti.
Cucoana şi menajera

Cucoana Ioană!
Ioana Hăi, cucoană!
Cucoana Mi-ai făcut pantofii?
Ioana Nu, cucoană, nu s-a copt cartofii.
Cucoana Of, da proastă mai eşti.
Cucoana Ioană!
Ioana Hăi, cucoană!
Cucoana Adu-mi sandalele.
Ioana Ai, cucoană, nu-s gata sarmalele.
Cucoana Văleu, ce mă fac eu cu tine? Pleacă de aici să nu te mai văd !
Scena 2
Ion Mamă, hăi!
Mama Şe-i mă, Şe-i?
Ion Iar am fost la fata şeia.
Mama Şi şe s-o dat?
Ion Mi-o dat un topor.
mama Şi ce-ai făcut cu el?
Ion L-am pus la pălărie, cum m-ai învăţat mata.
Mama Mă… da’ prost mai eşti! Nu puteai să-l pui şi tu la brâu?
Ion Bini, mamă. Aşa-am să fac data viitoare.

Cucoana Ioană!
Ioana Hăi, cucoană!
Cucoana Ia vin până’ncoa!
Ioana Da, cucoană!
menajera

Cucoana Ia bine aminte la ce ţi-oi spune!

Ioana Da!
Cucoana Cască bine urechile şi ascultă-mă!
Ioana Da, cucoană!
 Scena 3

Ion Cucoana
Mamă, hăi!
Mama Şe-i mă, Şe-i?
Ion Iar am fost la fata şeia.
Mama Şi şe s-o dat?
Ion Mi-o dat un căţăl.
mama Şi ce-ai făcut cu el?
Ion L-am pus la brâu, cum m-ai învăţat mata.
Mama Mă… da’ prost mai eşti! Nu puteai să-l legi şi tu cu o funie şi să-l târăşti după tine?
Ion Bini, mamă. Aşa-am să fac data viitoare.

- Ce faci, Miţo?
- Vai, dragă, am petrecut o noapte de groază! N-am putut dormi deloc.
- Din ce cauză?
- Am avut un purice mort în pat.
- Şi dacă era mort, ce rău ţi-a putut face?
Două vecine

- Da, Ziţo, el era mort, dar dacă ai şti câte rude au venit la înmormântare...

Scena 4
Ion Mamă, hăi!
Mama Şe-i mă, Şe-i?
Ion Iar am fost la fata şeia.
Mama Şi şe s-o dat?
Ion Mi-o dat o bucată de slană.
mama Şi ce-ai făcut cu ea?
Ion Am legat-o c-o funie şi am târât-o după mine, cum m-ai învăţat mata.
Mama Mă… da’ prost mai eşti! Nu puteai s-o pui p-o farfurie şi s-o bagi în cămară?
Ion Bini, mamă. Aşa-am să fac data viitoare.
Ziţa Şi un’te duci, Miţo?
Miţa La piaţă. Ziţo...
Ziţa Ce coincidenţă! Tu piaţă, eu piaţă! Şi ce să iei de la piaţă, Miţo?
Miţa Carne, Ziţo…
Două vecine

Ziţa Ce coincidenţă! Tu carne, eu carne! Şi ce fel de carne, Miţo?

Miţa De vacă, Ziţo…
Ziţa Ce coincidenţă! Tu vacă, eu vacă!
Scena 5
Ion Mamă, hăi!
Mama Şe-i mă, Şe-i?
Ion Iar am fost la fata şeia.
Mama Şi şe s-o dat?
Ion Mi-o dat o vacă.
mama Şi ce-ai făcut cu ea?
Ion Am pus-o p-o farfurie şi am bagat-o în cămară, cum m-ai învăţat mata.
Mama Mă… da’ prost mai eşti! Nu puteai să-i pui un căpăstru pă cap şi s-o bagi în grajd, să-i pui o
mână de fân sub bot?
Ion Bini, mamă. Aşa-am să fac data viitoare.
 Ziţa Miţo, am auzit că ţi-a murit soacra! Ce-a avut?
Miţa Un apartament, un Logan, bijuterii, valută şi niscaiva economii în lei.
Două vecine
Ziţa Nu, vecină! Voiam să ştiu de ce-a murit?
Miţa A coborât în pivniţă după cartofi şi a căzut pe scări!
Ziţa Şi voi ce-aţi făcut ?
Miţa Fasole cu costiţă!
Scena 6
Ion Mamă, hăi!
Mama Şe-i mă, Şe-i?
Ion Iar am fost la fata şeia.
Mama Şi şe s-o dat?
Ion Mi-o dat-o pe ea.
mama Şi ce-ai făcut cu ea?
Ion I-am pus un căpăstru pa cap şi am băgat-o în grajd . I-am pus o mână de fân sub bot, cum m-
ai învăţat mata.
Mama Mă..da prost mai eşti!Hai să luăm fata,s-o băgăm în casă şi s-o tratăm omeneşte!

O reţetă cu….bucluc! IUSTINIAN SI STEFANIA

Mama: _ Ştiu, puişor, e ziua ta, dar trebuie să plec la serviciu. N-am timp. Uite cum facem: eu îţi
dictez reţeta unei prăjituri uşor de făcut şi... te descurci tu!
(Ionel ia ceva de scris şi scrie după dictare)

Mama: „Se curăţă cartofii fierţi şi se pasează. Se pune un ou, un vârf de cuţit sare, făină cât
cuprinde şi se frământă bine. Se prăjeşte la foc încins şi se pudrează cu zahăr. Poftă bună!”

Mama pleacă. Băiatul îşi ia şorţul şi boneta de bucătar, îşi suflecă mânecile şi... citeşte cu voce tare reţeta
scrisă de el.

_ AŞA... SE CURĂŢĂ PANTOFII ...IERI ? NU I-AM CURĂŢAT IERI. EI..., PARCĂ NU-I
TOTUNA DACĂ-I CURĂŢ ACUM!
(Îşi curăţă pantofii cu peria şi-i pune în lighean)

_AŞAA... MAI DEPARTE...(citeşte) ŞI SE PISEAZĂ!? ...EI, DACĂ AŞA E REŢETA! (Ia un băţ
şi pisează pantofii).

_BUUN! ...MAI DEPARTE!... (citeşte) SE PUNE UN OU... (Pune un ou de lemn) ŞI UN VÂRF

DE CUŢIT MARE!!!
(Ia un cuţit şi încearcă să-i rupă vârful, nu poate, ridică din umeri şi-l aruncă pe tot în vasul pentru
compoziţie).

_AŞAAA...(citeşte) GĂINĂ CÂT CUPRINDE.

(Nu stă pe gânduri şi aruncă o găină în vas).
(Citeşte) ŞI SE FRĂMÂNTĂ BINE.
(Frământă cu o lingură totul)

_ACUM... SE PĂŞEŞTE LA LOC ÎNTINS.

 (Pune ligheanul jos şi sare peste el făcându-şi viteză)

(citeşte iar)... ŞI SE PUDREAZĂ CU ZAHĂR...)

(Ia un plic cu zahăr vanilat şi presară peste toate)

Se aude soneria...

Ionel: AU SOSIT MUSAFIRII!! (se repede la uşă, dschide şi invită musafirii înăuntru) POFTIŢI!
POFTIŢI! CE BINE-MI PARE CĂ VĂ VĂD! ABIA AM TERMINAT PRĂJITURA!
(Musafirii se miră. Primeşte fiecare câte o farfurie şi toţi se ling pe buze. Ionel trânteşte fiecăruia în
farfurie ce a „preparat” mândru de opera lui)
(Musafirii fac ochii mari, se uită unii la alţii şi spun în cor):

_Ce-i asta?
(Ionel se umflă în piept şi spune mândru:)
_ Prăjitura mea!
(Musafirii rămân cu gura căscată. Apare mama.)
_Vezi ce păţeşti dacă nu eşti atent la dictare? Sper să-ţi fie învăţătură de minte!

Materiale:

O perie de ghete, doi pantofi, un băţ(pentru pisat), un ou de lemn, un cuţit mic, o găină (vie, de jucărie su
dezgheţată), o lingură de lemn, un plic de zahăr vanilat, un lighean, şorţ, bonetă, farfurii.
etrag de pe scenă.