Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
KIŢ: Ce viaţӑ! Ah ce viaţӑ fericitӑ! De cȃnd m-am ȋmpӑcat cu pisica, trӑiesc ca-n
rai! Sunt atȃt de fericit!!! Nu mӑ mai tem de nimic. Pȃnӑ acum eram tot cu
urechile ciulite şi la cel mai mic zgomot , o zbugheam ȋn ascunzӑtoarea mea.
Trӑiam numai cu frica-n sȃn. Dar de cȃnd am semnat pacea cu pisica, sunt
grozav de liniştit. Suntem cei mai buni prieteni, iar ea e o fatӑ aşa de
drӑguţӑ!Parcӑ are miere ȋn glas. Ce viaţӑ! Ah ce viaţӑ fercitӑ duc!
Ei, dar unde-i Kiţ ? Ştiţi, noi ne-am împăcat ! Ne avem foarte bine.
Suntem ca fraţii! Eu mă hrănesc acum cu pesmeţi pentru cӑ sunt la dietӑ. Se
vede? Iar el nu mai ronţăie ! Citeşte şi e foarte savant ! Ei, Kiţ! Kiţ, unde-ai
rămas ?
KIŢ: Nu-mi găsesc coada ! Nu pot merge la serbare fără coadă ! Spectatorii au
să creadă că sunt urs. Eu sunt şoricel şi am nevoie de coada mea...Nu e la tine ?
MIMI-AU :Ştiţi ... din când în când îl prind de coadă ! În joacă, fireşte, fiindcă eu
mă hrănesc cu pesmeţi pentru cӑ sunt la dietӑ ... E un obicei al meu ... cum văd
că mişcă ceva, haţ !
MIMI-AU: Când s-a mai pomenit o pisică să coase coada unui şoaricel??? Asta
zic şi eu prietenie şi dragoste frăţească.
MIMI-AU: Hmmm…
KIŢ : Şi eu cum ajung la serbare dacӑ n-a stat ploaia ? O sӑ mӑ facӑ ciuciulete!