CE COMOARĂ ASCUNDE PÂINEA?

Adaptare după Emilia Caidararu

( melodia Hostropăț (plai moldovenesc)

Autor

- Mama i-a dat lui Gheorghita paine cu unt si dulceata

Gheorghita

- O mananc afara!

Autor

- a zbughit-o pe portita, sa nu-l mai vada mama ce face - fiindca stiti? lui
Gheorghita painea nu-i place; mananca ce-i pe deasupra, iar painea o
arunca.)
(melodia Teoff (de taiat si unit….)

Pâinea (ecou)

- Să nu arunci copile,painica jos nicicînd!

Te-ai întrebat vreodată câte mâini au făcut pâinea pe care cu una singură o
duci la gură? Nu-i pacat de-atata munca?

Gheorghiță

- Cine vorbeste? si despre ce "munca" pomeneste?

(se opri pe loc, cu urechea ciulita)

Pâinea (se prezintă…)

- Sunt eu, felia de paine azvarlită.

As vrea sa stii că buneii și străbuneii noștri au trait vremuri de foame cumplită,

ca-n lume, departe și astăzi sunt țări ai caror copii nu au de multe ori parte de-o
felie de paine.

Îți vom demonstra care este drumul de zidire a sacrului templu PAINEA
(felia de paine il conduce…..)

(melodia bocet)

D.Matcovschi ” Îngerii roșii ” (fragment)

-În patruzeci şi şase,

În patruzeci şi şapte

Fărâma cea de pâine

Şi stropul cel de lapte

Se măsurau cu viaţa.

(apar copii din perioada de după război,anii de secetă organizată fiecare personaj
are în maîni o cutie ”piatră” pe care este un simbol și un cuvint,după recitare o
aranjează, ”construind ” templul painii…)

Secetă-n țara de grîne (Liviu Deleanu) fragment

Ascultați,norod :

A intrat mătrăguna în rod Valerica (”piatra – Viața”)

Lîngă coarne și plug

pămîntul a rodit din belșug

Seceta se dezlănțuie,

Deschideți ușile și zăvoarele

Că s-au aprins ogoarele

Pădurile crapă

Păsările strigă,focul trosnește în grîne-

Mâine nu vom avea nici apă,

Nici mămăligă,

Nici ceapă,

Nici pâine.
 Bunelul D.Matcovschi (Artur-”piatra – rugăciune)

Bolnav si slab bunelul,

in patruzeci si sapte
petea pe o matusa
sarmana din mahala :
avea matusa vaca,
si numai vaca daca
ar fi putut sa-l scape
de foame si de boala
Nu l-a scapat nici vaca,
nici painea de secara
pe care-a dat hectarul
cel bun de la fantana:
s-a stins cu painea-n mana
intr-un amurg de vara
si noua painea ceea
ne-a fost pe-o saptamana

Painea

- Poate ca maine, daca vei sti ce comoara se-ascunde intr-o felie de paine,
n-o mai arunci cu nepasare.

Gheorghita

- Spune-mi atunci, spuse Gheorghita cu nerabdare.

Painea (”Piatra-bob”)

- Comoara cea mai de pret: munca omului,

lata: eu, painea, din boabe de grau m-am ivit... coapte in soare, pe-ntinse ogoare,

(melodia Paparuda/drăgaica

Pămîntul Vlad Manea (”piatra- Glie)

Semincioară, semincioară,

Zboară-n brazda mea tu zboară

Cîte una, cîte două,

Să creștem noi pîine nouă.

Spicul: (Dan) (”piatra-spicul”)

Sunt un spic

Ţepos si mic

Am crescut din bob voinic.

Şi putere-n piept am prins şi în scutec m-am întins

Coaja roşie-a plesnit, colţul verde a-nmugurit

Şi de vînturi legănat,

Şi de fulger luminat,

Şi de glas de cuci chemat

Fruntea mică mi-a săltat

Şi la soare m-am uitat.

Soarele mi-a întins o mîină

Să mă salte din ţărînă,

Tot mai sus,mai sus,mai sus

Către soare m-am tot dus,

(melodia Soarele cu pistrui do-re-mi-sou)

Soarele (”piatra-Soarele”)

Răsărit-am, Soarele

Mîndru, încoronat ,

Ca tăicuțu la arat!

Eu sunt soarele ce ştie

Să- ncălzească,să mângâie,

Eu sunt focul cel mai mare,

Aşteptat de fiecare

(melodia vine ploaia pic,pic)

Pîinea:

Ploaie, ploiță,

Cu fire argintii

Fă, pe plai să crească

Spice aurii!

Ploița (”piatra-ploae”)

Eu sunt ploaia mÎngîioasă,

Ce chem grîul ca să iasă:

Pic, pic, pic, pic,

Iată vin să te ridic,

Spic, spic, spic, spic,

Să creşti mare şi voinic,

Vin, vin, vin, vin,

Să te faci în boabe plin,

Spic, spic, spic, spic,

Pentru mare, pentru mic.

Painea

- Boabele,lucrate de sute de maini muncitoare si sute de iscusite masini - pe

care tot munca omului Ie-a faurit. Boabele graului, secerate si treierate,
oamenii le-au pus in silozuri inalte, sa ierneze fara vant si umezeala.

(melodia coasa)

Plugarul (”piatra – munca/Plugarul/hărnicie ”)

Sunt plugar, de cînd mă ştiu,

 De cînd creşte-n lume grîu.

Ies cu zorii la arat,

Ies din zori la semănat.

Și eu braţele-mi avînt

Și pe soare, şi pe vînt.

Pun în ele şi căldură,

Si drag pentru arătură,

Şi putere, Şi tarie

Şi, desigur,hărnicie

Painea

-Si intr-o zi boabele s-au pomenit mai usoare.

Oamenii le-au dus intr-o moara si le-au prefacut in faina.

Alba, moale si fina. Cateva mii de saci, o casa plina.

(melodia la moară)

Morarul (Artur) (”piatra – Morarul/suflet

Spicele acuma- s pline,

Stau ca- nfipte pe tulpine.

Vîntul bate repezit,

Moara macină grăbit.

Iar din moară ies… plăcinte !

Painea

- Ieri mai eram inca in malaxoare - asta-i o masina mare, care stie a framanta
aluatul si cativa mesteri vegheau impreuna, sa fie painea dospita si buna.

Au asezat apoi mesterii painile in cuptoare, iar noi am crescut si ne-am rumenit
frumos!...
(melodia brutarii tralala)

Brutarul Valerica (”piatra- Brutarul/dragoste”)

Brutarul În covată pune apă, o frămîntă şi-o adapă,

O dospeşte – coca creşte şi cuptorul zice: hap!

Mii de pîini în el încap

Şi de vatră dogorîtă.

S-a făcut din cocă pită.

Ce mai coajă rumenită!

Şi se coace şi asudă

Şi miroase a miere crudă!

Iese doldora lopata

Pîinea omului e gata.

(melodia pîine)

Cand omul n-are paine el nu are nici dor,

nu are sarbatoare si nu stie sa cante, Madalina ”dor/sărbătoare”

si seamana, sarmanul, cu pasarea de zbor

ce se avanta-n glorii cu aripile frante.

Cand omul n-are paine el n-are nici destin,

el trece ca o umbra prin vreme si prin viata, Valeria ”Destin”

el bea pelin cu apa, se culca pe pelin

si cu pelin se spala in zori de zi pe fata.

Noi pentru spicu-acesta muncim din zori in zori: Plugarul ”Pace”

il vrem intotdeauna copiilor pe masa

sa arda-n strop de roua cu-o mie de culori,

sa ne aduca pace si liniste in casa.

Cand omul n-are paine el nu are nimic,

sa aiba munti de aur si mari de pietre rare! Valerica ”nădejde sfîntă”

Nadejdea noastra, sfanta, incape intr-un spic

ce creste din tarane spre timpuri viitoare.

(melodia Tudor Gheorghe ”Mama coace paine”

Painea

Cine pîinea risipește-

Niciodată nu mai crește. ”mama”

Cine uită de pîinică -

Uită-apoi și de mămică

Pîinea cea de toate zilele. D. Matcovschi Valentin

Nu călca firimitura cea de pîine, fii mai darnic:

Va mînca din ea furnica, cu tot neamul ei cel harnic

Strînge-o-n palmă, o aşează pe un bulgăr sub o stea,

Ca furnică să o vază şi să urce blînd la ea .

Eşti flămînd, dar nu fi lacom , pîinea nimeni nu ţi-o fură

O săruţi cu pietate şi apoi o duci la gură.

Şi la uşă dacă-ţi bate călător fără merinde

Pîinea-împarţi în jumătate chiar să n-ai de pus pe-un dinte

Pîinea

-Vezi cîtă muncă închide o pîine? Și de ce se cuvine să fie prețuită?

-Da, ( Gheorghiță)

(melodia Pîinica)

Cîntecul de mulțumire

Mulţumesc,pîine frumoasă, (copilul)

Că eşti îndeajuns pe masă.

Mulţumeşte,măi copile, (Pâinea)

Bunului pămînt mai bine.

Mă-nchin, pămînt la tine, (copilul)

Mulţumesc frumos de pîine

Mulţumeşte,măi copile, (pămîntul)

Soarelui de sus mai bine.

Mă închin,soare la tine. ( copilul)

Mulţumesc frumos de pîine.

Mulţumeşte, măi copile, (Soarele)

Ploii celei reci mai bine.

Mă închin, ploaie,la tine, ( copilul)

Mulţumesc frumos de pîine.

Mulţumeşte ,măi copile, ( Ploaea)

Părinţeilor mai bine.

Mă-nchin vouă,tată,mumă, (copilul)

Mulţumesc de pâine bună.

(apare mama cu un colac pe prosop)

- Mulţumim la fel, drag prunce, (Mama)

Că eşti harnic şi eşti dulce.

Dar te rog, i-a aminte

Cîtă muncă se depune

Pentru această buna pîine

(mama îi închină colacul,copilul sărută maina mamei și colacul și îl aranjează în

vîrful templului,toate personajele se aranjează pe dreapta și stinga templului)

Pîine bună,pîine albă, Valentin

Ne eşti scumpă,ne eşti dragă!

Pîinea noastră-i Valeria

Mama noastră

Pîinea noastră-i toți

Viaţa noastră