Amenajarea

Scena: emblema – simbol al sărbătorii – o carte deschisă, spice de grâu

În sală: - expoziția de cărți cu titlul adecvat;
-ilustrații la cărțile pentru copii.
În centru:
- genericul: „Mărire ție! Pâinea mierii”.

Desfășurarea activității:

- Acum, când toamna, ajutată de mâinile harnice ale gospodarilor s-a aciuat în hambare, în
borcane și-n butoaie. Acum când avem pe masă pâine nouă, pâine gustoasă, vă invităm, dragi
prieteni, la un moment de închinare în fața pâinii.
Pâinea a luminat și va lumina întotdeauna masa de toate zilele, dar și masa de sărbătoare
a neamului nostru harnic și bun la inimă. Ea simbolizeză rodnicia Pământului, dar și tăria de
suflet a acestui popor (coborâtor din daci și români).
După cum spune o zicală mai veche, trăitorii acestor pământuri brăzdate cu plugul
belșugului își dăruiau
Pâine și sare și mult soare!

- Soare, pâine și sare...

Nu știu dacă există cuvinte mai frumoase.

- Cu pâine și sare întâmpinăm oaspeții dragi.

- Pâinea și sarea au fost așezate dintotdeauna în capul mesei.
Pâinea este cinste-omenie,
Trecute-n crez atot lumesc
Astfel cu pține și cu sare
Prietenii se întâlnesc.
- Zice o vorbă veche din bătrâni:
„Pâinea e începutul tuturor începuturilor”.
- Pâine, Sfânta pâine ne face posibilă existența!
Fără de ea ca și fără de aer sau apă am fi sortiți dispariției...
Pâine în casă.
Și pâine pe masă le dorim
prietenilor dragi!
- Albă ori mai negricioasă
Orice pâine e gustoasă.
Ori așa, ori cu alună
Orice pâine este bună.
- Pâine, pâine pâinișoară,
Ești de aur, o comoară
Te-am avut și ieri și azi
Știu că nu din cer ne cazi!
- Pâine, sfânta noastră pâine!
Pentru azi și pentru mâine,
Ea în jurul ei ne-adună,
Ca măicuța noastră bună.

Cântecul „Mama coace pâine”

1
- Pic la pic
Bob la bob
Spic la spic
Snop la snop
Și cunună la cunună
Astfel pâinea se adună
Pâine dulce, pâine caldă
Ca un soare nou
De dalbă.

- Mai întâi a fost brazda și semința, ploaia și soarele, munca și nădejdea celor care s-au
lăsat îmbrățișați de spice.

- Încolțește grâușorul
Sub țărâna udă
Doar plugarul numai dânsul
Șoapta să-i audă.
Răsărit-a grâușorul
De acum se coace
Câte cântece le știe
Toate sunt de pace!

- Țin în mâini un bob de grâu

Ce să fac cu el nu știu.
La arat, la semănat
Peste dealuri, peste văi
Tragem brazda mai întâi.
Apoi vino ploaie caldă
Grâul verde de mi-l scaldă
Grâul crește, se-mplinește.
Vino soare aurește-l.
Grâu-i copt și spicul cere
Strânge rodul combăinere!
Râde moara bucuroasă.
Ce făină luminoasă!
Râde casa, râde satul
Ce mai crește aluatul!
Râde mama.
Râde mama fericită:
Ce mai pâine rumenită!
Râde tata și împarte
Din cea pâine câte-o parte
Na și ție o felie
Crește mare frățioare!

- E de datoria noastră să venim cu înțelegere

Și bucurie cu roua sufletului, acolo unde țăranii vin cu brațele și nesomnul, cu întreaga lor
viață.
Simțim că e de datoria noastră
Să ne creștem și noi un spic în inimă – zis al recunoștinței!

- Mulțumesc, pâine frumoasă,

2
 Că ești îndeajuns în casă!

- Mulțumește, măi copile,

Bunului pământ mai bine!

- Mă închin Pământ la tine,

Mulțumesc frumos de pâine!

- Mulțumește, măi copile,

Soarelui de sus mai bine!

- Mă închin, soare, la tine.

Mulțumesc frumos de pâine.

- Mulțumește, măi copile,

Părinților tăi mai bine!

- Mă-nchin tată, mă-nchin mumă

Mulțumesc de pâine bună!

- Mulțumim la fel, drag prunce,

Că ești harnic și ești dulce!

- Moara macină făină

Și morarul toarnă-n coș
Morărița cântărește
Și dă boabe la cocoș.
Hai la moară, hai copii.
Moara macină făină,
La brutar o duc apoi
Iar brutarul coace pâine
Minunată pentru noi.

Cântecul „La moară”

- Niciodată nu vom înceta a vorbi despre pâine. A uita rostul și prețul ei înseamnă ați uita
istoria neamului. Pâinea e însăși Patria. E gura caldă a Universului, e floarea rourată a
sufletului. Tot ea, pâinea e duminica pământului ce-amiroase a țară, a doină, a viață.

- Pâinea este cel mai scump produs din lume. Ea are prețul sudorii omenești. Pâinea este
viața omului, trecutul și viitorul lui. Multe războaie s-au dus și se duc din cauza pâinii.
Pâinea e un lucru sfânt!

- Zicând pâine înțelegem nu numia acel călcâi de pâine alb sau negru, dulce sau sărat,
puhav sau aspru. Pâinea înseamnă grâul din hambar, lanul verde ce se zbuciumă în zare.
Taina albă și mirositoare.

- Cea mai mare descoperire făcută de om încă de pe timpul când trăia în peșeteră este
coacerea pâinii. Desigur de atunci și până acum mult s-a schimbat în tehnologia coacerii
pâinii.

3
- Iată cum se pregătește pâinea în zilele noastre în dependență de destinația ei. Indiferent de
e pâine pentru toate zilele, cozonac sau pasca, există trei etape de preparare a ei:
1) Pregătirea aluatului.
2) Pregătirea și înfrumusețarea.
3) Întrebuințarea ei.

- În pâine se pune făină, apă, sare și botcală. Toate gospodinele se străduie ca pâinea să
crească, să fie rumenă și gustoasă.

- În trecut femeile bătrâne, dorind ca pâinea să crească mare și rumenă, înainte de a începe
lucrul își schimbau cămașa, se fereau să se atingă de obiecte de metal, folosind numai cele
din lemn (covata, lopățica, fundișor) și coceau pâinea pe vatră.

- În unele sate și până azi s-a păstrat obiceiul de a lovi ușurel cu lopățica de lemn pe cineva
din copii în frunte în momentul când se amestecă aluatul spunând:
„Pâinea ca tine și tu ca pâinea”.

- Pretutindeni se spune că nu poate coace pâine gustoasă gospodina care a omorât în trecut
vre-o pisică sau vre-un câine. Iar băieții care au săvârșit așa ceva nu-s în stare să crească
roadă bogată.

- ,,Ea, pâinea datină străveche cu zvon dulce de ritual,” spune poetul, deoarece ei îi revine
un loc de cinste în ritualurile noastre naționale.

- Orice sărbătoare, orice ritual este însoțit de pregătirea și coacerea pâinii speciale.

- În semn de credință și devotament, tinerii însurăței trimit colacii mari și frumoși

nănașilor. În semn de închinăciune trimit colacii socrilor și părinților.

- Când mireasa pleacă din casa părintească, mama miresei aruncă peste umerii miresei
boabe de grâu, secară, bucăți decolac și jemne însoțindu-le de cuvintele:
,, Să simtă lumea nevoie de voi cum simte nevoia de pâine...”

- Odată cu sosirea sărbătorilor de iarnă se îmbogățește ritualul pregătirii pâinii. Se cunosc

următoarele forme de pâine: ,, Ajun”, ,, Crăciun”, ,,Moș Crăciun”, ,, Sfântul Vasile”,
,,Sfântul Gheorghe”, ,,Hemna”, ,, Hulubașii”, Prescura”.

- Ajun și Crăciun sunt colacii, care se coc la sărbătorile Crăciunului. În primul rând se
coace Ajun și apoi Crăciun. Se coc nu în formă ci pe vatră. Acești Crăciuni se coc cu o zi
înainte sau până la răsăritul soarelui în ziua de Ajun.

- În ziua sărbătorii ,, Crăciunul” se pune sub icoană și se ține până când începe aratul. În
prima zi cu acești Crăciuni se hrănesc vitele care trag în plug, sau se mărunțește și se
amestecă cu grâul care se va semăna, ca să fie roada bogată.
,, Ajun” și ,, Crăciun” exprimă simbolul soarelui. Acești colaci sunt sfinți.

- În tecut, când se dădeau colacii în cuptor, copiii din jur săreau în sus, ca pâinea să crească
până-n pod.

4
- Pâiniță, pâiniță,
Dulce halviță
Pâiniță frumoasă
Din cuptor scoasă.
Pâiniță cuminte
Cu fața ferbinte
Ca fața măicuței
Ca mâna tăicuței.

Cântecul ,, Brutarii”

- Să nu uităm: a existat pâinea războiului, pâinea deportărilor, pâinea foametei:

Ascultați o istorie care s-a întâmplat în timpul războiului la Sanct-Peterburg.

Fasciștii vroiau să ocupe orașul. Iar locuitorii orașului opuneau rezistență din toate puterile.
Atunci fasciștii au închis toate drumurile, pentru ca oamenii din alte orașe și sate să nu le
poată aduce produse și pâine.
Ei au hotărât să-i învingă prin foame. Starea locuitorilor a devenit foarte grea. Produsele erau
pe terminate. Fiecărui locuitor i se dădea zilnic, câte 125 grame de pâine neagră.
Aceasta-i o cantitate foarte mică, iată o asemenea bucățică. Pentru a primi aceastăpâine
prețioasă trebuia să te scoli cu noaptea în cap și să stai la rând.
Cei maturi plecau din zori la muncă deaceia după pâine se duceau copii.
Ei aduceau pâinea acasă și o așteptau cu nerăbdare pe mama pentru ca împreună cu toții
pânăla o fărmitură să-și mănânce fiecare porția sa. Aceasta era doar pâine!
Aceasta era viața!
Războiul s-a terminat demult, orașul a ieșit învingător din blocadă.Acum fiecare om poate
cumpăra pîine câtă vrea și de care vrea. Însă nici unul din acei locuitori n-au uitat niciodată
ce-au însemnat 125 grame de pâine neagră pe timp de război.

.
- Dar cu toate că astăzi este multă pâine totuși mai există oameni și copii flămânzi.
Deaceea să ne purtăm grijuliu cu pâinea!

Să nu arunci copile,
Pâinica jos nicicând, 
Ca undeva, departe,
Plange-un copil flămând.
Si cată-un colț de pâine
Prin urne-nfrigurat,
Si dacă nu-l găsește,
Adorme-nlacrimat.
Si-n somn ce i se-arată,
Tu sa-ti inchipui poti?
Pământul ca o pâine
Ce-ajunge pentru toți.

5
 Înmulțirea pâinilor
- Odată Iisus a invitat o mulțime de oameni în pustiu. Au început a se aduna de dimineață.
Spre seară veniseră cei 12 ucenici ai Lui și-i ziseră: ,, Dă drumul mulțimii să se ducă să-și
cumpere de mâncare:
Iar Iisus zice: Dați-le voi să mănânce.
- N-avem decât 5 pâini și doi pești. Zis-a Iisus către ucenici: și a binecuvântat pâinile și
peștii și cu ajutorul ucenicilor le-a împărțit oamenilor.
Și au mâncat toți și s-au săturat. Toată lumea a preamărit pe iisus, care a arătat prin această
minune că e Fiul lui Dumnezeu.

- Filozofii și scriitorii din toate timpurile au meditat asupra prețului și importanței pâinii
pentru om.

- Principala cetate a vieții e pâinea.

- Semnătorul și snopul sunt simbolurile infinitului.

- Amară-i pâinea în țară străină.

- Pâinea e comoara cea mai de preț.

- Locul pâinii e în capul mesei.

- Pâine pe masă- bucurie în casă.

- Pâinea e temelia și izvorul vieții.

- Fie pâinea cât de rea

Tot mai bună e în țara mea.

- Pe pîmânt există 3 valori mari, 3 minuni

Acestea sunt:
Pâinea- ca poporul să fie totdeauna sănătos și sătul.
Femeia- ca sănu se întrerupă firul vieții.
Cartea- ca să nu se piardă legătura timpurilor.

- Iar acum să medităm împreună cu scriitorul francez Exuperi.

,, Ce nu poate fi comparat cunimic? ”

- Gustul pâinii împărțită cu cineva nu poate fi comparat cu nimic! ”

Pâinea noastră cea de toate zilele.

- Să nu uiți niciodată
Copile vorba tatei
Amară este pâinea
În grea străinătate
Ci doar la tine-acasă
Unde-ai știut durerea
Săracă fie pâinea
Dar dulce e ca mierea.

6
- Ești flămând dar nu fi lacom
Pâinea nimeni nu ți-o fură
O săruți cu pietate
Și apoi o duci la gură.

- Și la ușă dacă-ți bate

Călător fără merinde
Pâinea-mparți în jumătate
Chiar să n-ai de pus pe-un dinte.
Dumitru Matcovschi

- Mihail Sadoveanu spunea:

,, Amară-i pâinea-n țară străină.”.
Așa ne spun și vorbele din bătrâni.

Vorbe din bătrâni

- Cât ar fi de albă
Pâinea la culoare
Prin străini departe
Saț ea nu mai are.

- Cât ar fi dulce
Apa de cișmea
Prin străini departe
Greu de tot se bea.

- Cât ar fi de verde
Iarba luncii toată
Prin străini departe
Pare că-i uscată.

- Vorbele-nțelepte
Din bătrâni nezic
În țară străină
Și vara ți-i frig!

- Tot Mihail Sadoveanu spunea:

,, Cine vrea să aibă pâine pe masă trebuie să doarmă puțin:
Așa cum muncea bunelul
Și se întoarce seara de la deal
Și ne aducea pâine de la iepure.

- Pâinea de la iepure
Cine n-a gustat?
Se-ntoarcea bunelul
De la câmp în sat.

- Și din coș de lozie

Grijuliu scotea
Un călcâi de pâine
Și ni-l înpărțea.

7
- Pâinea de la iepure
Avea gustul ei
Mirosea a mintă
Și a flori de tei.

- Era pâinea proaspătă

Rumenită-n foc
Mirosea a fragă
Și a busuioc.

- Pâine de la iepure
Nu te pot uita
Și zâmbea bunelul
Și încărunțea.

- Acum vreau să vă vorbesc puțin despre pâinea cosmonauților.

Pentru cosmonauți se coc pâinițe foarte mici cuo greutate strictă de 4 grame fiecare. Pâinița
se mănâncă întreagă și nu este nevoie să fie tăiată, deci nu vor fi fărâmituri. Orice fărâmitură
în corabia cosmică provocată mari neplăceri. Ele se împrăștie îndată în toată corabia avariind
aparatele. Dar și mai periculos este dacă fărâmiturile nimeresc împreună cu aerul în plămânii
cosmonauților. Totul este prevăzut. Chiar și cele mai mici fărâmituri sunt curățite de pe
pâiniță, cuo privință specială. Numai după aceasta ele sunt împachetate, fiind mai apoi
sterilizate. Pâinea pentru cosmonauți se păstrează proaspătă chiar și un an întreg.

- Despre pâine ca și despre alte minuni au circulat numeroase legende. Se spune că:

 Dacă pe fața pâinii apar crăpături înseamnă că cineva va pleca din casă.
 La munteni se consideră păcat să stai cu spinarea spre femeia care coace pâine.
 Când scăpăm șos pâinea se spune că se grăbește cineva flămând.
 Cât timp se coace pâinea în casă nu se cuvine să se măture, mătura alungă sporul.

- Înainte de a pleca la drum lung în casă se cocea pâinea proaspătă. Ea păstra căldura casei
părintești.

- Și acum cel mai original proverb, zicătoare sau vorbă cu tâlc despre pâine

De nevoie mănânci și plăcinte

Cum adică de nevoie șă mănânci și plăcintele sau cum se mai spune și colaci și pâine albă.
Înainte vreme oamenii săraci țineau făina cea albă pentru a coace la sărbătoare pască, colăcei,
plăncițele, hulubași. Pâinea cea de toate zilele o coceau din făină ,, mai simplă ”. dar se întâmpla
ca această făină să se termine și atunci oamenii erau nevoiți să îmble la făina cea bună. În cazuri
de felul acesta ei ,, de nevoie mâncau șiplăcinte” căci nu aveau din ce pregăti bucate obișnuite.

Continuă proverbul:
- Omul muncitor de pâine (nu duce dor).

- Nici munca fără pâine, nici pâine (fără muncă).

- Pâinea și sarea (toată mâncarea).

- Nimic nu-i mai scump decât (pâinea).

8
 - Crește inima ca o (pâine).

- Pâinea coaptă oaspeți buni (așteaptă).

- Pâine și sare și poți să te uiți la (soare).

- Moale și rotată,
În cuptor aruncată,
Pe masă așezată,
Zece îi dau roată. (Pâinea)

- Pâinea ne-o dă soarele

Ce răsare în câmpii
Pâinea ne-o aduce pacea
Ce cu toți o ocrotim
Pâinea ne-o întinde mama
Ce cu toții o iubim,
Păcii, soarelui și mamei
Pentru pâine mulțumim!

- Sus pe dealuri umblă toamna

Iar prin casă umblă mama.
Toamna coace strugurei
Mama coace colăcei.

- Tare bună este toamna

Tare bună este mama
Pentru darul cel primim
Pentru tot, îi mulțumim.

- Apă lângă pâine.

Pâine lângă sare.
Dacă sunt acestea
Masa față are.

- Mama lângă tata

Pruncușori în brațe
Dacă sunt acestea
Casa are față.

- Mulțumim,tată Ceresc
Pentru pâinea de pe masă!

Toți:- Ce mult chipul ei iubesc

Că e sfântă și gustoasă!

- Pâinea albă prin străină

Are gustul de pelin
Pâinea neagră de acasă
E ca mierea de gustoasă!

9
Toți:- Fie pâinea cât de rea
Tot mai bună-i în țara mea!

Cântecul ,, Un hulub de pace”.

- Când spunem: ,, Să ai pâine și sare pe masă”înseamnă să-i urăm cuiva belșug. Aceasta vă
dorim și noi, dragi prieteni:

Pe masă – Pâine și sare, iar în casă și în inimi cât mai mult soare!!!

10