Sunteți pe pagina 1din 9

Intrare 

: copiii intră în sală după melodia


,, Preacurata-i fata piinii,, și aranjează pe masă
toate produsele din panificatie, apoi trec la semicerc.
Prezentator : E toamnă... Focul arde în vatră. În casă e cald.
Amiroase a gutuie, a poamă. Miroase a pîine coaptă...
Copil: - Pîinea de grîu nou aburește-n casă
O hrincuță caldă-cît e de gustoasă!
Copil:
Și miroase pîinea ca raze de soare
Din blîndețea mamei
Ea ceva mai are...
Copil: ( cu pîinea în mînă) se îndreaptă către oaspeți.
Primiți, dragi oaspeți, pîine și sare
Simbol la orice sărbătoare
La colacul rumenit
Multă lume s-a trudit
Cu plugul arat, în cîmp semănat,
Cu degetele împletit, pentru voi pregătit.
 Trudite mîini aduc pîinea pe masă.
 De mirosul pîinii și vîntul se mai ogoiește puțin.
 Cerul se apropie și el mai aproape de pămînt. Ce frumoasă este viața!
CÎNTECUL ,, PÎINEA,,
Pâiniță frumoasă ,din cuptor scoasă,
Pâiniță cuminte,cu fața fierbinte,
Ca fața măicuței, Ca mâna tăicuței..
Ca soarele-n vară,
Ca bulgăru-n țară.
Prezentator: V-ați întrebat vreodată cîte mîini au făcut pîinea, pe care, cu una singură
o duci la gură?
 Lungă şi frumoasă e povestea pîinii,
 Rumenă, gustoasă e povestea pîinii.
 Şi profesii multe cu drag au crescut-o.
 Soarele şi ploaia cu drag au îngrijit-o,
S-o avem pe masă oricînd am dorit-o.
Copil:
Din bobul copt răsare-un spic
Iar dintr-un spic copil voinic.
 Bobul este pîine.
 Bobul este pace.
 Bobul este zîmbet la copii pe față.
Copil:
Și dacă-n orice casă, pe masă pîine este,
Copilul nu mai plînge, ci fericit zîmbește!
Copil: Apoi se face mare cît Soarele, cît Luna, cît Țara.

1
 Pămîntul s-a oferit să-l încălzească, hrănească.
 Soarele să-l mîngîie.
 Munca să-l ocrotească.
 Ploaia să-l stropească.
 Iar bobul visează pe umerii amezii.
CÎNTEC ,, SPICUL,,
-Spicușor de grîne, spic bălai de soare
Vîntul cînd te bate, oare nu te doare?
Spicușoru-alene, trupul își mlădie.
- Vîntu-mi este tată, și el mă mîngîie.- 2 ori

Prezentator : Cerul este umbrela Pămîntului. E atît de mare această umbrelă, încît
acoperă toată țarina! Ca să-i fie cald Spicuței . Și ea crește, mai ales, cînd cerul e plin de
nourași și ploi. Cea mai hărnicuță fetiță a cerului este Ploaia.
Copil: Ploaie, ploiță,
Cu fire argintii
Fă, pe plai să crească
Spice aurii!
Copil: Să ploaie pe ogoare
Cu fire, firișoare,
Sămînța să-ncolțească,
Ogorul să rodească!
Copil: Cerul plînge pe umărul Toamnei. Lacrimile lui mășcate se rostogolesc în țarină.
În brazde, boabele stau lipite una lîngă alta-ca mama de prunc. Dorm cuminți boabele de
grîu.
Copil : Sub troiene, pîn-la brîu,
Doarme un firuț de grîu.
Odihnească sănătos,
Facă-se colac frumos!
CÎNTEC,, RUDA, RUDA, PAPARUDA,, - CD
Copil : Încet- încet, grîul crește înalt, se coace.
Din verde se face galben, dintr-un bob se face un spic, deci –o familie întreagă.
Copil: Şi din spicele cu rouă
Abureşte pîine nouă. 
Copil:
- Spicule din vîrf de pai,
Spune, cîte boabe ai ?

Toți :
- Multe tare, multe tare
Cîte stele cerul are.
Copil :
- Cerule, albastru plai,
Spune,cîte stele ai ?

2
Toți :
- Multe tare, multe tare
Cîți copii pămîntul are !
Copil :
- Măi pămănt în verde strai,
Spune, cîți copii tu ai ?
Toți:
- Mulți copii,mulți copii
Cîte spice în cîmpii.
Copil : Spicu-n lan de-acu-i voinic
Şi plugarul cît de mic
Trebuie să se grăbească
Spicul ca să mi-l cosească.
Strigătură fete:
Ița, ița la pămînt/Au ieșit cosași în cîmp
Băiețași pe deal cosind,/ Fetele în jur dansînd.
Strigătură băieți:
Frunză verde și-o lalea
Hai, mîndruță și-om juca
Și-nainte, și-napoi
C-așa-i coasa pe la noi.

DANSUL ,, MĂ DUCE-I ZIUA LA COASĂ,,


 Spicele acuma- s pline,
Stau ca- nfipte pe tulpine.
Vîntul bate repezit,
Moara macină grăbit.

 Iar morarul, alb ca moșul


Cu boabe umple coșul.
În curînd, postava-i plină
De făină albă, fină.

 În covată pune apă, o frămîntă şi-o adapă,


O dospeşte – coca creşte şi cuptorul zice: hap!
Mii de pîini în el încap.
Iese doldora lopata
Pîinea omului e gata.

Copil: Ce frumos miroase pîinea


Cînd e scoasă din cuptor.
Ea aduce a cîmpie
Și a murmur de izvor.

3
Copil: Pîinea place orișicui,
Că miroase a spic, a vară
Și-a curat pămînt de țară.

CÎNTEC DESPRE PÎINE


Cît ar fi de dulce
Pîinea, pîinea noastră.
Tot mai dulce, dulce
Este ea acasă.
Refren : Lîngă mama,lîngă tata
Lîngă frați, surori
Tot mai dulce este pîinea
Scoasă din cuptor.

Pîinea cea cu rouă


Strînsă de cu zori,
Pîinea cea gustoasă
Scoasă din cuptor.

 Cine pîinea risipește-


Niciodată nu mai crește.
 Cine uită de pîinică -
Uită-apoi și de mămică.
 Pîine bună, pîine albă,
Ne eşti scumpă, ne eşti dragă!
Toți: Am ştiut,vom şti şi ştim
Să te prețuim

Prezentatorul: Ție, plugarule


Copiii: Îți mulțumim!
Prezentatorul: Ție, morarule
Copiii: Îți, mulțumim!
Prezentatorul: Ție mamă, ție tată
Copiii: Vă mulțumim!
Prezentatorul: Ție, pîine sfîntă
Copiii: Îți mulțumim!

CÎNTECUL,, PÎINEA,,
Albă ori mai negricioasă-
Orice pîine e frumoasă.
Ori așa, ori cu alune-
Orice pîine este bună.
Pîinea țărînii, pîinea luminii,
Care-i dulce tare.

4
Pîinea măicuței, pîinea tăicuței-
Pîinea țării tale.
La orașe,ori la uzine,
Pîinea singură nu vine.
Pîinea trebuie lucrată-
Niciodată judecată.
 Mulţumim, pîinea-i frumoasă,
Hai, poftim cu noi la masă!
 Cand omul n-are pîine, el nu are nici dor,
nu are sarbatoare si nu stie sa cînte.

CÎNTEC ,, MOLDOVIOARĂ CÎNT DE DOR,,


Sunt o pasăre măiastră

Aduc cîntecul în casă


Toată ziua o să cînt
Peste- ntregul meu pămînt.
Refren: Moldovioară mîndră floare, ești mereu în sărbătoare
Cu izvoare cristaline , cu miros frumoas de pîine.
Moldovioară cînt de dor, țărișoara doinelor,
Cu cîmpii înfloritoare, ce privesc cu drag la soare.
Sunt o pasăre zglobie
Îți cînt dulce numai ție,
Dimineața pe la zori
Cîntec dulce de viori.

 Scump ni-i plaiul ce-l iubim


 Scump ni-i graiul ce-l vorbim
 Drag ni-i traiul ce-l trăim
 Cu mămica, cu tăticul
 Cu bunica, cu bunicul.
 Cu tot neamul grămăjoară
La un colț frumos de țară.
 Dragă mi-i de mic Moldova
 Drag pămîntul, dragă vorba
 Oamenii și-al ei meleag
Tot ce are ea mai drag.
 Mai frumos decît pămîntul, din strămoși ce-l ai
Este vre-un alt plai pe lume,
Este vre-un alt plai?

TOȚI COPIII: recită poezia


Plai natal meleag de dor
Cu pămîntul roditor,

5
Colț de rai și de poveste
Altul mai frumos nu este.
Plai cu oameni gospodari
Și cu bravii lăutari,
Cu grădini mereu în floare
Și cu fețe zîmbitoare
Bine-i să trăiești în ea
În Moldova țara mea.

CÎNTECUL ,,LEAGĂNUL MEU E MOLDOVA,,


( copiii cîntă, iar 6 fete dansează culorile tricolorului)

O fetiță recită poezia despre țară


Prezentator: Acesta a fost mesajul nostru către toți cei ce știu a prețui pîinea.
 Pîinea- a fost și pîinea este/ Cea mai tînără poveste.
 Pîinea noastră spun poeții / Este steaua dimineții.
 Pîinea noastră spun plugarii/ Luminează ca un soare.
 Pîinea noastră spun copii/ Ne învață-ntîi a scrie.
 Pîinea noastră spun plugarii/ E sfințită cu sudoare.
 Pîinea a fost și o să fie / Cea mai dulce poezie.
 Pîinea noastră-i mama noastră
 Pîinea noastră-i viața noastră.

( în sală intră mamele cu hulubași în mînă și vor cînta împreună cu copiii)


CÎNTECUL ,,HULUBUL,, de Silvia Grigore
S-a deschis fereastra ca o rană veche
Mama ne aşteaptă nopţi întregi de veghe.
Să venim acasă și în fapt de seară
Să mai stăm la masă neamul grămăjoară
Sus de-asupra porții înfloresc salcîmii
Şi în miezul de noapte îmi miroase-a pîine
Aluatul puhav crește- n podul palmei
E cu ochi din boabe hulubașul mamei.
Şi îi zice : Du-te prin străini departe
Și păzește-mi puii de război şi moarte
Să le meargă-n toate, toate să le iasă
Și de-o fi să poată, să mai dea pe-acasă.

Și hulubul zboară , alb ca dorul mamei


Pe la toți coboară și pe toți ne cheamă
Poate că s-o face pace-n toată lumea
Dacă mama-și coace sîmbăta hulubii

6
Copil:
Mă-nchin vouă,tată,mumă,
Mulţumesc de pîine bună.
Un părinte:
Mulţumim la fel, drag prunce,
Că eşti harnic şi eşti dulce.

(copiii primesc hulubași de la părinții lor)

Prezentator: Astăzi avem pîine din belșug. Dar să nu uitați că oricît de plin ar fi
hambarul cu grîu, iar masa- cu pîine, ea trebuie păzită ca lumina ochilor, căci este
izvorul vieții.
Prezentator:
Pîinea-i lucru prețios
Vezi să n-o arunci pe jos.

7
Subiectul activității: Povestea pîinii
Domenii de activitate: Artă /Limbaj și Comunicare
Data: 09.11.2019
Grupa nr. 18, vârsta 6-7 ani
Unități de competență:
2.2 aplicarea deprinderilormuzicale inițiale de tehnică a executării
3.5 manifestarea dorinței de a reda conținutul textului prin diferite forme.
Obiective operaționale:
O c -Să reprezinte prin dramatizare, cîntec, dans și joc de rol diverse profesii, ce
contribuie la creșterea pîinii.
O c -Să determine rolul primordial al Omului și Muncii la creșterea pîinii.
O ps -Să interpreteze diverse roluri: Plugarul, Morarul, Brutarul. Cosașul
O a -Să argumenteze importanța ocrotirii pîinii și a produselor de panificație.
O a -Să-și formeze o atitudine pozitivă față de munca plugarului, morarului, brutarului.

Metode și procedee: dialogul, prezentarea, conversația, explicația, surpriza,


demonstrația, recitarea, dramatizarea, lucrul în echipă, jocul muzical

Resurse umane: 32 de copii, îmbrăcați în costume naționale,

Resurse temporale: 45 min

Produse de panificație: pîine cu sare, colaci, covrigei, biscuiți, crăciunel, hulubași.

Vocabular: trupul își mlădie, plugar, morar, brutar, bălai

Referințe bibliografice:
 Curriculum de Educație Timpurie. Chișinău, 2019.
 N., Straliuc ,,Romanița cerului”. Chișinău, 2013.
 N., Straliuc. “Odihna activă a preşcolarilor”, Chişinău, 2009.
 A. L. Comănici. ”Teatrul pentru copii“ vol. 1 Ed. Aramis, Bucureşti, 2008.

8
Ministerul Culturii, Educației și Cercetării din RM
Instituția de Educație Timpurie nr.225

Proiect didactic al activității extracurriculare cu tema:

,, Povestea Pâinii,,
(grupa nr. 18, vîrsta 6-7 ani)

Realizat Ursachi Cristina


educator, grad did. II

Chișinău, 2019