MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII Şl CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA LITERA

Gabriela Daniela Elena Ana Maria

Bărbulescu loniţă Cănăvoiu

Ştiinţe
pentru clasa а II-a
Ghid de m plementare a manualulu

i ...
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII Şl CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA LITERA

Gabriela Daniela Elena Ana Maria

Bărbulescu loniţă Cănăvoiu

Ştiinţe
pentru clasa a ll-a
Ghid de implementare a manualului
Acest ghid a fost aprobat prin Ordinul ministrului Educaţiei, Culturii şi Cercetării al Republicii Moldova nr. 1498
din 19.11.2019, în urma evaluării metodico-ştiinţifice şi este realizat în conformitate cu Curriculumul şcolar
aprobat prin Ordinul ministrului Educaţiei, Culturii şi Cercetării al Republicii Moldova nr. 1124 din 20 iulie 2018.
Editat din fondurile financiare ale Ministerului Educaţiei, Culturii şi Cercetării al Republicii Moldova.
Acest ghid este proprietatea Ministerului Educaţiei, Culturii şi Cercetării al Republicii Moldova.

Evaluatori:
Maria BUDURIN - învăţătoare, grad didactic întâi, şcoala primară or. Floreşti
Galina CHIRICĂ - dr., cont. univ., Universitatea de Stat din Tiraspol
Lora COCÎRLA - grad didactic superior, Liceul Teoretic „Ion Creangă", mun. Chişinău
Silvia DEMIAN - grad didactic superior, Liceul Teoretic „V. Alecsandri", mun. Bălţi
Elena MAZNIC - grad didactic întâi, Instituţia Publică Liceul Teoretic ..Alexei Mateevici", or. Şoldăneşti

Autori: Editor: Anatol Vidraşcu

Gabriela BĂRBULESCU
Redactor: Mihaela Spurcaciu
Daniela Elena ION IŢĂ
Corectori: Carmen Bîtlan, Valentina Tifin
Ana Maria CĂNĂVOIU Copertă: Vladimir Zmeev, Vlad Panfilov
Tehnoredactare şi prepress:
Vlad Panfilov

Copyright © 2019 Gabriela Bărbulescu, Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii

Daniela Elena loniţă, Ana Maria Cănăvoiu
Bărbulescu, Gabriela.
Copyright © 2019 Litera
Toate drepturile rezervate Ştiinţe: pentru clasa a ll-a: Ghid de implementare
a manualului / Gabriela Bărbulescu, Daniela
Elena loniţă, Ana Maria Cănăvoiu; evaluatori:
L IT E R A 1
Galina Chirică [et al.]; Min. Educaţiei, Culturii şi
str. B.P. Hasdeu nr. 2, Cercetării al Rep. Moldova. - [Chişinău]: Litera,
mun. Chişinău, 2 0 1 9 .-4 8 p.: tab.
Republica Moldova, MD-2005 Referinţe bibliogr.: p. 48 (5 tit).
tel./fax: +[37322] 294110; 292932
e-m ail: literaOlitera.m d ISBN 978-9975-74-929-9

Ne puteţi vizita pe 373.3.016:502/504

www.litera.md В 30

Imagine copertă: Shutterstock.com

 CUPRINS

ARGUMENT.................................................................................................................................. 5
1. CONCEPTUL MANUALULUI.................................................................................................. 6
1.1. STRUCTURA MANUALULUI.......................................................................................6
1.2. REPERE PRIVIND STRATEGIILE DIDACTICE...................................... 8
1.3. STRATEGII DE EVALUARE.........................................................................................15
1.4. JOCURI DIDACTICE................................................... 17
2. PROIECTAREA DIDACTICĂ.................................................................................................. 19
2.1. PROIECTAREA DE LUNGA DURATÂ............... ..............................20
2.2. PROIECTAREA DE SCURTĂ DURATĂ......................... .................. 22
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 1: VARA.......................................................................................... 23
Lecţia 1: SEMNE ALE ANOTIMPULUI VARA. FENOMENE ALE NATURII..............23
Lecţia 2 : PLANTE CULTIVATE Şl NECULTIVATE........................................................24
Lecţia 3: INSECTELE..................................................................................................... 25
Lecţia 4 : LACUL. PEŞTELE Şl BROASCA....................................................................26
Lecţia 5 : AM ÎNVĂŢAT Şl REZOLV............................................................................... 26
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 2: TOAMNA................................................................................... 28
Lecţia 1: A SOSITTOAMNA!........................................................................................28
Lecţia 2: VREMEA. STAREA VREMII............................................................................ 29
Lecţia 3: LIVADA Şl GRĂDINA................................................................ 30
Lecţia 4 : POMII FRUCTIFERI........................................................................................ 31
Lecţia 5: PO DGO RIA......................................................... 32
Lecţia 6: PĂSĂRI CĂLĂTOARE Şl SEDENTARE............................ .33
Lecţia 7 : AM ÎNVĂŢAT Şl R EZO LV ..............................................................................34
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 3: IARNA................................ ....................35
Lecţia 1:E IARNĂ!....................................................... 35
Lecţia 2 : FENOMENE ALE NATURII................................ ....................... 36
Lecţia 3: PLANIFICAREA TIMPULUI............. ............... 37
Lecţia 4 : ANIMALELE PETIMP DE IARNĂ......................... 38
Lecţia 5: PLANTE DECORATIVE DE INTERIOR 39
Lecţia 6: ANIMALE DE COMPANIE.............................................. 40
Lecţia 7 : AM ÎNVĂŢAT Şl R EZO LV ............................................................................. 41
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 4: PRIMĂVARA.............................. ....................42
Lecţia 1: VINE, VINE PRIMĂVARA!..............................................................................42
Lecţia 2 : CE SE ÎNTÂMPLĂ?........................................................................................42
Lecţia 3: CICLURILE DE VIAŢĂ ALE PLANTELOR Şl ANIMALELOR 43
Lecţia 4 : PLANTE DECORATIVE DE EXTERIOR ......................... 44
Lecţia 5: PĂDUREA Şl VIEŢUITOARELE E l ............................................................... 45
Lecţia 6: PROTECŢIA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR. . 45
Lecţia 7 : AM ÎNVĂŢAT Şl R EZO LV ..............................................................................46
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ.......................................................................................................48
 ARGUM ENT

Acest Ghid a fost conceput cu scopul de a uşura activitatea învăţătorului în ceea ce

priveşte utilizarea eficientă a manualului de Ştiinţe pentru clasa a Il-a, contribuind, toto­
dată, la formarea continuă a învăţătorilor care predau la ciclul primar, în conformitate cu
învăţarea centrată pe formarea de competenţe.
Conţinutul ghidului cuprinde recomandări şi indicaţii metodice necesare învăţătorului
în activitatea de proiectare şi desfăşurare a demersului didactic la clasă.
Prin intermediul acestui Ghid, intenţionăm să ajutăm cadrele didactice cu unele su­
gestii metodologice în formarea, la elevi, a competenţelor specifice/sistemelor de unităţi de
competenţe în cadrul procesului educaţional la Ştiinţe. De asemenea, propunem învăţătorilor
care predau la ciclul primar un model de proiect didactic de lungă durată pe unităţi de
învăţare, precum şi metodologia de proiectare a unei unităţi de învăţare, care presupune o
succesiune de etape ce vizează detalierea conţinuturilor în vederea dezvoltării sistemelor
de unităţi de competenţe prin valorificarea anumitor activităţi de învăţare.
Conţinutul ghidului este în concordanţă cu noul Curriculum pentru învăţământul
primar, ceea ce oferă posibilitatea utilizării lui nu doar de către învăţătorii care predau
după manualul aceloraşi autori, ci şi de către toţi învăţătorii care predau disciplina Ştiinţe
la clasa a Il-a. Modernizarea curriculumului şcolar presupune şi abilitarea cadrului didactic
pentru o proiectare eficientă şi pentru o promovare a unei învăţări active şi conştiente de
către elevi. în acest sens, Ghidul oferă posibilitatea desfăşurării procesului instructiv-edu-
cativ prin îmbinarea eficientă a metodelor de predare tradiţionale cu cele interactive şi
activ-participative, precum şi a modalităţilor de evaluare tradiţionale cu cele alternative.
Realizarea obiectivelor propuse pentru fiecare lecţie necesită competenţa învăţătorului de
a selecta metodele ce corespund obiectivelor lecţiei şi abilitatea lui de a construi strategii
didactice adecvate de învăţare.
Exemplele de proiectare propuse în Ghid constituie modele posibile, la care învăţătorul
se va raporta în funcţie de condiţiile concrete, astfel încât manualul de Ştiinţe, prin maniera
atractivă, modernă şi creativă în care este conceput, să fie mai mult decât un instrument
de lucru care facilitează predarea-învăţarea-evaluarea, întrunind şi calităţi ce ar putea să
il transforme într-un prieten fidel, alături de care copilul explorează, se joacă, învaţă, se
bucură, dezleagă enigme, descoperă şi creşte.
Autorii

5
 1. CO N CEPTU L MANUALULUI

Manualul de Ştiinţe pentru clasa a Il-a este elaborat conform noului Curriculum pentru
învăţământul primar, parte componentă a Curriculumului Naţional, care se axează pe forma­
rea unui caracter integru şi pe dezvoltarea unui sistem de competenţe (cunoştinţe, abilităţi,
atitudini şi valori) ce permit participarea activă a individului la viaţa socială şi economică.
La elaborarea manualului, autorii au ţinut cont de principiile didactice fundamentale:
• respectarea particularităţilor de vârstă;
• învăţarea conştientă şi prin acţiune;
• stimularea motivaţiei pentru învăţare;
• integrarea teoriei cu practica;
• învăţarea sistematică şi conştientă.

1.1. Structura manualului

Autorii propun un manual care să-i determine pe elevi să cunoască şi să înţeleagă
componentele, fenomenele, procesele şi relaţiile caracteristice ale mediului înconjurător.
Conceptul didactic propus de acest manual respectă criteriile curriculare şi psihopeda-
gogice recomandate în ceea ce priveşte selectarea, ordonarea şi tratarea didactică integrată
şi funcţională a unităţilor de conţinut.
Conform curriculumului, autorii au propus în manual patru unităţi de învăţare, care
formează o structură didactică unitară din punct de vedere tematic. Unităţile de învăţare
corespund celor patru anotimpuri: primăvara, vara, toamna şi iarna. în fiecare capitol sunt
integrate conţinuturile propuse de curriculum, structurate în lecţii (teme). în total, manualul
cuprinde 30 de teme.
Fiecare unitate de învăţare începe cu o pagină de gardă, unde se reliefează denumi­
rea modulului, unele imagini sugestive, precum şi versuri, expresii, citate reprezentative
care conturează tema respectivă. Pe această pagină sunt formulate sistemele de unităţi de
competenţe urmărite, prin rubricile „Vei şti”, care dezvăluie cunoştinţele dobândite, astfel
încât să crească nivelul de conştientizare a activităţii de învăţare, „Vei şti să faci”, care reflectă
abilităţile, deprinderile ce vor fi formate şi „Vei reuşi”, rubrică ce cuprinde atitudinile şi va­
lorile specifice. Pe pagina următoare se află proiectul ce se va derula pe parcursul unităţii
de învăţare, cuprinzând titlul acestuia, imagini sugestive, harta proiectului, ce cuprinde
titlurile activităţilor propuse pentru fiecare lecţie şi produsele ce vor fi realizate.
Fiecare modul a fost structurat astfel:
• lecţii de formare a capacităţilor de dobândire, înţelegere şi aplicare a cunoştinţelor,
în care au fost repartizate conţinuturile fiecărei unităţi de învăţare;
• o lecţie de formare a capacităţilor de analiză-sinteză a cunoştinţelor, în scopul
sistematizării, clasificării şi generalizării conţinuturilor;
• o lecţie de formare a capacităţilor de evaluare/autoevaluare a cunoştinţelor.
La sfârşitul fiecărui semestru sunt prevăzute o lecţie de recapitulare/sistematizare şi
o evaluare sumativă cu componentă de autoevaluare. Lecţiile de predare-învăţare au fost
concepute pe câte 2-3 pagini, având următoarea structură:
Îtitrebare/Sarcină de spargere a gheţii (de dezgheţ)
Elevii sunt solicitaţi să răspundă la o întrebare referitoare la propria experienţă sau să
rezolve o sarcină creativă, ambele tipuri de cerinţe având rolul de a introduce tema lecţiei.
6
 Observă
Cuprinde sarcini de învăţare diferite, pornind de la imagini, organizate frontal sau
in grupuri mici, care au ca scop înţelegerea informaţiei, însuşirea elementelor de conţinut,
prin valorificarea cunoştinţelor şi a deprinderilor elevilor.
Cuvinte-cheie
Rubrica punctează termenii de reţinut, noţiunile centrale ale lecţiei, în jurul cărora se
construieşte suportul informativ al lecţiei. Ele au un caracter dezvoltativ, având menirea de
a extinde cunoştinţele şi capacităţile elevilor.
Află
Prin această rubrică sunt transmise conţinuturile noi, care sunt necesare în rezolvarea
sarcinilor şi experimentelor aflate la fiecare temă.
Aplică
Rubrica cuprinde exerciţii de diferite grade de complexitate: cu caracter reproductiv,
aplicativ, creativ, care îi vor ajuta pe elevi să-şi dezvolte anumite capacităţi. Aceste sarcini au
funcţie formativă, elevul fiind pus în situaţia: să descrie, să utilizeze, să aplice, să compare,
să ordoneze, să completeze, să argumenteze, să deducă etc.
Lucrăm în perechi/echipe
Sarcinile didactice propuse pun elevii în situaţia de a aplica informaţiile acumulate şi
de a opera cu ele, în activităţi de grup. De asemenea, se urmăreşte dezvoltarea abilităţilor
elevilor de colaborare şi cooperare.
Află mai mult
Rubrica conţine informaţii interesante, care lărgesc orizontul cunoştinţelor, menţinând
interesul şi curiozitatea elevilor.
Experimentează
Rubrica conţine activităţi de explorare/investigare (investigaţii simple) a componen­
telor mediului înconjurător, şi anume: observări dirijate pe bază de întrebări, clasificări,
modelări, experimente şi înregistrări grafice (fişe de observare, scheme, tabele).
Ne jucăm
Prin intermediul jocurilor propuse, elevii acumulează informaţii, exersează capacităţi
specifice şi îşi exprimă valori şi atitudini din sfera ştiinţei. De menţionat că nu la toate
lecţiile a fost indicat un joc anume. în măsura în care timpul permite, învăţătorul poate
folosi subcapitolul dedicat jocurilor din acest ghid.
Se spune...
Rubrica conţine poveşti, legende, curiozităţi despre noţiunile transmise. Are rolul de a
menţine trează atenţia elevilor şi de a stârni curiozitatea şi interesul acestora pentru a căuta
şi a descoperi alte noutăţi.
Filă de proiect
Rubrica este destinată activităţii individuale şi de grup. Conţine indicaţii şi reco­
mandări necesare realizării produselor din proiectul prezentat la începutul unităţii. Toate
produsele realizate în cadrul fiecărei unităţi de învăţare sunt parte a portofoliului final,
„Anotimpurile”.

7
 Implică-te
Această rubrică are scopul de a-i învăţa pe elevi să ia atitudine faţă de comportamente
nedorite şi este recomandată pentru asigurarea extinderii cunoştinţelor, ca temă pentru
acasă, fiind pretabilă activităţii individuale.
Autorii recomandă învăţătorilor să selecteze din sarcinile propuse la fiecare lecţie pe
acelea care se potrivesc nivelului de competenţe şi/sau ritmului de lucru al colectivului de elevi.
Structura prezentată are rolul de a realiza funcţiile manualului:
• Funcţia informativă - prin selectarea conţinuturilor în conformitate cu
curriculumul. în acest scop, sarcina de bază a fost transmiterea unor informaţii
clare şi bine structurate, logice şi accesibile, care să vină în sprijinul elevilor pentru
o învăţare conştientă.
• Funcţia formativă - prin sistemul de implicare a elevilor, prin formarea unor
competenţe şi capacităţi de utilizare a conţinutului informativ.
• Funcţia stimulativă - prin angajarea elevului în domenii capabile să-i suscite
interesul, curiozitatea, efortul creator.
• Funcţia de autoinstruire - prin integrarea la nivel de rezolvare a sarcinilor didactice
propuse la temă, evaluarea şi autoevaluarea cunoştinţelor şi abilităţilor în sistemul
propriu de competenţe, presupunând creativitate şi lucru individual.

1.2. Repere privind strategiile didactice

întregul demers pedagogic din cadrul orelor de Ştiinţe, ca de altfel la toate discipline­
le, trebuie să fie orientat către activizarea învăţării, strategiile având la bază următoarele
paradigme:
- învăţarea prin cooperare - învăţarea în grupuri mici, prin reciprocitate;
- constructivismul - învăţarea se realizează ca o construcţie a cunoaşterii, pornind
de la ceea ce ştiu elevii;
- învăţarea ca autoexplorare şi autodescoperire - învăţarea se realizează în urma
reflecţiei asupra experienţelor proprii, elevii integrând astfel noua achiziţie.
Pentru a asigura orientările curriculumului, este necesară îmbinarea armonioasă a
metodelor active moderne cu cele consacrate în învăţământul primar. Dintre cele mai fo­
losite metode active şi interactive, adecvate disciplinei şi vârstei elevilor, autorii manualului
le evidenţiază pe cele prezentate în continuare.

R.A.I. (RĂSPUNDE - ARUNCĂ - INTEROGHEAZĂ)

Metoda R.A.I. este o metodă de fixare, sistematizare şi verificare a cunoştinţelor şi
are la bază stimularea şi dezvoltarea capacităţilor elevilor de a comunica (prin întrebări şi
răspunsuri) ceea ce tocmai au învăţat. Denumirea provine de la iniţialele cuvintelor Răs­
punde - Aruncă - Interoghează şi se desfăşoară astfel: elevii sunt aşezaţi în cerc şi aruncă o
minge mică şi uşoară de la unul la altul. Cel care aruncă mingea trebuie să pună o întrebare,
din lecţia predată, celui care o prinde. Cel care prinde mingea răspunde la întrebare şi apoi
o aruncă mai departe altui coleg, punând o nouă întrebare. Evident, interogatorul trebuie să
cunoască şi răspunsul întrebării adresate. Elevul care nu cunoaşte răspunsul iese din joc, iar
răspunsul va veni din partea celui care a pus întrebarea. Acesta are ocazia de a mai arunca
încă o dată mingea, şi, deci, de a mai pune o întrebare. în cazul în care cel care interoghează
este descoperit că nu cunoaşte răspunsul la propria întrebare, este scos din joc, în favoarea
8
celui căruia i-a adresat întrebarea. Eliminarea celor care nu au răspuns corect sau a celor care
nu au dat niciun răspuns conduce treptat la rămânerea în grup a celor mai bine pregătiţi.
Metoda R.A.I. poate fi folosită la sfârşitul lecţiei, pe parcursul ei sau la începutul activităţii,
când se verifică lecţia anterioară, înaintea începerii noului demers didactic, cu scopul des­
coperirii eventualelor lacune în cunoştinţele elevilor şi a reactualizării ideilor-ancoră. Pot
fi sugerate următoarele întrebări:
- Ce ştii despre ...?
- Care este importanţa faptului că ...?
- Cum justifici faptul că ...?
- Care crezi că sunt consecinţele faptului...?
- De ce alte experienţe sau cunoştinţe poţi lega ceea ce tocmai ai învăţat?
Această metodă este adaptabilă oricărui tip de conţinut.
Antrenaţi în acest joc cu mingea, chiar şi cei mai timizi elevi se simt încurajaţi, co­
munică cu uşurinţă şi participă cu plăcere la o activitate care are în vedere atât învăţarea,
cât şi evaluarea.
CUBUL
Este o tehnică de eficientizare a învăţării prin care se evidenţiază activităţile şi operaţiile
de gândire care sunt implicate în învăţarea unui conţinut. Este o strategie de predare utilizată
pentru studierea unei teme din perspective diferite, prin care se realizează implicarea elevilor
in înţelegerea unui conţinut informaţional. Este o metodă activă, care poate fi utilizată atât
in etapa de evocare, cât şi în cea de reflecţie.
învăţătorul confecţionează, în prealabil, un cub pe ale cărui feţe notează instrucţiuni de
tipul celor de mai jos. Acţiunile şi operaţiile solicitate pot fî însoţite de cerinţe suplimentare
cu caracter mult mai concret, de tipul celor scrise în paranteză.
1. Descrie! (Cum arată? Povesteşte.)
2. Compară! (Cu cine/ce se aseamănă şi de cine/ce diferă?)
3. Asociază! (La ce te face să te gândeşti?)
4. Analizează! (Care sunt ideile?)
5. Aplică! (Cum ai folosi?)
6. Argumentează pro sau contra! (E bun sau rău? De ce?)
Elevii lucrează în grupuri mici sarcina ce le revine. La final, un reprezentant al fiecărui
grup prezintă produsul.
DIAGRAMA VENN
Diagrama Venn reprezintă un organizator cognitiv format din două cercuri parţial
suprapuse, în care se reprezintă asemănările şi deosebirile dintre două aspecte, idei sau
concepte. în zona în care se suprapun cele două cercuri se grupează asemănările, iar în
zonele rămase libere se menţionează deosebirile dintre cele două aspecte, idei sau concepte.

9
 TURUL GALERIEI
Este o tehnică eficientă de studiere a subiectului pe baza produselor grupurilor de lucru.
Etape:
1. Clasa se împarte în grupuri de câte 4-5 elevi.
2. Elevii iau în discuţie un subiect şi realizează sarcina propusă pe un poster.
3. Posterele cu produsele realizate se afişează pe pereţii spaţiului, la o anumită distanţă
unul faţă de altul, pentru a permite circulaţia ulterioară a grupurilor.
4. La semnalul învăţătorului, grupurile circulă prin sală, de la un poster la altul, le
examinează şi notează direct pe ele propunerile lor.
5. După încheierea circulaţiei, grupurile îşi examinează posterele şi realizează o pre­
zentare finală a produsului.
EXPERIMENTUL PE ECHIPE
Experimentul este o observare provocată, ce vizează formarea/dezvoltarea spiritului
de investigaţie experimentală al elevului şi presupune aplicarea cunoştinţelor ştiinţifice în
diferite contexte productive.
Competenţele specifice metodei angajează un ansamblu de capacităţi complementare
care vizează:
- formularea şi verificarea ipotezelor ştiinţifice;
- elaborarea definiţiilor operaţionale;
- aplicarea organizată a cunoştinţelor ştiinţifice în contexte didactice diferite.
Experimentul ca metodă de cercetare în grup are rolul de a-i pune pe elevi în situaţia
de a concepe şi de a practica ei înşişi un anumit gen de operaţii, cu scopul de a observa, a
studia, a verifica, a măsura rezultatele. Are ca etape:
• delimitarea unei probleme;
• emiterea de ipoteze;
• organizarea unei situaţii experimentale;
• desfăşurarea propriu-zisă a experimentului, cu folosirea materialelor necesare;
• prelucrarea datelor şi interpretarea lor;
• confirmarea sau infirmarea ipotezei.
ŞTIU - VREAU SĂ ŞTIU - AM ÎNVĂŢAT
Acest model de predare porneşte de la premisa că informaţia anterioară a elevu­
lui trebuie luată în considerare atunci când se predau noi informaţii.
Aplicarea modelului Ştiu/Vreau să ştiu/Am învăţat presupune parcurgerea a trei paşi:
accesarea a ceea ce ştim, determinarea a ceea ce dorim să învăţăm şi reactualizarea a ceea
ce am învăţat. Primii doi paşi se pot realiza oral, pe bază de conversaţie, sau în scris, iar cel
de-al treilea se realizează în scris, fie în timp ce se lecturează textul, fie imediat ce textul a
fost parcurs integral.
Metoda constă în completarea unei fişe de lucru, prin activităţi de grup sau individual.
Ştiu Vreau să ştiu Am învăţat

Etapa Ş t i u implică două niveluri ale accesării cunoştinţelor anterioare: un brainstor­

ming cu rol de anticipare şi o activitate de categorizare. Brainstormingul se realizează în
jurul unui concept-cheie. Pe baza informaţiilor obţinute în urma brainstormingului, se
10
efectuează operaţii de generalizare şi categorizare. Elevilor li se cere să analizeze ceea ce ştiu
deja şi să observe punctele comune, care pot fi incluse într-o categorie mai generală. A ne
gândi la ceea ce ştim ne ajută să ne îndreptăm atenţia asupra a ceea ce nu ştim.
Etapa Vreau să ştiu presupune formularea unor întrebări care apar prin evidenţierea
punctelor de vedere diferite apărute ca rezultat al brainstormingului sau al categorizărilor.
Rolul acestor întrebări este de a orienta şi de a personaliza actul lecturii.
Etapa Am învăţat se realizează în scris, de către elevi, după ce conţinutul lecţiei a fost
predat. Dacă textul este mai lung, completarea acestei rubrici se poate face după fiecare
fragment semnificativ. Elevilor li se cere să bifeze întrebările la care au găsit răspuns, iar pen­
tru cele rămase cu răspuns parţial sau fără se sugerează lecturi sau explicaţii suplimentare.
GÂNDEŞTE - PERECHI - PREZINTĂ
Este o tehnică de participare la discuţii şi de formulare în perechi a unei păreri, a unei
definiţii, de realizare a unei sarcini. Metoda contribuie la organizarea unei reale participări
a tuturor elevilor la activitatea preconizată.
Algoritmul utilizării:
- Se împart elevii în perechi.
- Fiecare elev reflectează asupra sarcinii şi îşi formulează în scris opinia.
- Partenerii îşi prezintă reciproc informaţia şi discută opiniile, convenind asupra
variantei optime.
- La final, se prezintă opinia comună.
BRAINSTORMING (ASALTUL DE IDEI)
Prin folosirea acestei metode, se provoacă şi se solicită participarea activă a elevilor, se
dezvoltă capacitatea de a trăi anumite situaţii, de a le analiza, de a lua decizii pentru obţinerea
soluţiilor optime şi se exersează atitudinea creativă şi exprimarea personalităţii. Un principiu
al brainstormingului este cantitatea generează calitatea. Conform acestui principiu, pentru
a ajunge la idei viabile şi inedite este necesară o productivitate creativă cât mai mare.
De asemenea, utilizarea brainstormingului optimizează dezvoltarea relaţiilor inter-
personale. Identificarea soluţiilor pentru o problemă dată este un alt obiectiv al brainstor­
mingului.
Etapele metodei:
1. Se alege tema şi se anunţă sarcina de lucru.
2. Se solicită exprimarea într-un mod cât mai rapid, în enunţuri scurte şi concrete, fără
cenzură, a tuturor ideilor - chiar trăsnite, neobişnuite, absurde, fanteziste, aşa cum
vin ele în minte legate de rezolvarea unei situaţii-problemă conturate. Se pot face
asociaţii în legătură cu afirmaţiile celorlalţi, se pot prelua, completa sau transforma
ideile din grup, dar atenţie, fără referiri critice. Se suspendă orice gen de critică,
nimeni nu are voie să facă observaţii negative. în acest caz, funcţionează principiul
„cantitatea generează calitatea”.
3. Totul se înregistrează în scris, pe tablă, pe flipchart etc.
4. Se lasă o pauză de câteva minute, pentru „aşezarea” ideilor emise şi recepţionate.
5. Se reiau pe rând ideile emise, iar grupul găseşte criterii de grupare a acestora pe
categorii-simboluri, cuvinte-cheie, imagini care reprezintă posibile criterii.
6. Grupul se împarte în subgrupuri, în funcţie de ideile listate, pentru dezbatere. Dez­
baterea se poate desfăşura însă şi în grupul mare. în această etapă are loc analiza

11
 critică, evaluarea, argumentarea şi contraargumentarea ideilor emise anterior. Se
discută liber, spontan, riscurile şi contradicţiile care apar.
7. Se afişează ideile rezultate de la fiecare subgrup, în forme cât mai variate şi originale:
cuvinte, propoziţii, imagini, desene, cântece, colaje, joc de rol, pentru a fi cunoscute
de ceilalţi.
învăţătorul trebuie să fie un autentic catalizator al activităţii, care să încurajeze expri­
marea ideilor, să nu permită intervenţii inhibante şi să stimuleze explozia de idei.
în desfăşurarea lecţiilor în învăţământul primar, se realizează de cele mai multe ori
variante prescurtate ale metodei, obiectivul fundamental fiind acela de a-i determina pe
elevi să-şi exprime liber opiniile, să formuleze idei proprii eliberate de prejudecăţi, să exer­
seze atitudini deschise şi creative în grup, să fie motivaţi pentru activitate, să înveţe într-o
manieră plăcută şi atractivă, într-o ambianţă plină de prospeţime şi emulaţie.
JOCUL DE ROL
Jocul de rol are mai multe forme de desfăşurare, în care două sau mai multe persoane
joacă roluri într-un scenariu scurt, ce ţine de tema propusă. în acest manual, jocul de rol este
folosit pentru utilizarea cunoştinţelor în contexte noi, personajele propuse fiind fenomene
ale naturii, anotimpuri, animale sau plante.
Etapele desfăşurării:
1. Selectarea preventivă a temei, a textului.
2. Se anunţă modalitatea de lucru.
3. însuşirea rolurilor.
4. Prezentarea. Interpretarea rolurilor.
5. Analiza rezultatelor. Discuţii despre sentimente şi atitudini provocate de rol.
PIXURI ÎN PAHAR
Scopul acestei tehnici este acela ca fiecare elev să participe la discuţii, astfel încât să
ajungă la înţelegerea proprie a subiectului discutat. Folosirea acestei tehnici permite îmbi­
narea activităţii de grup cu cea individuală.
Etape:
• Se formează grupuri de câte 4-6 elevi. Fiecare grup are un pahar pentru pixuri.
Fiecare copil pune pixul său în paharul grupului.
• învăţătorul enunţă subiectul discuţiei sau pune o întrebare.
• Toţi membrii grupului propun soluţii sau răspund şi îşi spun opinia.
• După un timp, liderul grupului întreabă: „Toţi sunt gata?”, pentru a vedea dacă toţi
elevii au găsit răspunsul potrivit la întrebare.
• Dacă răspunsul este „Nu”, se continuă discuţia.
• Dacă răspunsul este „Da”, atunci fiecare copil îşi ia pixul din pahar şi scrie răspunsul
pe foaia lui (răspunsurile pot fi diferite).
• Când termină de scris răspunsul, fiecare copil pune pixul înapoi în pahar.
CREIOANELE LA MIJLOC
Reprezintă o tehnică de învăţare prin colaborare, care asigură, o dată în plus, implicarea
fiecărui elev în activitatea de grup.
Etape:
• Constituirea grupurilor de învăţare prin colaborare, compuse din 3-5 membri.
• Precizarea sarcinii de învăţare şi a regulilor specifice activităţii în grup:

12
Se - Expunerea ideilor de către fiecare elev din grupul de învăţare prin colaborare este
însoţită de plasarea creionului pe masă (bancă),
le: - Elevul care a luat cuvântul o dată nu mai are dreptul să intervină decât după ce toate
te creioanele se află pe masă (în acest moment fiind evident faptul că fiecare membru
al grupului a avut prilejul să-şi exprime punctul de vedere asupra temei dezbătute
i- sau problemei propuse spre rezolvare).
Toţi membrii grupului sunt egali şi nimeni nu are voie să domine,
ri • Prezentarea şi evaluarea rezultatelor învăţării
>e Tehnica poate dobândi şi valenţe evaluative, caz în care învăţătorul poate alege un
r- creion şi poate întreba în ce a constat contribuţia posesorului acelui creion la rezolvarea
o sarcinii de lucru.
6 DE CE
Este o tehnică ce stimulează creativitatea şi spontaneitatea elevilor. Se foloseşte la
ie început cu toată clasa, pentru exersare, apoi se aplică în grupuri mici. învăţătorul emite o
te afirmaţie sau distribuie cartele pe care sunt notate enunţuri referitoare la tema de discutat.
ie Pornind de la acest enunţ, un elev formulează o întrebare care începe cu „de ce?”, iar un
altul oferă un răspuns care începe cu „Deoarece/Pentru că/Fiindcă”. Din acest răspuns se
formulează o altă întrebare „De ce?” şi tot aşa până la o serie de 6 întrebări şi 6 răspunsuri.

CINQUAIN (CVINTETUL)
Cinquain-ul este o poezie de formă fixă, utilizată în scopuri didactice atunci când se
intenţionează a formula concis, dar plastic esenţa unui fenomen, a unui concept, a unei
reguli sau a unei definiţii. Poezia fără rimă, alcătuită din cinci rânduri obligatorii, va avea
drept titlu primul cuvânt al acesteia.
Se respectă modelul:
• primul rând - un substantiv cu statut de titlu;
• al doilea rând - două adjective determinative
pentru acel substantiv;
. • al treilea rând - trei verbe, eventual predicate
ale acelui substantiv-subiect;
• al patrulea rând - patru cuvinte semnificative
într-un enunţ ce încheagă într-o formulă
j imaginea generală;
• al cincilea rând - un substantiv echivalent
cu primul la nivel lexical sau intratextual
j (sinonim sau metaforă), prin mijlocirea celor
patru cuvinte anterioare.

EXPLOZIA STELARĂ (STARBURSTING)

Explozia stelară este o metodă de stimulare a creativităţii, o modalitate de relaxare a
i copiilor şi se bazează pe formularea de întrebări pentru rezolvarea de probleme şi noi des­
coperiri. Este similară asaltului de idei (brainstorming) - stimulează crearea de întrebări la
întrebări, aşa cum brainstormingul dezvoltă construcţia de idei pe idei.
Are ca obiectiv formularea de întrebări şi realizarea de conexiuni între ideile desco­
perite de copii în grup, prin interacţiune, şi individual pentru rezolvarea unei probleme.

13
 Etape:
CE?
• Pasul 1: Se scrie problema în centrul
unei steluţe cu 5 colţuri.
• Pasul 2: In vârful fiecărui colţ al
steluţei se scriu întrebări de tipul:
CINE? CÂND?
Ce? Cine? Unde? De ce?
Când? Cum?
• Pasul 3: Se împarte clasa în grupuri.
• Pasul 4: Se lucrează la nivelul
grupurilor pentru elaborarea unei
liste cu întrebări multe şi diverse.
• Pasul 5: Se comunică întregii clase
rezultatele muncii de grup.
Lista de întrebări iniţiale poate genera altele, neaşteptate.
Opţional, se poate proceda şi la elaborarea de răspunsuri la întrebările formulate.
PÂNZA DISCUŢIEI/PÂNZA DE PĂIANJEN
Este un organizator grafic (o hartă conceptuală) care poate fi utilizat pentru a investiga
şi a enumera diferite aspecte ale unui subiect, ajutând elevul să-şi organizeze şi să-şi sinte­
tizeze ideile. Diagrama seamănă cu o pânză de păianjen, astfel explicându-se numele dat.
în centru se află un cuvânt/concept-cheie de la care pleacă legăturile sub formă de
raze către celelalte idei/concepte secundare.
CLUSTERING (CIORCHINELE)
Este o modalitate de structurare grafică a informaţiei, ce provine dintr-un brain­
storming, oferind posibilitatea de a crea asociaţii noi. Stimulează procesul de gândire şi
crearea unei viziuni de ansamblu asupra unui concept. Metoda clustering este o tehnică
de predare-învăţare care îi încurajează pe elevi să gândească liber şi deschis.
Etape:
• Se formulează subiectul şi se înscrie în mijlocul clustering-ului presupus.
• Ideile lansate de elevi se înscriu în variante scurte (cuvinte, îmbinări de cuvinte),
care sunt plasate aleatoriu în spaţiul liber al tablei sau al posterului.
• La epuizarea ideilor, se examinează diverse posibilităţi de conexiune a celor expuse
convenind în urma unor discuţii susţinute asupra criteriilor de clasificare.
• Clasificarea grafică se efectuează prin includerea tuturor noţiunilor, ce corespund
unui anumit criteriu, unindu-le cu un marker de o anumită culoare.
• După finisarea grafică a clustering-ului, se va trece la evaluarea/discutarea lui.
Reguli:
- Se scriu toate ideile pe care elevii le au referitor la tema/problema pusă în discuţie.
- Nu se judecă/evaluează ideile propuse, ci doar se notează.
- Notarea ideilor continuă până la epuizarea acestora sau până la expirarea timpului
acordat. Dacă ideile refuză să vină, insistaţi şi zăboviţi asupra temei până ce vor
apărea unele idei.
- Se permite şi se încurajează să apară cât mai multe şi mai variate conexiuni între
idei; nu se limitează nici numărul ideilor, nici fluxul legăturilor dintre acestea.

14
 1.3. Strategii de evaluare
Având în vedere că elevii nu sunt apreciaţi cu calificative, evaluarea la disciplina Ştiinţe
are rolul de a aprecia rezultatele şcolare ale fiecărui elev, evidenţiind finalităţile stipulate
in curricula disciplinei, adică produsele şcolare evaluabile în fiecare unitate de învăţare.
Produsele şcolare proiectate pentru a fi realizate de către elevii clasei a Il-a la disciplina
Ştiinţe pot fi:
- comunicarea orală/scrisă a informaţiei ştiinţifice;
- descrierea unor corpuri/relaţii/stări/fenomene din natură;
- clasificarea elementelor naturii;
- compararea corpurilor din natură;
- ordonarea, gruparea unor obiecte/fenomene/evenimente;
- comunicarea observaţiilor efectuate, informaţiilor selectate/citite;
- realizarea unor experimente simple;
- înregistrarea grafică (tabel, schemă, fişă de observare) a observaţiilor efectuate;
- analiza unor acţiuni, schimbări, consecinţe, efecte;
- utilizarea unor instrumente de măsurare (citirea termometrului, a calendarului, a
ceasului);
- colaborarea în echipă.
Criteriile avute în vedere atunci când se face evaluarea finalităţilor disciplinei Ştiinţe
sunt:
• descrierea fenomenelor naturii specifice anotimpurilor;
• clasificarea plantelor şi animalelor după utilitate şi loc de trai;
• determinarea rolului părţilor componente ale plantelor şi ale animalelor;
• ordonarea etapelor de viaţă ale unei plante, ale unui animal;
• completarea unor fişe de observare;
• explicarea importanţei plantelor şi a animalelor pentru mediul înconjurător;
• propunerea unui plan propriu de odihnă şi învăţare, a unor acţiuni de protecţie
a plantelor şi a animalelor;
• corectitudine şi coerenţă în utilizarea terminologiei specifice;
• curiozitate şi interes în valorificarea metodelor şi a instrumentelor specifice de
colectare şi organizare a rezultatelor;
• atitudine critică şi creativă în demersuri de cunoaştere a mediului înconjurător;
• interes pentru promovarea activă a valorilor de mediu şi a unui mod sănătos de viaţă.
Pentru evaluarea iniţială (EI), formativă (EF) şi sumativă (ES), cele mai eficiente me­
tode de evaluare la disciplina Ştiinţe sunt:
- probele scrise;
- probele orale;
- probele practice;
- testarea;
- autoevaluarea;
- jocurile didactice evaluative;
- evaluarea reciprocă;
- observarea sistematică (EF);
- portofoliul (ES).

15
 PORTOFOLIUL
Portofoliul reprezintă „cartea de vizită” a elevului, prin care învăţătorul poate să-i
urmărească progresul - în plan cognitiv, atitudinal şi comportamental, de-a lungul unui
interval mai lung. Reprezintă un pact între elev şi învăţătorul care trebuie să-l ajute pe elev
să se autoevalueze. învăţătorul discută cu elevul despre ce trebuie să ştie şi ce trebuie să
facă acesta de-a lungul procesului de învăţare. La începutul demersului educativ se discută
criteriile de evaluare.
Portofoliul poate cuprinde:
- lista conţinutului acestuia (sumarul, care include titlul fiecărei lucrări/fişe etc. şi
numărul paginii la care se găseşte);
- evaluările propuse în manual (însoţite de autoevaluarea elevului sau de evaluarea
învăţătorului, conform grilei indicate);
- lucrările pe care leface elevul individual sau în grup;
- fişe individuale de studiu;
- produsele individuale sau în grup realizate în cadrul proiectelor,
- temele de zi cu zi;
- fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de elev individual sau împreună cu
colegii săi;
- autoevaluări scrise de elev sau de membrii grupului;
- comentarii suplimentare şi evaluări ale învăţătorului, ale altor grupuri de învăţare
şi/sau ale altor părţi interesate, de exemplu: părinţii.

EVALUAREA PRIN PROIECTE

Proiectul/mini-proiectul reprezintă o metodă mai complexă de evaluare care poate
furniza informaţii mai bogate în legătură cu competenţele elevilor şi, în general, cu progre­
sele pe care ei le-au făcut de-a lungul unei perioade mai îndelungate.
Temele pe care se realizează proiectele pot fi oferite de către învăţător, dar, în anumite
cazuri, pot fi propuse şi de către elevi. Informaţiile pe care le poate obţine evaluatorul sunt
variate şi, în esenţă, fac referire la următoarele aspecte:
- motivaţia pe care o are elevul faţă de domeniul din perimetrul căruia a selectat tema;
- capacitatea elevului de a se informa şi de a utiliza o bibliografie minimală;
- capacitatea elevului de a utiliza o serie de metode care să-l ajute să atingă obiectivele
pe care şi le-a propus;
- modalitatea de organizare, de prelucrare şi de prezentare a informaţiilor dobândite;
- calitatea produsului obţinut în urma finalizării proiectului, care se poate distinge
prin originalitate, funcţionalitate, calităţi estetice.
Proiectul, ca activitate mai amplă, permite o apreciere complexă a învăţării, ajutând
la identificarea unor calităţi individuale ale elevului. Deşi implică şi o parte de studiu indi­
vidual în afara clasei, această activitate este foarte motivantă pentru elevi. Se distinge prin
faptul că începe în sala de clasă şi continuă în afara şcolii (individual sau în grup) câteva
zile sau câteva săptămâni şi se încheie tot în clasă prin prezentarea produselor realizate. Este
benefic pentru elev, deoarece permite o abordare interdisciplinară a învăţării. (M. Stanciu,
Didactica postmodernă. Fundamente teoretice.)
Elevii pot să aleagă atunci când este vorba de conceperea propriului proiect, ceea ce le
permite să-şi urmărească interesele şi să-şi manifeste talentele şi curiozitatea. Răspunzând
16
propriilor întrebări, elevii pot investiga subiecte care nu au fost identificate de învăţător ca
obiective ale procesului de învăţare. Pentru mulţi elevi, acest tip de învăţare este unul foarte
rtractiv, deoarece derivă din autenticitatea experienţelor. Elevii îşi asumă rolul şi comporta­
mentul adecvat realizării sarcinii, folosindu-se de întreaga capacitate cognitiv-atitudinală.
în cazul proiectului în grup se poate evalua:
Contribuţia Gradul Prezentarea
P ro d u su l
elevului de cooperare produsului
- co n trib u ţia activă - particip area la stabilirea - co n ţin u tu l - respectarea
la d iscu ţiile de în grup a tem aticii, p ro d usulu i de cerin ţelo r de
grup; a vo lu m u lu i p roiectului g ru p este po trivit prezentare;
- acceptarea şi şi a tim p u lu i necesar; cerin ţelo r; - prezentarea pe
înd ep lin irea - lansarea de idei şi - p ro dusul de grup scurt a m ini-
sarcinilor; inform aţii relevante; arată d eo seb it; p ro iectului;
- sprijinirea - în curajarea celorlalţi - p ro dusul este - argum entarea
grupu lui prin m em bri ai g rup u lui; clar, uşor de clară, pe scu rt a
oferirea de idei şi - disp o n ib ilitatea de a-i în ţe le s. m ini-pro iectului;
soluţii; asculta pe alţii; - fo rm u larea unor
- respectarea - gradul de în ţeleg ere co ncluzii;
cerin ţelo r şi a şi co nsid erare a - utilizarea
tim p u lu i de lucru; se n tim e n te lo r şi a ideilor lim baju lui
- auto evaluarea celorlalţi; ad e cvat, specific;
m odului de lucru - argum entarea propriei - prezentarea clară
şi a contribuţiei idei atun ci când o şi co nvingăto are.
personale. consider valoroasă.

Prezentarea proiectelor propuse copiilor se poate realiza şi în Zilele de activităţi transdis-

mplinare Şcoala fără manuale: să înţelegem mai bine lumea din jur, să devenim mai buni.

1.4. JOCURI DIDACTICE

Pentru a veni în sprijinul învăţătorilor, autorii manualului au considerat oportună
rrezentarea unei serii de jocuri didactice care pot fi folosite atât în activitatea de predare,
cât şi în cea de evaluare. Aceste jocuri le completează pe cele existente în manual, urmând
- fi folosite la clasă în funcţie de nevoile elevilor şi de timpul avut la dispoziţie. Pot fi, în
c celaşi timp, o resursă pentru zilele de activităţi transdisciplinare.
DESPRE CINE VORBESC?
Obiectiv: asocierea vieţuitoarelor/fenomenelor cu caracteristicile lor.
Se solicită recunoaşterea unei vieţuitoare/unui fenomen când sunt enumerate doar
couâ-trei însuşiri. Pentru a stabili componenta ce trebuie recunoscută, unul dintre elevi (sau
-n grup de doi-trei elevi) este invitat afară din clasă. Conducătorul jocului stabileşte cu cei
■imaşi pe cine vor prezenta, câteva caracteristici şi modul în care copiii trebuie să le prezinte.
MINGEA CĂLĂTOARE
Obiectiv: crearea unei poveşti/descrierea unui mediu de viaţă.
Se urmăreşte crearea unei poveşti în lanţ, astfel: învăţătorul propune copiilor subiectul
poveştii, în legătură cu tema lecţiei (de exemplu, pădurea/lacul/grădina) şi aruncă mingea
spre unul dintre copii. Acesta primeşte mingea şi formulează enunţul de început al poveştii,

17
apoi aruncă mingea unui coleg. Cel care primeşte mingea continuă povestea cu încă un
enunţ. Jocul continuă până când fiecare copil a formulat cel puţin un enunţ. Fiecare are
voie să îndrepte povestirea în ce „direcţie” doreşte, având grijă ca firul acţiunii să fie logic.
învăţătorul poate formula el însuşi primul enunţ al poveştii (De exemplu, într-o
dimineaţă de duminică am plecat cu părinţii spre munte.).
VIJELIA
Scop: crearea unui mediu distractiv, în care copiii să se raporteze unii la alţii.
Copiii pot sta în picioare ori aşezaţi pe scaune sau jos, formând un cerc. învăţătorul
începe frecându-şi palmele pentru a imita sunetul ploii. Participantul din dreapta sa face
acelaşi lucru, apoi următorul şi aşa mai departe. Când s-a inclus şi ultimul participant,
învăţătorul lansează altă mişcare pentru a face ploaia să sune mai tare lovind cu un deget
în palmă, apoi pocnind din degete. Mişcarea este transmisă de la copil la copil. Apoi ani­
matorul bate din palme pentru a imita vijelia, pe urmă se loveşte cu palmele peste coapse.
Când se bate din picioare, ploaia se transformă în uragan. Pentru a indica sfârşitul furtu­
nii, învăţătorul inversează ordinea mişcărilor, iar copiii îi urmează unul câte unul lovin-
du-se peste coapse, apoi bătând din palme, pocnind din degete, lovind palma cu un deget,
frecându-şi palmele şi încheind cu tăcerea.
CAUTĂ JUMĂTATEA
Obiectiv: recunoaşterea termenilor/informaţiilor ştiinţifice.
învăţătorul pregăteşte din timp expresii scrise pe fişe şi tăiate în două. Fiecare elev
extrage câte o fişă, apoi caută elevul care a extras cealaltă jumătate a expresiei şi discută
împreună subiectul primit.
DIN FERICIRE, DIN NEFERICIRE
Obiectiv: înţelegerea necesităţii protejării mediului înconjurător.
Participă toţi copiii din clasă, stând la locurile lor sau în cerc. Se anunţă tema discuţiei,
aceasta fiind o activitate umană care dăunează mediului înconjurător: pescuit, vânătoare etc.
Primul jucător începe povestirea formulând un enunţ care începe cu: Din fericire, când....
Al doilea continuă: Din nefericire,... . Al treilea va introduce un enunţ cu expresia „Din
fericire”, şi tot aşa până ce intervine în poveste ultimul copil din grup.
Exemplu: Din fericire, natura are resurse nebănuite. Din nefericire, oamenii nu o pro­
tejează întotdeauna. Din fericire, există reguli, legi de protecţie a mediului ş.a.m.d.
SOARELE DIN PĂLMUŢE
Obiectiv: formularea de reguli pe care le pot respecta copiii pentru protejarea mediului
înconjurător.
Fiecare copil îşi va contura palma pe o foaie de hârtie albă sau colorată, apoi o va
decupa cu sau fără foarfece. Pe pălmuţă, va scrie 5 reguli pe care se angajează să le respecte
pentru a proteja mediul (De exemplu, Nu rup plante din parc.). La final, pălmuţele se vor
lipi sub forma unui soare pe un poster ce va fi afişat pe peretele sălii de clasă.

18
1 2. PROIECTAREA DIDACTICĂ

Activitatea didactică devine cu atât mai eficientă, cu cât este mai temeinic şi mai
' ~ inuţios pregătită, anticipată. Proiectarea activităţii didactice, înţeleasă ca demers de an­
ticipare a modului în care se va desfăşura activitatea instructiv-educativă într-o anumită
rerioadă, are valoare de ghid în activitatea învăţătorului, solicitând, din partea acestuia,
capacitatea de adaptare şi de reconsiderare a demersului anticipat.
Proiectarea demersului didactic la o disciplină şcolară, deci şi la Ştiinţe, solicită ca­
drului didactic o prefigurare a predării, a învăţării şi a evaluării, eşalonată pe două niveluri
mtercondiţionate:
• proiectarea de lungă durată (pentru un an şcolar, un semestru, o unitate de
învăţare): proiectarea modului de administrare a disciplinei; proiectarea unităţilor
de conţinut;
• proiectarea de scurtă durată: elaborarea proiectelor de lecţie (sau altă formă de
organizare, de exemplu, excursie).
Cadrele didactice au obligaţia să realizeze la începutul anului şcolar doar proiectarea
: iministrării disciplinei, iar proiectarea unităţilor de învăţare să o realizeze pe parcurs, pe
~ăsura finalizării implementării proiectului unităţii anterioare.
Tabelul următor conţine elementele necesare unei proiectări eşalonate, conform
letodologiei privind implementarea evaluării criterialeprin descriptori, a Ministerului
г iucaţiei, Culturii şi Cercetării al Republicii Moldova:

Proiectarea
Proiectarea de lungă durată
de scurtă durată
P r o ie c ta r e a
P r o ie c t a r e a P r o ie c ta re a
u n ită ţilo r d e în v ă ţa r e
a d m in is tră rii d is c ip lin e i l e c ţ i il o r
( m o d u le lo r )

Competenţele specifice Subcom petenţele prevăzute Subcom petenţele selectate pentru

disciplinei
A cce siu n ea unităţilor
зе nvăţareîn an
Esaionarea tim pului:
- r. total de ore pe an;
" . de ore per unitate
oe învăţare
Eşalonarea evaluărilor
niţiale; formative în etape;
sumative) pe parcursul
anului
7 evaluările form ative în etape în
pentru unitatea de învăţare
Succesiunea subiectelor tematice
în unitatea de învăţare
Repartizarea tim pului:
nr. de ore alocate la modul;
perioada calendaristică pentru
fiecare subiect tematic
Resurse:
nr. paginilor respective din
manualul aprobat de MECC;
alte resurse la discreţie
Repartizarea evaluărilor (iniţiale;
form ative în etape; sumative) în
cursul unitatăţii de învăţare
Repartizarea produselor pentru
cursul unitatătii de învăţare
lecţie
Obiectivele lecţiei
Succesiunea evenim entelor
instrucţionale (sau a etapelor ERRE)
Administrarea tim pului:
durata lecţiei;
durata fiecărei etape a lecţiei
Strategiile didactice: forme; metode,
procedee şi tehnici; mijloace
Strategiile de evaluare: tipul
evaluării; instrum entul de evaluare;
produsele vizate (doar în cazul
evaluărilor instrumentale)
Descrierea demersului proiectat

19
 2.1. Proiectarea de lungă durată
Proiectul de lungă durată, ce include proiectarea administrării disciplinei şi proiectele
unităţilor de învăţare, este un document managerial care se întocmeşte de către cadrul
didactic la începutul anului şcolar pentru fiecare disciplină de învăţământ şi permite unele
modificări pe parcurs, ca urmare a situaţiei reale a clasei.
Vă oferim un model de proiectare, sperăm funcţional, care să asigure un parcurs
ritmic al conţinuturilor şi evaluărilor şi orientat spre realizarea finalităţilor curriculare de
către elevii clasei.
Deoarece proiectul de lungă durată trebuie să aibă un caracter personalizat, modelul
nostru poate constitui doar un reper pentru demersul fiecărui cadru didactic, care are posi­
bilitatea de a îmbina normativitatea didactică cu creativitatea şi competenţa sa profesională.
PROIECTAREA ADMINISTRĂRII DISCIPLINEI
Disciplina: ŞTIINŢE
Competenţele specifice:
1. Identificarea şi descrierea componentelor, fenomenelor, proceselor, relaţiilor carac­
teristice mediului înconjurător, demonstrând corectitudine şi coerenţă în utilizarea
terminologiei specifice.
2. Explorarea-investigarea mediului înconjurător, manifestând curiozitate şi interes
în valorificarea metodelor şi a instrumentelor specifice de colectare şi organizare a
rezultatelor.
3. Explicarea informaţiilor/rezultatelor/concluziilor obţinute în demersuri de
cunoaştere a mediului înconjurător, manifestând atitudine critică şi creativă.
4. Rezolvarea unor situaţii-problemă pe baza integrării achiziţiilor dobândite în cadrul
disciplinei cu cele din alte domenii, dovedind interes pentru promovarea activă a
valorilor de mediu şi a unui mod sănătos de viaţă.
Administrarea disciplinei
Nr. ore/săpt. Nr. ore/an
1 33

20
Unităţi de Unităţi de competenţă Subiectul de Nr.de
Data Note
învăţare (subcompetenţe) conţinut ore
Vara 1.1. Identificarea semnelor anotimpului vara. • Semne ale
1.2. Recunoaşterea diversităţii plantelor anotimpului vara. 1
cultivate şi a animalelor de lac. Fenomene ale naturii
i
1.3. Compararea plantelor cultivate şi • Plante cultivate şi i
necultivate. necultivate
1
1.4. Descrierea rolurilor părţilor componente • Insectele i
ale plantelor. • Lacul. Peştele şi
1.5. Distingerea părţilor componente ale unui broasca
animal. • Am învăţat şi rezolv
o
1.6. Explicarea în cuvinte proprii a influenţei • Am învăţat şi mă
plantelor şi a animalelor, a fenomenelor verific
naturii asupra mediului înconjurător. 1
Toamna •2.1. Identificarea semnelor anotimpului • A sosit toamna!
toamnă. • Vremea. Starea vremii
2.2. Recunoaşterea diversităţii plantelor din • Livada şi grădina
livezi, grădini şi podgorii. • Pomii fructiferi
2.3. Clasificarea păsărilor: călătoare şi • Podgoria
sedentare. • Păsări călătoare
1
2.4. Distingerea părţilor componente ale unui şi sedentare i
arbore fructifer, ale unei păsări. • Am învăţat şi rezolv
i
2.5. Explorarea unor modalităţi şi a unor • Am învăţat şi mă i
instrumente de colectare şi de organizare verific
i
a rezultatelor în cadrul unor observaţii/
investigaţii simple. o
2.6. Explicarea în cuvinte proprii a influenţei
fenomenelor naturii asupra plantelor
şi animalelor.
Iarna 3.1. Descrierea fenomenelor naturii specifice • E iarnă!
iernii. • Planificarea timpului
3.2. Recunoaşterea diversităţii plantelor •Animalele pe timp 1
decorative de interior şi a animalelor de iarnă 1
de companie. • Plante decorative 1
3.3. Aplicarea unor modalităţi şi instrumente de interior i
de colectare şi organizare a rezultatelor în • Animale de companie i
cadrul unor observaţii/investigaţii simple. • Am învăţat şi rezolv 1
3.4. Distingerea părţilor componente ale unui • Am învăţat şi mă i
mamifer. verific 1
3.5. Explicarea influenţei fenomenelor naturii =
asupra animalelor. 8
3.6. Propunerea unui plan propriu de odihnă
şi învăţare.
Primăvara 4.1. Descrierea fenomenelor naturii specifice • Vine, vine primăvara!
primăverii. •C e se întâmplă?
4.2. Recunoaşterea diversităţii plantelor •Ciclurile de viaţă 1
şi animalelor de pădure, a plantelor ale plantelor 1
decorative de exterior. şi animalelor 1
4.3. Distingerea părţilor componente ale unui • Plante decorative 1
arbust decorativ. de exterior 1
4.4. Ordonarea etapelor ciclului de viaţă • Pădurea şi 1
al unei plante şi al unui animal. vieţuitoarele pădurii 1
4.5. Explicarea rezultatelor unor observaţii/ • Protecţia mediului 1
investigaţii simple. înconjurător =
4.6. Propunerea unor acţiuni de protecţie • Am învăţat şi rezolv 8
a plantelor şi animalelor. • Am învăţat şi mă
verific

21
 Proiectarea unei unităţi de învăţare

O unitate de învăţare are ca scop formarea la elevi a unui comportament specific prin
integrarea unor competenţe, într-o perioadă determinată. Presupune coerenţă din punctul
de vedere al activităţilor desfăşurate, unitate din punct de vedere tematic, o desfăşurare
sistematică şi continuă pe perioada stabilită prin planificare şi o finalizare prin evaluare.
Metodologia de proiectare a unei unităţi de învăţare presupune o succesiune
de etape, care vizează detalierea conţinuturilor în vederea dezvoltării competenţelor/
subcompetenţelor, prin valorificarea anumitor activităţi de învăţare şi resurse materiale.

Propunem, ca model, proiectarea unităţii de învăţare „Primăvara”.

Resurse
Subcom- D etalieri de conţinut/ Nr.
Data (nr. pag. Evaluare Obs.
petenţe Tipul lecţiei ore
m anual)

Vine, vine prim ăvara!

• Predare-învăţare 1 74-76 El
• Consolidare-dezvoltare
Ce se întâm plă?
• Predare-învăţare i 7 7-78
• Consolidare-dezvoltare
Ciclurile de viaţă ale plantelor
4.1. şi anim alelor
i 79-81
• Predare-învăţare
4.2. • Consolidare-dezvoltare

Plante decorative de exterior

4.3. EFE
• Predare-învăţare
i 8 2-84 (P 1 ,P 2 ,P 4 ,
• Consolidare-dezvoltare
4.4. P9)
• A plicare

4.5. Pădurea şi vieţuitoarele ei

• Predare-învăţare i 85-87
4.6. • Consolidare-dezvoltare
Protecţia m ediului înconjurător
• Predare-învăţare i 8 8-90
• Consolidare-dezvoltare
Am învăţat şi rezolv
1 91-92
• Analiză-sinteză
Am învăţat şi m ă verific
EFE
• Aplicare
1 93 (P I, P5, P6,
• Analiză-sinteză
P9)
• Activităţi diferenţiate

2.2. Proiectarea de scurtă durată

în cele ce urmează, vă oferim sugestii pentru utilizarea eficientă a lecţiilor din manual.
Fiecare învăţător va selecta din activităţile de învăţare şi din sarcinile de lucru propuse pe
cele mai potrivite pentru respectarea particularităţilor colectivului de elevi, dar şi pentru
tratarea diferenţiată, în funcţie de particularităţile individuale ale elevilor.
22
 U nitatea 1 - VARA
Lecţia 1: SEMNE ALE ANOTIMPULUI VARA. FENOMENE ALE NATURII (pag. 10)
Obiective ______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

La sfârşitul lecţiei, elevul va fi capabil:

Ol: să identifice semnele anotimpului vara;
02: să descrie fenomenele naturii din anotimpul vara (ploaie, grindină, rouă, curcubeu);
03: să exemplifice acţiuni prin care ne protejăm de anumite fenomene ale naturii;
04: să explice influenţa fenomenelor naturii asupra mediului înconjurător.
Demers didactic
Evocare __________________________________________________________________________

Asaltul de idei - Solicitaţi elevilor să exprime cu voce tare primele gânduri care le vin
în minte atunci când se gândesc la anotimpul vara. Notaţi aceste idei la tablă.
Realizarm^ensului ___________________________________________________________________________________ ______________________

Discuţie dirijată pe baza imaginilor. Cereţi elevilor:

- să descrie fiecare fenomen al naturii recunoscut în imagini;
- să identifice anotimpul în care au loc fenomenele naturale din imagini;
- să descrie alte fenomene ale naturii pe care le-au surprins în anotimpul vara;
- să citească informaţiile de la Află şi să sublinieze lucrurile noi pe care le-au aflat.
Reflecţie _______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Discuţie dirijată - Solicitaţi elevilor să spună dacă s-au gândit vreodată de unde vine
ploaia şi ce este ea/cum se formează? De ce plouă?
Experimentez - Formaţi grupuri de 4-5 elevi şi realizaţi experimentul De ce plouă?.
La finalul experimentul cereţi elevilor să noteze în caiete răspunsurile la întrebările cores­
punzătoare.
Permiteţi fiecărei echipe să citească concluziile experimentului notate prin răspunsu­
rile la întrebări şi apreciaţi fiecare activitate.
în concluzie, evidenţiaţi asemănările şi deosebirile dintre ploaie, grindină şi rouă.
Lucru în perechi - comparaţii între cele două fenomene naturale: grindina şi rouă.
Activităţi individuale:
- cereţi elevilor să se gândească la situaţiile în care au fost la mare sau pe un câmp
în anotimpul vara şi să povestească cum a reacţionat pielea lor într-o zi toridă sau
caniculară. Rezolvarea exerciţiului 1 de la Aplică;
- discutaţi măsurile de siguranţă scrise de elevi pentru protecţia noastră pe caniculă,
furtună şi grindină;
- rezolvarea exerciţiului 2 de la Aplică. Discutaţi cu elevii despre fenomenele natu­
rii specifice anotimpului vara. Puneţi în centrul discuţiilor cuvântul rogvaiv prin
enumerarea culorilor caracteristice fiecărei litere şi a modului în care se formează
acest fenomen.
Extindere ______________________________________________________________________________________________ __________________

Filă de proiect: Cereţi elevilor să caute în lecturile citite versuri sau expresii frumoase
care descriu anotimpul vara şi să realizeze un poster cu aceste informaţii. Anunţaţi-i că data
următoare îşi vor prezenta posterele şi vor face schimb de idei între ei.
23
 Lecţia 2: PLANTE CULTIVATE Şl NECULTIVATE (pag. 13)
Obiective
La sfârşitul lecţiei, elevul va fi capabil:
01: să recunoască diversitatea plantelor cultivate şi necultivate;
02: să compare plantele cultivate cu cele necultivate;
03: să descrie părţile componente ale plantelor şi rolul acestora;
04: să exemplifice utilizări ale plantelor cultivate şi necultivate.
Demers didactic
Evocare __________________________________________________________________________________________ _______________________ __________________

Discuţie dirijată - Cereţi elevilor să se gândească la diferite feluri de mâncare şi să

spună din ce sunt făcute. Solicitaţi-le să găsească şi tipul de hrană preferat al animalelor.
în concluzia discuţiei se va întări ideea că atât pentru hrana animalelor, cât şi pentru
a noastră, plantele reprezintă o resursă esenţială.
Realizarea sensului ____________________ ___________________________ _______

Discuţie dirijată pe baza imaginilor. Cereţi elevilor:

• să spună cum se numesc plantele din imagini, care sunt cultivate şi care nu şi să
găsească deosebirile şi asemănările dintre plantele cultivate şi cele necultivate;
• să specifice ce alte plante cultivate mai cunosc ei şi la ce folosesc;
• să citească informaţiile de la Află şi să sublinieze care sunt lucrurile noi pe care
le-au aflat.
Reflecţie ___________________________________________________________________________ __________________________________________ ________________ _______

Discuţie dirijată - Solicitaţi elevilor să răspundă la întrebarea: Cum circulă substanţele

minerale şi apa prin plantă?
Experimentez: formaţi trei grupuri mari de elevi şi realizaţi experimentul corespunză­
tor. Anunţaţi elevii că experimentul necesită mai mult timp, astfel încât vor avea la dispoziţie
ultimele 5 minute din oră pentru a răspunde şi a discuta răspunsurile adiacente experi­
mentului.
Activităţi individuale:
• cereţi elevilor să rezolve individual sarcinile de la rubrica Aplic;
• discutaţi cu elevii soluţiile găsite la exerciţiul 4 şi realizaţi o listă cu soluţii pentru
protecţia plantelor în situaţii de secetă.
Lucru în perechi: cereţi elevilor să lucreze în pereche cu colegul de bancă şi să noteze
răspunsul la cerinţa exerciţiului. Discutaţi, la final, despre produsele obţinuţe din plante
diferite, atât cultivate, cât şi necultivate.
Concluzii experiment: rugaţi elevii să îşi reia experimentul şi să noteze ceea ce observă
cu privire la culoarea petalelor florilor şi a modului cum a ajuns culoarea la petale.
Orientaţi discuţiile finale în jurul rolului tulpinii la o plantă.
Extinder e ________________ _____________________________________________

Filă de proiect. Solicitaţi elevilor să caute cât mai multe informaţii despre plantele
cultivate în ţară, atât online, cât şi din discuţiile cu părinţii sau bunicii lor. Anunţaţi-i că
trebuie să noteze aceste informaţii pe o fişă alături de imagini ale plantelor găsite, iar ora
următoare să compare informaţiile cu ale colegilor.

24
 Lecţia 3: INSECTELE (pag. 16)
Obiective
La sfârşitul lecţiei, elevul va fi capabil:
01: să explice influenţa insectelor asupra plantelor şi animalelor;
02: să distingă părţile componente ale unei insecte;
03: să descrie activităţi prin care oamenii se protejează de insectele dăunătoare;
04: să formuleze judecăţi cu privire la securitatea vieţii.
Demers didactic
Evocare
Asaltul de idei - Solicitaţi elevilor să se gândească şi să îşi exprime părerea pornind
de la întrebarea Crezi că insectele pot comunica? îi puteţi ajuta cu întrebări suplimentare de
genul Aţi auzit un greiere? Care este sunetul scos de un ţânţar? ş.a.m.d. în concluzia discuţiei
se va urmări ideea diversităţii insectelor.
Realizarea sensului ________ ________________________________________

Discuţie dirijată pe baza imaginilor. Cereţi elevilor:

• să privească imaginile şi să specifice cum se numesc insectele pe care le recunosc;
• să enumere alte insecte pe care le cunosc sau să descrie insectele văzute;
• să specifice mediile în care au întâlnit insectele pe care le cunosc;
• să descrie părţile componente ale insectelor pe care le-au văzut;
• să găsească soluţii atunci când sunt într-un mediu cu insecte dăunătoare;
• să ofere exemple de insecte care apar cel mai des în anotimpul vara;
• să citească informaţiile de la Află şi să se oprească asupra celor noi. Discutaţi cu ei
lucrurile noi pe care le-au aflat.
Reflecţie _______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Lucru în perechi - Solicitaţi elevilor să discute cu colegul de bancă şi să selecteze doar

insectele pe care le-au văzut şi să rezolve exerciţiul 2. La final, permiteţi perechilor să îşi
citească răspunsurile.
Rugaţi perechile să aleagă o insectă dintre cele propuse şi să o modeleze din plastilină.
Expuneţi lucrările pentru a fi văzute de către toţi elevii.
Activităţi individuale:
• cereţi elevilor să realizeze sarcinile de la Aplic;
• recitiţi Balada unui greier mic de George Topîrceanu;
• permiteţi unui număr cât mai mare de elevi să citească răspunsul la exerciţiul 4.
Evidenţiaţi regulile unui comportament civilizat între oameni, dar şi pe cele care
stau la baza unei prietenii.
Extindere
Filă de proiect. Solicitaţi elevilor să găsească cât mai multe informaţii despre sunetele
pe care le scot insectele. Puneţi-le în vedere că trebuie să alcătuiască un poster cu aceste
informaţii şi să adauge imagini cu insectele despre care vorbesc, ora următoare prezentând
activitatea lor colegilor.
Implică-te. Solicitaţi elevilor să se informeze despre cele mai bune soluţii de protecţie
împotriva ţânţarilor, în anotimpul vara, şi să împărtăşească informaţiile obţinute.

25
 Lecţia 4: LACUL. PEŞTELE Şl BROASCA (pag. 19)
Obiective
La sfârşitul lecţiei, elevul va fi capabil:
Ol: să cunoască lacul ca mediu de viaţă;
02: să recunoască diversitatea animalelor de lac;
03: să distingă părţile componente ale unui peşte/unei broaşte;
04: să explice influenţa plantelor şi animalelor asupra mediului înconjurător.
Demers didactic
Evocare ____ ______________________________________________________ ______________________________ ______________ _____

Se prezintă posterele cu imagini ale insectelor

Discuţie dirijată - Se porneşte de la insecte care trăiesc în aer sau pe sol şi se conduce
discuţia către alt mediu de viaţă: apa, respectiv lacul.
Realizarea sensului _____

Discuţie dirijată pe baza imaginilor. Cereţi elevilor:

• să privească imaginile şi să specifice ce este lacul;
• să specifice tipuri de lacuri;
• să enumere vieţuitoare care trăiesc în/ре lac;
• să distingă părţile componente ale corpului peştelui/broaştelor;
• să specifice cu ce se hrănesc şi cum se înmulţesc;
• să citească informaţiile de la Află şi să se oprească asupra celor noi. Discutaţi cu ei
lucrurile noi pe care le-au aflat.
Reflecţie _______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Lucru în perechi - Solicitaţi elevilor să discute cu colegul de bancă despre o excursie

la un lac, în care să descrie lacul, plantele întâlnite, vieţuitoarele etc.
Activităţi individuale:
• cereţi elevilor să realizeze sarcinile de la Aplic;
• citiţi informaţiile de la Află mai mult. Se completează cu alte informaţii despre lac
şi vieţuitoarele care trăiesc aici;
• desfăşurarea jocului La pescuit;
Activitate în echipă: Alcătuirea unui meniu săptămânal, care să conţină şi preparate
din peşte.
Extindere _____________________________________________________ ___________ _

Filă de proiect. Lumea de pe lac. Realizarea, în echipă, a machetei unui lac.

Implicâ-te: Discuţie despre importanţa consumării peştelui pentru sănătate.

Lecţia 5: AM ÎNVĂŢAT Şl REZOLV (pag. 21)

Obiective __________________________________________________________ _______________________________________

La sfârşitul lecţiei, elevul va fi capabil:

Ol: să identifice semnele anotimpului vara;
02: să descrie fenomenele naturii din anotimpul vara (ploaie, grindină, rouă,
curcubeu);
03: să recunoască diversitatea plantelor cultivate şi necultivate;
26
 04: să descrie părţile componente ale plantelor şi rolul acestora;
05: să explice influenţa insectelor asupra plantelor şi animalelor;
06: să recunoască diversitatea animalelor de lac;
07; să distingă părţile componente ale unui animal.
Demers didactic
Evocare
Discuţie dirijată - Se porneşte de la o discuţie generală despre anotimpul vara, în care
se răspunde la întrebările: Ce se întâmplă vara? Ce plante cresc acum? Ce animale se ivesc?
Care este rolul lor asupra mediului înconjurător?
Realizarea sensului ________

Elevii vor folosi cunoştinţele şi deprinderile dobândite în această unitate în contexte

noi prin intermediul activităţilor propuse. învăţătorul va selecta activităţile în funcţie de
nivelul şi ritmul de lucru al elevilor.
• Joc: „Ghiceşte fenomenul”.
• Activitate în perechi: identificarea plantelor cultivate şi a părţilor componente ale
acestora.
• Activitate în echipă: să introducă cerealele în alimentaţia zilnică.
• Activitate în perechi: identificarea părţilor componente ale corpului peştilor/
broaştelor.
• Lectură: „Legenda albinei”.
R e fle c ţie _____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Exerciţiu de imaginaţie: „Dacă aş fi o plantă/un animal...” în care să reflecteze la

influenţa plantelor şi a animalelor asupra mediului înconjurător.
Extindere
Portofoliu: Prezentarea şi analizarea produselor realizate pe parcursul unităţii de
învăţare.

27
 U nitatea 2 -TOAMNA
Lecţia 1: A SOSIT TOAMNA! (pag. 26)
Obiective____________ ____ _ _ __
La sfârşitul lecţiei, elevul va fi capabil:
Ol: să identifice semnele caracteristice anotimpului toamna;
02: să explice în cuvinte proprii influenţele fenomenelor naturii asupra plantelor şi
animalelor;
03: să descrie fenomenele naturii caracteristice anotimpului toamna;
04: să propună acţiuni de protecţie a plantelor împotriva fenomenelor naturii.
Demers didactic
Evocare ____________________________________ _____ ______

Asaltul de idei - Solicitaţi elevilor să se gândească şi să îşi exprime părerea cu privire

la întrebarea Cum şi de ce se colorează frunzele? Notaţi ideile la tablă şi orientaţi discuţia în
jurul semnelor toamnei.
Joc - Anotimpurile - Explicaţi elevilor că este un joc nonverbal şi trebuie să îşi găseas­
că anotimpul. La finalul jocului se poartă discuţii cu privire la modul în care au reuşit să
găsească grupa din care fac parte şi se pune accentul pe imaginile caracteristice toamnei.
Realizarea sensului ______

Discuţie dirijată pe baza imaginilor. Cereţi elevilor:

• să identifice anotimpul din imagini;
• să enumere semne ale anotimpului toamna;
• să citească rubrica Află şi să se oprească asupra informaţiilor noi.
6 De ce- cereţi elevilor să privească cu atenţie imaginile de la pag. 29. Formulaţi câte o
propoziţie pentru fiecare imagine în parte, apoi solicitaţi unui elev să formuleze o întrebare
care începe cu De ce? Un alt elev trebuie să răspundă respectând formula de început: Pentru
că/Fiindcă/Deoarece. Pornind de la acest răspuns se formulează o altă întrebare De ce şi un
răspuns nou. După o serie de 6 întrebări şi 6 răspunsuri, cereţi elevilor:
• să enumere motivele pentru care trebuie să fim atenţi în zilele cu ceaţă;
• să specifice când ar trebui să ne îngrijoreze bruma;
• să citească rubrica Află şi să discute informaţiile noi.
Reflecţie___________________________________________________________
Activităţi individuale: cereţi elevilor să realizeze sarcinile de la Aplică. Discutaţi răs­
punsurile date.
Experimentez - Formaţi echipe de 4-5 elevi şi realizaţi experimentul de la pagina 30.
Cereţi elevilor să noteze răspunsurile la întrebări în caiete.
Lucru în perechi - Solicitaţi elevilor să îşi aleagă un coleg cu care să răspundă cerinţelor.
Extindere ______________________ __________ _____ ______ ____ _____

Curiozităţi despre toamnă - Solicitaţi elevilor să spună ce lucruri ciudate ştiu ei despre
toamnă, apoi cereţi-le să realizeze o fişă cu cât mai multe curiozităţi despre toamnă.
Implică-te - Amintiţi-le elevilor de efectele dăunătoare ale brumei. Spuneţi-le să gă­
sească cât mai multe soluţii pentru a proteja plantele de brumă. împreună cu ei mergeţi în
curtea şcolii şi aplicaţi soluţiile găsite.
28
 Lecţia 2: VREMEA. STAREA VREMII (pag. 29)
Obiective _ _ __
La sfârşitul lecţiei, elevul va fi capabil:
01: să exploreze modalităţi şi instrumente de colectare şi de organizare a rezultatelor
în cadrul unor observaţii simple;
02: să înregistreze starea vremii într-un interval dat;
03: să măsoare temperatura exterioară pe parcursul unui interval dat;
04: să exemplifice reguli de protecţie împotriva unor temperaturi foarte ridicate sau
foarte joase.
Demers didactic
Evocare _________________

Discuţie dirijată - Solicitaţi elevilor să se gândească şi să răspundă la întrebările: De

ce e cald?, De ce efrig? în final, orientaţi discuţia spre starea vremii.
Pânza discuţiei (pânza de păianjen) - Scrieţi la mijlocul tablei starea vremii şi realizaţi
împreună cu ei un organizator grafic care să cuprindă cât mai multe idei care au legătură cu
starea vremii, ca de exemplu: la ce se referă, cu ce se măsoară, care sunt fenomenele naturii
pe care le cunosc etc.
Realizarea sensului
Discuţie dirijată pe baza imaginilor. Cereţi elevilor:
• să specifice ce fenomene ale naturii recunosc în imagini şi în ce anotimp au loc
acestea;
• să descrie situaţiile în care au simţit că le este cald sau frig;
• să descrie îmbrăcămintea purtată de oameni în fiecare caz în parte;
• să compare starea vremii din imaginile date;
• să identifice modalităţi prin care putem şti cum este vremea de afară;
• să prezinte avantajele cunoaşterii prealabile a vremii;
• să citească informaţiile de la rubrica Află şi să le discute pe cele noi.
Reflecţie _______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Lucru în perechi - Cereţi elevilor să formeze echipă cu colegul de bancă şi să răspundă

împreună cerinţelor de la pagina 30.
La finalul activităţii rugaţi elevii, care doresc, să prezinte răspunsurile lor.
Notaţi la tablă schimbările din viaţa plantelor şi a animalelor pe care le-au scris elevii
şi discutaţi despre alte schimbări care apar în anotimpul toamna.
Orientaţi discuţia spre activităţile pe care oamenii le realizează în anotimpul toamna.
Activităţi individuale - Solicitaţi elevilor să răspundă cerinţelor de la rubrica Aplică.
Discutaţi răspunsurile oferite. Strângeţi termometrele realizate din plastilină şi expuneţi-le
într-un loc vizibil tuturor. Specificaţi că pentru exerciţiul 7 vor avea la dispoziţie întreaga
săptămână.
Extindere ________________

Filă de proiect - Discutaţi cu elevii despre vremea din luna septembrie. Solicitaţi ele­
vilor să realizeze pe o fişă un tabel asemănător celui dat şi să noteze în tabel simbolurile
caracteristice pentru starea vremii. Anunţaţi-i să ataşeze fişa la portofoliu pentru a compara
rezultatele cu cele ale colegilor.
29
 Lecţia 3: LIVADA Şl GRĂDINA (pag. 32)
Obiective:
La sfârşitul lecţiei, elevul va fi capabil:
01: să recunoască diversitatea plantelor din livezi şi grădini;
02: să compare mediul de viaţă al livezilor cu al grădinilor;
03: să explice în cuvinte proprii importanţa fructelor şi legumelor în viaţa oamenilor;
04: să observe şi să înregistreze dezvoltarea unei legume pe parcursul unui interval.
Demers didactic
Evocare ___________ ________________

Asaltul de idei - Solicitaţi elevilor să se gândească şi să formuleze răspunsuri la între­

barea De ce cresc unele fructe în pomi? Pornind de la răspunsurile lor, orientaţi discuţia în
jurul celor două medii de viaţă: livada şi grădina.
Realizarea sensului
Cubul - împărţiţi clasa în şase grupuri mari de lucru. Fiecare grup va avea de răspuns
la câte o sarcină caracteristică fiecărei feţe a unui cub:
• Descrie cum arată o livadă şi o grădină.
• Compară - care sunt asemănările şi deosebirile dintre o livadă şi o grădină?
• Asociază - la ce te face să te gândeşti o livadă? Dar o grădină?
• Analizează - care sunt lucrurile cele mai importante pe care trebuie să le cunoaştem
despre livadă? Dar despre grădină?
• Aplică - ce se cultivă în grădină? Dar în livadă?
• Argumentează - de ce este bine să cultivăm legumele în grădină şi anumite fructe
în livadă?
Cereţi elevilor să prezinte răspunsurile lor şi discutaţi pe marginea acestora.
Reflecţie _______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Discuţie dirijată pe baza imaginilor. Cereţi elevilor:

• să numească fructele şi legumele din imaginile date;
• să citească rubrica Află şi să găsească asemănările cu răspunsurile oferite de ei la
Cubul.
Lucru individual - Solicitaţi elevilor să răspundă la cerinţele exerciţiilor şi discutaţi
răspunsurile.
Joc - Ghiceşte fructul sau leguma - Oferiţi elevilor câteva minute ca să deseneze un
fruct sau o legumă, apoi jucaţi jocul până sunt ghicite toate fişele.
Experimentez - Formaţi grupuri de 4-5 elevi. Fiecare echipă va planta o legumă şi va avea
sarcina să urmărească evoluţia acesteia pe parcursul a 4 săptămâni, notând observaţiile făcute.
Lucru în perechi - împreună cu colegul de bancă, cereţi elevilor să răspundă cerinţelor.
Extindere ____________________________

Implică-te - Solicitaţi elevilor să afle cât mai multe lucruri despre importanţa consumului
de fructe şi legume şi să alcătuiască o fişă cu aceste informaţii. Cu ajutorul informaţiilor aflate
de ei trebuie să convingă cât mai multe persoane de legătura dintre sănătate şi legume şi fructe.
Filă de proiect - activitate în perechi. Discutaţi cu elevii despre caracteristicile esenţiale
ale livezilor şi grădinilor. împreună cu colegul de bancă, cereţi-le să realizeze macheta unei
livezi sau a unei grădini pe care să o prezinte data viitoare.
30
 Lecţia 4: POMII FRUCTIFERI (pag. 35)
Obiective __
La sfârşitul lecţiei, elevul va fi capabil:
Ol: să recunoască diversitatea plantelor din livadă;
02: să distingă părţile componente ale unui arbore (pom) fructifer;
03: să exemplifice produsele obţinute cu ajutorul fructelor;
04: să exprime în cuvinte proprii beneficiile consumului de fructe.
Demers didactic
Evocare
Asaltul de idei - Solicitaţi elevilor să se gândească şi să răspundă la întrebarea De ce
avem nevoie defructe? Notaţi ideile pe tablă. Pornind de la răspunsurile lor, ghidaţi discuţia
spre locurile în care cresc fructele.
Realizareasensulu i
Discuţie dirijată pe baza imaginilor. Cereţi elevilor:
• să găsească asemănările şi deosebirile dintre un pom fructifer din livadă şi unul
din pădure;
• să enumere pomii fructiferi cunoscuţi;
• să exemplifice fructele pe care le consumă şi pe care le preferă;
• să specifice părţile componente ale unui arbore fructifer;
• să citească rubrica Află şi să discute informaţiile noi.
Reflecţie ________________________________________________________________________________

Lucru individual - Solicitaţi elevilor să rezolve sarcinile de la rubrica Aplică. Discutaţi

răspunsurile date şi oferiţi posibilitatea cât mai multor elevi să citească răspunsul oferit la
exerciţiul 4.
Experimentez - Anunţaţi elevii că acest experiment se va realiza individual şi trebuie
să îşi noteze fiecare observaţiile făcute pe parcursul lui. Cereţi-le la finalul experimentului
să noteze într-o fişă schimbările observate şi motivele pentru care au apărut diferenţe la
fructele folosite în experimentul lor.
Lucru în perechi - Rugaţi elevii să formeze echipă cu colegul de bancă şi să realizeze
împreună sarcinile prevăzute la rubrica Lucrează în perechi. Oferiţi posibilitatea de a fi citite
cât mai multe răspunsuri.
Joc de rol - Fiecare dintre membri unei echipe trebuie să joace, pe rând, rolul unei
persoane care vrea să îşi crească propria livadă şi rolul unui pomicultor. împreună trebuie
să găsească cele mai interesante întrebări şi cele mai potrivite răspunsuri. La final, fiecare
echipă va avea posibilitatea să citească şi să analizeze întrebările şi răspunsurile oferite de
colegii lor. Elevii îşi pot nota întrebările şi răspunsurile care le plac de la alte echipe.
Extindere ______________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Implică-te - Solicitaţi elevilor să adune cât mai multe informaţii despre vitaminele
fructelor, pe care să le organizeze în afişe şi reclame pentru promovarea unui stil de viaţă
sănătos. împreună convingeţi conducerea şcolii să expuneţi lucrările într-un loc vizibil
pentru părinţii şi persoanele care intră în şcoală.

31
 Lecţia 5: PODGORIA (pag. 38)
Obiective
La sfârşitul lecţiei, elevul va fi capabil:
Ol: să recunoască diversitatea plantelor din podgorii;
02: să relateze informaţii despre podgorii utilizând termeni specifici;
03: să exemplifice beneficiile consumului de struguri şi ale folosirii viţei-de-vie;
04: să enumere activităţi care se desfăşoară pentru îngrijirea viţei-de-vie.
Demers didactic
E vocare ____________ ______ __________

Asaltul de idei - Solicitaţi elevilor să se gândească şi să răspundă la întrebarea de ce

cred ei că strugurii au un miros aşa de frumos şi puternic. Pornind de la răspunsurile lor
discutaţi despre tipurile diferite de struguri pe care le cunosc.
Realizarea s e n s u l u i _________ ____ _____ _____

Discuţie dirijată pe baza imaginilor. Cereţi elevilor:

• să descrie locurile surprinse în imagini;
• să compare locurile din imagini cu cele pe care le-au văzut şi să specifice care sunt
deosebirile şi asemănările;
• să povestească despre vizita într-o podgorie;
• să enumere şi să descrie tipurile de struguri pe care i-au consumat;
• să citească rubrica Ajlă şi să discute pe marginea informaţiilor noi.
Reflecţie^__________________ ___________________ _____ ____ ____

Lucru individual - Cereţi elevilor să răspundă cerinţelor de la rubrica Aplică. Discutaţi

împreună cu ei răspunsurile oferite. Evidenţiaţi produsele pe care le putem obţine din
struguri şi solicitaţi să se gândească şi să specifice ce alte produse mai cunosc ei că se obţin
cu ajutorul strugurilor.
Lucru în perechi - Solicitaţi elevilor să îşi aleagă un coleg împreună cu care să rezolve
sarcinile de la Lucru în perechi. Discutaţi răspunsurile oferite de elevi.
Cereţi elevilor să se gândească şi să specifice care sunt măsurile de protecţie pe care
trebuie să le luăm atunci când intrăm într-o vie şi vrem să ajutăm la activităţile specifice
dintr-o podgorie. Puneţi întrebări care să ghideze răspunsurile lor, de exemplu:
• De ce avem nevoie de mănuşi?
• Putem folosi orice tip de foarfecă pentru a tăia viţa-de-vie? De ce?
• Cum putem proteja viţa-de-vie de dăunători?
• Cum trebuie să fie echipate persoanele care stropesc podgoriile cu substanţe care
protejează strugurii de dăunători?
Extindere ___________________

Filă de proiect - Solicitaţi elevilor să realizeze o cărticică cu expresiile sau versurile în

care sunt descrise roade ale toamnei. Explicaţi-le că pot adăuga propriile expresii sau versuri
despre fructe, legume sau orice plantă culeasă în anotimpul toamna.
Anunţaţi elevii că ora următoare vor avea posibilitatea de a prezenta activitatea lor
colegilor şi vor putea face schimb de idei cu aceştia, completându-şi cărticica.

32
 Lecţia 6: PASĂRI CĂLĂTOARE Şl SEDENTARE (pag. 41)
Obiective
La sfârşitul lecţiei, elevul va fi capabil:
Ol: să clasifice păsările: călătoare şi sedentare;
02: să distingă părţile componente ale unei păsări;
03: să prezinte datele obţinute prin observaţii;
04: să comunice cu colegii folosind un limbaj adecvat.
Demers didactic
Evocare
Asaltul de idei - Solicitaţi elevilor să se gândească şi să formuleze răspunsuri care să
vizeze întrebarea De ce au ouăleforma de oval? în final, ghidaţi discuţia spre animalele care
se înmulţesc prin ouă.
Realizarea sensului ______________________ ____________________

Discuţie dirijată pe baza imaginilor. Cereţi elevilor:

• să recunoască păsările din imagini;
• să găsească asemănări şi deosebiri între păsările reprezentate;
• să numească motivele pentru care pleacă păsările în anotimpul toamna;
• să specifice părţile componente ale păsărilor;
• să identifice hrana pentru anumite tipuri de păsări;
• să citească şi să noteze informaţiile noi de la rubrica Află;
• să enumere păsări călătoare şi păsări sedentare cunoscute.
Reflecţie
Experimentez - Cereţi elevilor să se gândească şi să răspundă la întrebarea De ce îşi
construiesc păsările cuibul în formă ovală? Formaţi echipe de 4-5 elevi şi realizaţi experi­
mentul cu acelaşi titlu. Puneţi în vedere elevilor că pe parcursul experimentului trebuie să
îşi noteze anumite observaţii cu privire la:
• modul în care se rostogoleşte oul faţă de o minge;
• forma cutiei în care oul ar fi cel mai protejat;
• rezistenţa unui ou faţă de cea a unei mingi.
La finalul experimentului, permiteţi citirea argumentelor găsite de elevi pentru forma
oului şi pentru forma cuibului construit de păsări.
Lucru în perechi - Solicitaţi elevilor să îşi găsească un coleg împreună cu care să răs­
pundă cerinţelor de la această rubrică. Cereţi elevilor să citească răspunsurile găsite şi să le
compare cu cele ale colegilor din altă echipă.
Lucru individual - Explicaţi elevilor sarcinile de la rubrica Aplică şi lăsaţi-i să lucreze
singuri. La final, discutaţi răspunsurile oferite de ei.
Extindere
Filă de proiect - Cereţi elevilor să afle cât mai multe informaţii despre păsările seden­
tare din Moldova şi, cu ajutorul unor imagini ale acestora, să realizeze un poster pe care
să-l prezinte colegilor.
Implică-te - Solicitaţi elevilor să strângă grăunţe pentru păsările sedentare şi anunţaţi-i
că în plimbările sau excursiile ulterioare vor hrăni păsările cu grăunţele strânse.

33
 Lecţia 7: AM ÎNVĂŢAT Şl REZOLV (pag. 44)
Obiective
La sfârşitul lecţiei, elevul va fi capabil:
Ol: să identifice semne ale anotimpului toamna;
02: să recunoască diversitatea plantelor din livezi, grădini, podgorii;
03: să clasifice păsările: călătoare şi sedentare;
04: să distingă părţile componente ale unui arbore fructifer;
05: să explice în cuvinte proprii influenţele fenomenelor naturii asupra plantelor şi
animalelor.
Demers didactic
Evocare
Discuţie dirijată - Solicitaţi elevilor să descrie o zi de la începutul anotimpului toamna
şi apoi o zi de la sfârşitul acestui anotimp. Notaţi pe tablă câteva dintre ideile exprimate.
Realizarea sensului
Elevii vor folosi cunoştinţele şi deprinderile dobândite în această unitate în contexte
noi prin intermediul activităţilor propuse. învăţătorul va selecta activităţile în funcţie de
nivelul şi ritmul de lucru al elevilor.
Discuţie dirijată pe baza imaginii. Cereţi elevilor:
• să privească imaginea/desenul şi să descrie ceea ce văd;
• să numească anotimpul reprezentat;
• să realizeze un desen în care să reprezinte anotimpul toamna aşa cum îl văd sau
cum şi-ar dori să arate;
• să discute lucrările colegilor.
Reflecţie ______________________________________________________________________________________

Pe baza desenelor elevilor realizaţi, oral, o scurtă descriere a anotimpului toamna,

ţinând cont de:
• semnele caracteristice toamnei;
• starea vremii;
• schimbările care se petrec în viaţa plantelor şi animalelor;
• descrieri ale activităţilor oamenilor caracteristice acestui anotimp;
• culorile dominante ale toamnei;
• fenomene ale naturii;
• modalităţile prin care putem ajuta animalele şi plantele în situaţii de vreme
nefavorabilă. Notaţi pe tablă cele mai importante idei.
Solicitaţi elevilor să rezolve cerinţele exerciţiilor şi specificaţi că pot lucra împreună
cu colegul de bancă acolo unde se cere acest lucru.
Discutaţi răspunsurile oferite de elevi şi completaţi tabloul toamnei de pe tablă cu alte
idei importante oferite.
Extindere ____________________________

Harta proiectului - Solicitaţi elevilor să prezinte proiectul pe care l-au realizat cu ajuto­
rul Filelor de proiect despre toamnă şi rugaţi-i să fie atenţi la activităţile colegilor lor pentru
a îmbunătăţi munca lor în proiectele ulterioare. Cereţi elevilor să urmărească deosebirile
dintre proiectele lor şi ale colegilor şi rugaţi-i să pună întrebări acolo unde au nevoie de
explicaţii suplimentare.
34
 U nitatea 3 - IARNA

Lecţia 1: E IARNĂ! (pag. 52)

Obiective^ __________________

La sfârşitul lecţiei, elevul va fi capabil:

01: să identifice caracteristici ale anotimpului iarna;
.02: să explice în cuvinte proprii influenţa fenomenelor naturii asupra plantelor,
animalelor şi a oamenilor;
03: să realizeze experimente simple urmând instrucţiunile date;
04: să înregistreze observaţii pe baza experimentului şi să formuleze concluzii;
05: să comunice cu colegii folosind un limbaj adecvat.
Demers didactic
Evocare
Asaltul de idei - Solicitaţi elevilor să explice de ce este iarna numită anotimpul alb.
Dirijaţi discuţia către caracteristicile anotimpului iarna.
Realizarea sensului
Discuţie dirijată pe baza imaginilor. Cereţi elevilor:
• să explice ce văd în imagini;
• să recunoască anotimpul ilustrat şi să susţină opinia cu argumente;
• să găsească cât mai multe caracteristici ale acestui anotimp.
Lectură explicativă - rubrica Află (identificarea informaţiilor noi).
Reflecţie
Activitate individuală (exerciţiul) - Aplică. La exerciţiul 2 încurajaţi comunicarea între
colegi şi susţinerea opiniilor cu argumente.
Lucru în perechi - Elevii pot lucra cu colegul de bancă sau se pot forma perechi după
anumite criterii. încurajaţi elevii să surprindă în propoziţii aspecte cât mai variate: aspectul
caselor, de ce iese fum pe coşurile caselor, cum sunt îmbrăcaţi copiii etc. Pentru interviu,
încurajaţi formularea unor întrebări cât mai neobişnuite.
Lectură explicativă - Legenda zăpezii; discutaţi despre puritatea zăpezii şi faceţi legătura
către experimente.
Experimentul în grup - Cereţi elevilor să citească cu atenţie instrucţiunile şi să se asi­
gure că au înţeles ce au de făcut. Elevii vor lucra independent, dar trebuie încurajaţi să ceară
ajutorul învăţătorului, dacă este cazul. Insistaţi asupra importanţei observaţiilor. Discutaţi
rezultatele şi formulaţi concluzii.
Extindere
Filă de proiect - Elevii vor realiza o prezentare a unui joc de iarnă, la alegere. De ase­
menea, vor formula mesaje despre importanţa activităţilor în aer liber. încurajaţi elevii să
susţină cu argumente alegerea jocului prezentat şi a mesajului.
35
 Lecţia 2: FENOMENE ALE NATURII (pag. 55)
Obiective
La sfârşitul lecţiei, elevul va fi capabil:
Ol: să recunoască fenomenele naturii specifice anotimpului iarna;
02: să prezinte în cuvinte proprii caracteristicile fiecărui fenomen;
03: să prezinte efectele pozitive şi negative ale fenomenelor naturii;
04: să formuleze judecăţi cu privire la securitatea vieţii.
Demers didactic
Evocare ________ ______________________________________________________________________________________________________

Asaltul de idei - Solicitaţi elevilor să răspundă la întrebarea Ce înseamnă ploaie

îngheţată? Dirijaţi discuţia către fenomenele naturii specifice anotimpului iarna.
Realizarea sensului _______ __________________________________________________________ _ _ _ _ _ _ _

Discuţie dirijată pe baza imaginilor. Cereţi elevilor:

• să privească imaginile şi să numească fenomenele;
• să identifice caracteristici ale acestora.
încurajaţi-i să povestească situaţii din viaţa lor legate de astfel de fenomene.
Introduceţi cuvintele-cheie.
Lectură explicativă - să citească informaţiile de la Află şi să se oprească asupra celor
noi. Discutaţi cu ei lucrurile noi pe care le-au aflat.
Reflecţie ______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Activităţi individuale - Rezolvarea exerciţiilor 1 şi 2, pag 56. Cereţi elevilor să explice

fiecare alegere pe care o fac, susţinând explicaţia cu argumente.
Citiţi sarcina de lucru de la exerciţiul 3 şi asiguraţi-vă că elevii au înţeles ce au de făcut
timp de o săptămână.
Lucru în echipe -jo c de rol - apreciaţi creativitatea elevilor, originalitatea dialogurilor,
dar şi folosirea limbajului specific disciplinei.
Lucru în echipe - modelare, decupare, lipire - Norul cu zăpadă.
Această activitate poate fi păstrată pentru orele aflate la discreţia învăţătorului, în
funcţie de ritmul de lucru al elevilor.
Observaţi relaţiile din cadrul grupurilor, modul în care comunică, colaborează, con­
tribuie la realizarea produsului şi faceţi aprecieri la final.
Lucru în perechi - pe baza informaţiilor de la rubrica Află mai mult, solicitaţi elevilor
să identifice efecte pozitive şi negative. încurajaţi elevii să vină cu exemple din viaţa lor,
trăite sau auzite.
Citirea textului se poate face de către învăţător sau de către elevi.
Extindere _______________________________________________________

Filă de proiect. Realizarea unui poster despre efectele fenomenelor naturii.

Insistaţi pe formularea mesajelor pentru protecţia oamenilor.

36
 Lecţia 5: PLANTE DECORATIVE DE INTERIOR (pag. 64)
Obiective
La sfârşitul lecţiei, elevul va fi capabil:
Ol: să prezinte rolul plantelor decorative de interior în viaţa oamenilor;
02: să enumere activităţi de îngrijire a plantelor de interior;
03: să realizeze un experiment, urmând instrucţiunile date;
04: să înregistreze observaţiile din timpul experimentului şi să formuleze concluzii;
05: să realizeze un plan pentru amenajarea unei grădini a clasei.
Demers didactic
Evoca re _______________________________ _______ _____ ______ ________________ ________________________ _________________

Asaltul de idei - Solicitaţi elevilor să se gândească şi să îşi exprime părerea pornind

de la întrebarea Crezi că plantelor le place muzica ?încurajaţi elevii să susţină cu argumente
părerile personale.
Realizarea sen su lu i ____________ ______________________ _____ _____________________________ ________________________

Discuţie dirijată pe baza imaginilor. Cereţi elevilor să identifice asemănări între plan­
tele din imagini. Solicitaţi informaţii din experienţa personală a elevilor pe tema dată.
Lectură explicativă - Rubrica Află, cuvinte-cheie.
Activităţi individuale - rezolvarea exerciţiului de la rubrica Aplică, identificarea
activităţilor de îngrijire a plantelor.
Reflecţie _____________________________ ______________________ _______________ __________ __________ _____________________________________________

Experimentul - Alegeţi una sau mai multe plante şi discutaţi cu elevii despre ce au de
făcut. Cereţi elevilor să realizeze prima etapă a experimentului, desenarea plantei şi scrierea
datei. Subliniaţi importanţa faptului ca planta să nu fie mutată. Elevii pot face fotografii ale
plantei pentru o observare cât mai riguroasă. Discutaţi despre experiment.
Extindere ____ _______ ______________

Filă de proiect. Solicitaţi elevilor să lucreze împreună şi să facă un plan pentru realiza­
rea unei grădini a clasei ţinând seama de mai multe aspecte: locul potrivit, plante care s-ar
adapta la locul avut la dispoziţie, buget, cine dintre adulţi ar putea ajuta etc.

39
 Lecţia 6: ANIMALE DE COMPANIE (pag. 66)
Obiective
La sfârşitul lecţiei, elevul va fi capabil:
Ol: să recunoască animale de companie;
02: să identifice nevoi ale animalelor de companie;
03: să explice cum influenţează animalele de companie viaţa oamenilor;
04: să formuleze opinii cu privire la responsabilităţi ale copiilor.
Demers didactic
Evocare
Asaltul de idei - Solicitaţi elevilor să se gândească şi să îşi exprime părerea pornind
de la întrebarea Un copil poate fi prieten cu un animal? încurajaţi cât mai mulţi elevi să îşi
spună părerea şi să o argumenteze. Dirijaţi discuţia către ce oferim şi ce primim într-o
relaţie de prietenie.
Realizarea sensului
Discuţie dirijată pe baza imaginilor. Cereţi elevilor să identifice animalele din imagini.
Insistaţi asupra împărtăşirii experienţelor personale legate de animale de companie pe care
copiii le au sau şi le-ar dori.
Lectură explicativă - rubrica Află şi cuvinte-cheie.
R eflecţie ________________

Activităţi individuale - Solicitaţi elevilor să îşi exprime părerea în cuvinte proprii des­
pre ce responsabilităţi ar putea avea copiii faţă de un animal de companie. încurajaţi elevii
să îşi prezinte părerea în faţa colegilor.
Daţi un timp de lucru individual pentru exerciţiul 2, apoi încurajaţi elevii să se deplaseze
prin clasă, să analizeze lucrările altor colegi şi să îşi completeze propria lucrare dacă este cazul.
Lucru în perechi - faceţi legătura cu discuţia de la începutul orei şi solicitaţi elevilor să rezol­
ve sarcina de lucru. Provocaţi o discuţie cu toată clasa despre prietenie şi animalele de companie.
Extindere _________________________ ______________ ________________________ ________ ___________________________________________________________

Filă de proiect. Solicitaţi elevilor să realizeze o prezentare a animalului de companie

pe care îl au sau pe care îl preferă. La ora de Educaţie tehnologică realizaţi un album al
prietenilor necuvântători.

40
 Lecţia 7: AM ÎNVĂŢAT Şl REZOLV (pag. 68)
Obiective
La sfârşitul lecţiei, elevul va fi capabil:
Ol: să enumere caracteristicile anotimpului iarna;
02: să recunoască fenomene ale naturii specifice iernii;
03: să realizeze un plan săptămânal de activităţi;
04: să identifice activităţi de protejare a animalelor pe timp de iarnă;
05: să explice importanţa plantelor de interior pentru oameni;
06: să prezinte cum influenţează animalele de companie viaţa oamenilor.
Demers didactic
Evocare
■Lanţul informaţiilor despre iarnă - activitate frontală - elevii vor scrie pe o foaie de
hârtie o informaţie despre una dintre cele şase teme date, apoi vor prezenta colegilor ce
au scris. La final, elevii vor uni toate informaţiile într-un lanţ pe care îl vor afişa în clasă.
Realizarea sensului
Elevii vor folosi cunoştinţele şi deprinderile dobândite în această unitate în contexte
noi prin intermediul activităţilor propuse. învăţătorul va selecta activităţile în funcţie de
nivelul şi ritmul de lucru al elevilor.
Lucru în echipă - Fulgii de zăpadă, cu aplicarea metodei Ştiu-Vreau să ştiu-Am învăţat.
Asiguraţi-vă că elevii citesc cu atenţie textul. încurajaţi-i să lucreze independent în echipe,
dar sugeraţi-le că pot cere ajutor la nevoie.
Lucru în perechi - mesaje de protejare a animalelor pe timp de iarnă.
Activitate individuală:
• planificarea săptămânală; comparaţie între programul pe două săptămâni; discuţie
despre respectarea programului;
• realizarea de etichete pentru plante cu precizarea instrucţiunilor de îngrijire, legate
de aşezare, udare, tipul pământului etc.
• realizarea unei scheme despre animale de companie (de exemplu: îngrijire,
beneficii pentru oameni).
Reflecţie__________________________________________________________________
Analiza produselor realizate în proiectul unităţii. încurajaţi elevii să aprecieze propria
contribuţie, dacă a fost uşor sau greu să lucreze în grupuri, dacă a fost uşor sau greu să
rezolve sarcinile individuale etc.
Extindere ________

Discuţie despre ce ar trebui făcut diferit la celelalte proiecte şi dacă au fost aplicate cele
identificate la discuţia de la unitatea anterioară.

41
 U nitatea 4 - PRIMĂVARA

Lecţia 1: VINE, VINE PRIMĂVARA! (pag. 74)

Obiective ____________ ____________

La sfârşitul lecţiei, elevul va fi capabil:

01: să descrie schimbările care au loc în natură, în anotimpul primăvara;
02: să descrie ce se întâmplă cu vieţuitoarele primăvara;
03: să exemplifice activităţi pe care le fac oamenii în grădini, pe câmp, în livezi;
04: să propună acţiuni de îngrijire a spaţiilor verzi din zona în care locuieşte.
Demers didactic
Evocare ________ ____ ___ __
Asaltul de idei - Solicitaţi elevilor să se gândească şi să spună de unde cred că vine
numele acestui anotimp. Acceptaţi şi apreciaţi orice răspuns primit.
Realizarea s e n s u l u i _________________________ _____________ _______________

Discuţie dirijată - Cereţi elevilor să observe imaginile de la pag. 74 şi, prin intermediul
metodei R. A.I., să enumere semnele anotimpului primăvara. Se finalizează momentul prin
citirea informaţiilor din manual, de la rubrica Află.
Lucru în echipe: Ce floare înfloreşte primăvara în grădina mea?
Lectură explicativă:
- Legenda mărţişorului. Discutaţi despre specificul local al acestei sărbători.
- Cu ce ne hrăneşte primăvara. Subliniaţi importanţa plantelor pentru o alimentaţie
sănătoasă.
Reflecţie ___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Lucru în perechi:
-jo c de rol - dialog imaginar între un copil şi un ghiocel;
-jo c de descoperire a denumirilor păsărilor călătoare, în careu.
Rezolvarea exerciţiilor, individual, de la rubrica Aplică.
Extindere _________ ______

Filă de proiect: Primăvara prin ochii artiştilor - Realizarea unei cărticele despre primăvară.
Implicare: Acţiuni de îngrijire a spaţiilor verzi din zona unde locuiesc.

Lecţia 2: CE SE ÎNTÂMPLĂ? (pag. 77)

Obiective _________ _____________ _______________

La sfârşitul lecţiei, elevul va fi capabil:

01: să descrie fenomenele naturii specifice primăverii;
02: să descrie o zi cu furtună;
03: să recunoască măsuri de protecţie împotriva fulgerelor.
Demers didactic
Evocare ______________ ______

Discuţie dirijată - Se solicită elevilor să descrie fenomenele pe care le văd în cele

trei imagini.
42
Realizarea sensului
Discuţie dirijată pe baza imaginilor - Se solicită elevilor să descrie fenomenele pe care
le văd în cele trei imagini.
Elevii răspund la ghicitori şi citesc informaţiile din rubricile Află. Pe baza imaginilor
şi a informaţiilor primite se descriu cele două fenomene ale naturii.
Lectură explicativă: Solicitaţi elevilor să povestească din experienţa personală (ce ştiu
de acasă despre tunete, fulgere şi Sfântul Ilie).
Află mai mult.
Reflecţie _______________________

Activitate în perechi: discuţie despre efectele lipsei apei de pe Terra; subliniaţi importanţa
folosirii raţionale a apei.
Rezolvarea exerciţiilor individual de la rubrica Aplică:
- răspuns la o întrebare;
- explicarea unei expresii;
- selectarea unor expresii adecvate fenomenelor naturii şi realizarea unei descrieri.
Extindere _____________ ________

Filă de proiect: Ce se întâmplă?

Solicitaţi elevilor să realizeze în grup un poster cu fotografii/imagini care să surprindă
fenomenele naturii discutate.

Lecţia 3: CICLURILE DE VIAŢĂ ALE PLANTELOR Şl ANIMALELOR (pag. 79)

Obiective
La sfârşitul lecţiei, elevul va fi capabil:
Ol: să identifice etapele ciclului de viaţă al unei plante/unui animal;
02: să ordoneze etapele ciclului de viaţă al unei plante/unui animal;
03: să explice rezultatele unui experiment simplu.
Demers didactic
Evocare ________ ________________

Discuţie dirijată - Se solicită elevilor să-şi adreseze întrebări despre viaţa plantelor şi
a animalelor, prin metoda R.A.I.
Realizarea sensului
Discuţie dirijată pe baza imaginilor - Se intuiesc imaginile şi se solicită elevilor să
găsească asemănări şi deosebiri între ele.
Lectură explicativă - rubrica Află şi cuvintele-cheie: vieţuitoare, ciclu de viaţă, etape,
sămânţă, pui.
Experiment - Ce se ascunde în sămânţa unei plante? Asiguraţi-vă că toţi elevii au
înţeles etapele experimentului. Explicaţi utilizarea lupei dacă este cazul. Elevii înregistrează
observaţiile în Fişa de observaţii. încurajaţi-i să discute rezultatele obţinute cu ceilalţi colegi.
Lucru în perechi - de observare şi numerotare a etapelor unui ciclu de viaţă la plante/
animale.
Experiment - Cum încolţesc seminţele? Cum cresc plantele? Asiguraţi-vă că toţi elevii
au înţeles etapele experimentului. Se pune accent pe observare şi pe notarea observaţiilor.
Se compară observaţiile şi se discută despre deosebiri.
43
 Lectură explicativă: Află mai mult.
Reflecţie _______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Lucru în echipă - ordonarea etapelor unui ciclu de viaţă al plantelor/animalelor.

Modelaj - ciclul de viaţă al unui fluture.
Extindere _________________________________________________ _______ _______________________________

Filă de proiect: Realizarea unui album cu imagini ale plantelor şi animalelor, în diferite
etape ale ciclului de viaţă.
Implică-te - înfiază un copac! Discutaţi despre importanţa implicării adulţilor în aceas­
tă activitate.
Lecţia 4: PLANTE DECORATIVE DE EXTERIOR (pag. 82)
Obiective ______________________________________________

La sfârşitul lecţiei, elevul va fi capabil:

Ol: să recunoască plante decorative de exterior;
02: să distingă părţile componente ale unui arbust decorativ;
03: să precizeze rolul părţilor componente ale plantei.
Demers didactic
Evocare
Reactualizarea cunoştinţelor despre etapele ciclului de viaţă al plantelor şi animalelor.
Se poate utiliza metoda R.A.I.
Realizarea sensului ________ _______________ ___________

Discuţie dirijată - Se intuiesc imaginile şi se solicită elevilor să recunoască ce au în

comun plantele şi să spună dacă recunosc vreuna.
Lectură explicativă: rubrica Află şi cuvintele-cheie: arbust, plante decorative, părţi
componente.
Observarea părţilor componente ale unui arbust într-o imagine şi reamintirea rolului
acestora.
Activităţi individuale:
- desenul unui arbust cu precizarea părţilor componente şi a rolului acestora. Expu­
nerea lucrărilor şi completarea celor incomplete, prin Turul galeriei.
- recunoaşterea părţilor componente din imagini. Precizarea părţilor lipsă.
Reflecţie _______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Lucru în perechi: recunoaşterea uneltelor şi utilizarea lor pentru îngrijirea'plantelor.

Lectură explicativă: Află mai mult.
Lucru în echipă: Realizarea unui poster cu o grădină de vis. Discutaţi cu elevii despre
expresia „de vis” ca să vă asiguraţi că înţeleg la ce se referă. Solicitaţi alte exemple de ce ar
putea fi „de vis”.
Extindere _________________________________________________________________________

Filă de proiect: Realizarea unui album despre un arbust decorativ.

Proiect - Identificarea plantelor decorative din parcul/spaţiul verde cel mai apropiat
şi notarea unor informaţii despre acestea.

44
 Lecţia 5: PĂDUREA Şl VIEŢUITOARELE El (pag. 85)
Obiective
La sfârşitul lecţiei, elevul va fi capabil:
Ol: să recunoască plante şi animale de pădure;
02: să explice rolul benefic al unor fructe de pădure;
03: să propună măsuri/acţiuni de protecţie a plantelor şi a animalelor.
Demers didactic
Evocare ______________________ _____________________ __________________ ___________________________________ ______________________________________________________________________________

Prezentarea listelor cu plante decorative şi completarea lor prin Turul galeriei.

Asaltul de idei - Solicitaţi elevilor să se gândească şi să explice la ce se referă expresia
„pădurea - plămânul verde al planetei”.
Realizarea sensului
Discuţie dirijată pe baza imaginilor - identificarea a cât mai multor elemente ale me­
diului natural din imagini, împărtăşirea unor experienţe personale.
Lectură explicativă: rubrica Află; completarea informaţiilor cu lucruri ştiute de copii;
cuvinte-cheie.
Activităţi individuale:
- identificarea unor caracteristici ale pădurii în texte date; identificarea altor texte
literare în care elevii pot găsi informaţii despre pădure.
- recunoaşterea unor vieţuitoare ale pădurii după descrieri date.
Reflecţie__________________________________________________________________
Lucru în echipă: Recunoaşterea unor animale şi prezentarea unor caracteristici ale
acestora.
Lectură explicativă: Află mai mult. Precizarea rolului pădurii pentru om şi mediul
înconjurător. Noi ce putem face pentru pădure?
Discuţie dirijată pe baza unui text: cunoaşterea unor plante de pădure ale căror fructe
sunt benefice pentru sănătate. Completarea informaţiilor cu altele cunoscute de elevi.
Extindere ________ _________ _____ ___________ _________________ __________

Filă de proiect: Realizarea unui lapbook al clasei, format din mici cărticele despre
vieţuitoare.
Implică-te - Construirea unei căsuţe pentru păsărele.

Lecţia 6: PROTECŢIA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR (pag. 88)

Obiective
La sfârşitul lecţiei, elevul va fi capabil:
01: să numească activităţi umane care dăunează plantelor şi animalelor;
02: să recunoască plante şi animale protejate de lege;
03: să propună măsuri/acţiuni de protecţie a plantelor şi a animalelor.
Demers didactic
Evocare _________

Prezentarea cărticelelor despre vieţuitoare şi relatarea activităţii de construcţie a

unei căsuţe pentru păsărele.
45
 Discuţie dirijată - Se porneşte de la relatările copiilor despre construirea căsuţelor
pentru păsărele şi se desprinde concluzia necesităţii ajutării vieţuitoarelor şi nu distrugerii
lor, aşa cum se întâmplă uneori.
Realizarea sensului _______________________ ________________ _______________________

Discuţie dirijată pornind de la imagini date - identificarea activităţilor oamenilor care

au efecte negative asupra plantelor şi animalelor.
Lectură explicativă: rubrica Află; completarea informaţiilor cu lucruri ştiute de copii;
cuvinte-cheie.
Lucru în echipă: Identificarea asemănărilor şi a deosebirilor dintre pescuit şi vânătoare;
scrierea acestora într-o diagramă Venn.
Activităţi individuale - exerciţiile de la rubrica Aplică.
Reflecţie _______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Exerciţii de prezentare, formulare şi discutare a acţiunilor de protecţie a mediului

înconjurător.
Activitate în echipă: Realizarea unor afişe cu îndemnuri de protecţie a mediului.
Lectură: Află mai mult. Prezentarea unor specii ocrotite de lege. Noi ce facem în acest
sens?
Extindere ______________________________ _______________________ ___________________________ ________________________________________________

Filă de proiect: Realizarea unui poster cu plante şi animale ocrotite de lege.

Implică-te! - Organizarea unei activităţi de protecţie a mediului.

Lecţia 7: AM ÎNVĂŢAT Şl REZOLV (pag. 91)

Obiective ________________________ ___________ __________________________________________ ______________ __________________

La sfârşitul lecţiei, elevul va fi capabil:

Ol: să descrie fenomene ale naturii specifice primăverii;
02; să recunoască plante şi animale;
03: să distingă părţile componente ale unui arbust;
04: să ordoneze etapele ciclului de viaţă al unei plante şi al unui animal;
05; să explice rezultatele unor observaţii/investigaţii simple;
06; să propună acţiuni de protecţie a plantelor şi a animalelor.
Demers didactic
Evocare _______________

Discuţie dirijată despre temele parcurse în această unitate. Ştafeta întrebărilor.

Realizarea sensului
Elevii vor folosi cunoştinţele şi deprinderile dobândite în această unitate în contexte
noi prin intermediul activităţilor propuse. învăţătorul va selecta activităţile în funcţie de
nivelul şi ritmul de lucru al elevilor.
Joc didactic - Ghiceşte la ce m-am gândit?
Cubul - Abordarea celor 6 teme prin intermediul cerinţelor celor 6 feţe ale cubului:
descrie, compară, asociază, analizează, aplică, argumentează.
Lucru în perechi: Realizarea unui cvintet despre primăvară. Asiguraţi-vă că elevii au
înţeles/şi-au amintit structura cvintetului.
46
 Analiza rezultatelor experimentului „Cum cresc plantele?”. Formularea concluziilor.
Exerciţiu de imaginaţie: Ţi-ar plăcea să fie mereu primăvară? De ce?
R e fle c ţie ____________ ___________ ____ ______________ __________ _ _ _ _ _ ____ _____

Analiza produselor realizate în proiectul unităţii de învăţare. încurajaţi elevii să apre­

cieze propria contribuţie, dacă a fost uşor sau greu să lucreze în grupuri, dacă a fost uşor
sau greu să rezolve sarcinile individuale etc.
Extindere
Apreciere globală a procesului de lucru individual/în echipe/frontal şi a produselor
obţinute în cadrul proiectelor derulate de-a lungul anului la orele de Ştiinţe. Discuţie despre
cum ar trebui structurate proiectele în clasa a IlI-a.

47
 BIBLIO GRA FIE SELECTIVĂ

1. Marin Mariana, Gaiciuc Valentina, Ursu Ludmila [et. al.] co­

ord. Pogolşa Lilia [et. al.], Metodologia privind implementarea
evaluării criteriale prin descriptori - clasa a Il-a (ediţia a Il-a,
actualizată şi completată), IŞE, Chişinău, 2017.
2. Oprea Lăcrimioara Crenguţa, Strategii didactice interactive,
Editura Didactică şi Pedagogică, R.A. Bucureşti, 2006.
3. Temple Charles, Steele Jeanine 1., Meredith Kurtis S., Aplicarea
tehnicilor de dezvoltare a gândirii critice, Ghidul IV, Didacti­
ca Pro, Chişinău, 2003 - supliment al revistei Didactica Pro
Nr. 2(8), 2003.
4. MECC - Curriculum Naţional - învăţământul primar, aprobat
de Consiliul Naţional pentru Curriculum (Ordinul MECC
nr. 1124 din 20 iulie 2018).
5. MECC - Ghid de implementare a curriculumului pentru
învăţământ primar, Chişinău, 2018.