Tema 6: Executarea săpăturilor mecanizate.

Săpături în stâncă, executarea săpăturilor în timp de

iarnă. Organizarea transporturilor. Tehnica securităţii la executarea lucrărilor de terasamente.

Executia mecanizată a terasamentelor trebuie să formeze un proces tehnologic unitar, realizat cu o serie
de utilaje dependente între ele, din punctul de vedere al succesiunii operațiilor și al productivității. În cadrul
fiecărui complex de utilaje există un utilaj principal care prin parametrii săi deternină alegerea ca tip şi
număr a celorlalte tipuri de utilaje. Toate utilajele care formează acest complex trebuie să asigure realizarea
productivității maxime a utilajului principal. Alegerea utilajelor de săpat depinde de:
-posibilitățile de lucru ale utilajelor; din acest punct de vedere, utilajele se pot grupa în: utilaje care sapă și
încarcă; utilaje care sapă, transportă și nivelează, utilaje pentru afinarea şi scarificarea pămîntului;
- poziția frontului de lucru față de nivelul terenului natural, astfel utilajele pot lucra: deasupra nivelului
terenului; la nivelul terenului; sub nivelul terenului;
-concentrarea şi caracterul lucrărilor de terasamente, distanțe de transport;
-consistența pămîntului de săpat, respectiv dificultatea la săpare.
In funcție de poziția frontului de lucru față de nivelul terenului de pe care lucrează utilajul de săpat, se
recomandă folosirea următoarelor utilaje:
Pentru frontul de lucru la nivelul terenului:
-buldozere;
- screpere și autoscrepere;
-autogredere; gredere elevatoare.
Pentru frontul de lucru înalt:
-excavatoare cu echipament cu cupă dreaptă;
- excavatoare cu mai multe cupe.
Pentru frontul de lucru în adincime:
-excavator cu echipament cu cupă întoarsă;
-graifăre;
-dragline.
Pentru executarea săpăturilor sub nivelul apei:
- excavatoare cu echipament cu cupă întoarsă;
-excavatoare eu echipament de draglină;
-excavatoare cu echipament de graifăr.

Utilaje care sapă și încarcă pământul în mijloacele de transport

Din această categorie fac parte: excavatoarele, draglina, graifărul şi grederul, elevatorul.

Excavatoare. Excavatoarele sînt cele mai utilizate maşini de săpat, deoarece au o mare capacitate de
producție şi pot fi întrebuințate la majoritatea lucrărilor de săpături, în special la cele de volum mare.
La lucrările de terasamente sînt folosite două tipuri de excavatoare: excavatorul cu lingură dreaptă și
excavatorul cu lingură întoarsă.
Excavatorul cu lingură dreaptă sapă deasupra nivelului de staționare (fig.3. şi execută săpături în orice
categorie de teren, chiar în stîncă derocată în prealabil, cu condiția ca blocurile derocate să aibă volumul mai
mic decît cupa - excavatorului.
 Cupa excavatoarelor curent folosite este de 0,25...2,4 m. La lucrările de săpături cu înălțimi şi volume
mici, răspîndite în lungul drumului se folosesc excavatoare pe pneuri, avînd capacitatea cupei 0,25 m, care se
deplasează cu uşurință. La lucrările concentrate, de volume mari, se folosesc excavatoare cu capacitatea
cupei de 1,00...2,00 m3. În pămînturile consistente, grosimea stratului care se taie este mai mică, deci este
nevoie de un front de lucru mai înalt; în pămînturile slab coezive, stratul tăiat este mai gros, de aceea cupa
se umple mai repede și frontul de lucru poate fi de înălțime mai mică.
In baza acestor considerente, se defineşte drept înălțimea normală de umplere a excavatorului, săpătura se
execută în trepte.
Execuția săpăturilor cu excavatorul poate fi organizată aplicînd unul din următoarele procedee:
-frontal prin săparea directă pe întreaga secțiune a profilului transversal, pămîntul săpat fiind încărcat în
mijloace de transport care circulă la nivelul platformei de lucru a excavatorului. Pentru adîncimi mari,
metoda frontală se aplică în trepte (fig.3.10). După executarea unei curse, excavatorul se întoarce începînd o
nouă cursă, la alt nivel, pînă se realizează săpătura pe întregul profil transversal;
-longitudinal prin curse consecutive executate în lungul debleului, pe trepte corespunzătoare înălțimii de
umplere a cupei. Pămîntul săpat este încărcat în mijloace de transport care se deplasează pe un drum paralel
cu cel al excavatorului.
 -Excavatorul cu lingură întoarsă (inversă) sapă sub nivelul platformei de staționare a maşinii. Se foloseşte
pentru executarea de tranşee, gropi lungi de fundație, şanțuri pentru conducte, drenuri, canale etc.
Excavatorul cu lingură inversă poate săpa pînă la o adîncime de 3..5 m sub nivelul de staționare, după
aceleași scheme ca și ale excavatorului cu lingură dreaptă.
Maşina lucrează foarte bine atît în terenuri nisipoase, cît și în terenuri argiloase neînghețate.
Schemele de lucru pentru acest tip de excavator sînt analoage cu cele pentru excavatorul cu lingură dreaptă,
respectiv se poate folosi un abataj cu înaintarea laterală sau frontală după modul în care este dispusă calea de
acces pe care cir- culă mijloacele de transport.

Excavatorul cu mai multe cupe (cu elindă) este o mașină cu producție continuă, care sapă și încarcă
pămîntul în mijloace de transport (fig.3.13).
Excavatorul cu elindă se întrebuințează la lucrări de volum mare avînd o productivitate de 50...150 m3/h la
tipurile uşoare și de 200...500 m3/h la cele grele. Capacitatea unei cupe este de 0,200..0,500 m3, iar
adîncimea maximă a săpăturilor poate fi de 12 m, pentru o înclinare a taluzurilor de 45°. Maşina se
deplasează paralel cu frontul de lucru, la fiecare trecere săpînd un strat cu grosimea de 15..25 cm. Pămîntul
este ridicat într-un buncăr, de unde se descarcă în mijloace de transport sau benzi transportatoare.

Draglina. Draglina are o cupă de formă specială, suspendată prin cabluri de un braț mai lung decît al
unui excavator. Draglina sapă sub nivelul platformei de staționare și descarcă pămîntul în ramblee, depozite
sau mijloace de transport, avind o largă utilizare la extragerea produselor de balastieră de sub nivelul apelor
(fig.3.14).
Pătrunderea cupei în pămînt se face numai sub acțiunea greutății sale proprii, din care cauză draglina nu
poate fi folosită cu rezultate bune, decît în pămînturi uşoare şi mijlocii. În cazul păminturilor tari este
necesară o prealabilă scarificare. La excavatoarele universale, care lucreză în mod curent cu lingură dreaptă,
se poate lungi brațul cu un tronson suplimentar și apoi înlocui echipamentul de excavator cu cel de draglină.
Datorită lungimii mari a brațului, draglina poate executa ramblee direct cu pămînt săpat din camerele
laterale. Cupa are o capacitate de 0,25...1,50 m3.

Cu draglina se pot executa ramblee pînă la înălțimea de 5 m, însă din camere de împrumut situate pe
ambele părți ale drumului (fig.3.15).
Săpăturile se pot executa cu draglina în două feluri:
-lateral , în care caz draglina se deplasează paralel cu axa săpăturii, la marginea laterală a excavației;
-frontal , în care caz draglina se deplasează în prelungirea axei tranşeului.
Graifărul. Acesta este un tip de excavator dotat cu o cupă specială (graifăr) suspendată prin cabluri de brațul
excavatorului. Cupa are două sau patru fălci mobile, care se pot închide şi deschide, apucînd pămîntul ce
trebuie săpat. Este folosit pentru săparea pămînturilor necoezive sau afinate în prealabil. Cu ajutorul
graifărului sîn: scoase materialele săpate din gropile de fundații, puțuri etc., care se depozitează sau se
încarcă în vehicule.

Greiderul elevator. Este o maşină rutieră de săpat, la care echipamentul caracteristic este constituit dintr-
un plug in formă de disc montat la capătul de jos al unei benzi transportatoare. Tipurile obişnuite pot săpa
300...400 m2/h, astfel că se recomandă numai in cazul lucrărilor de volum mare. Adincimea de tăiere a
plugului variază între 15 şi 30 cm, iar lățimea fişiei săpate la o trecere a mașinii între 20 și 25 cm. Pāmintul
se încarcă cu ajutorul benzii transportoare în mijloacele de transport sau în rambleu la distanță de maximum
9 m şi înălțime de 3 m de la nivelul sāpăturii.
Pentru înclinarea maximă de 27° a benzii transportoare, grederul elevator poate executa direct rambleuri
mici, sub înălțimea de 1,50 m în acest caz, maşina trebuie să sape din camere situate pe ambele pārți ale
drumului, pentru a lucra productiv și economic.

Utilaje care sapă, transportă și nivelează

Utilajele din această categorie folosite la lucrările de drumuri sunt: buldozerul, screperul tractat și
autogrederul.
Buldozerul.
Buldozerul este un tractor putemic, pe şenile sau pe pneuri, prevăzut cu echipament de lucru cu o lamă
orientabilă care poate lua diferite poziți. Acest utilaj poate săpa pe o adîncime de 10...20 cm în funcție de
natura pămîntului. Buldozerele pot fi folosite la executarea următoarelor lucrări:
-deschiderea traseelor noi de drumuri;
-deplasarea pămiîntului săpat pe distanțe relativ mici (cu eficiență pînă la circa 30 m);
- nivelarea pămintului rezultat din săpătură, în straturi uniforme;
- nivelarea terenurilor accidentate, ondulate, cu gropi etc.
-curățirea terenului de tufişuri şi cioburi și decaparea stratului vegetal;
-pregătirea și executarea drumurilor de acces pentru celelalte utilaje rutiere.
Debleele de adîncime mai redusă situate în apropierea unor ramblee, la o distanță de pînă la 40...50 m, pot fi
fi executate în întregi- me cu buldozerul, prin săparea pămîntului în straturi succesive, orientate de sus în jos
și deplasarea lui, pînă la rambleu (fig.3.19).

Buldozerul dă rezultate foarte bune mai ales la executarea terasamentelor în profil mixt, cind deplasarea
transversală a pămîntului din debleu în rambleu se face pe distanțe scurte. Profilul mixt se realizează prin
treceri succesive perpendiculare sau oblice pe axa drumului.
Pentru a spori productivitatea, este indicat ca tăierea straturilor de pămînt să se facă sub forma dinților de
ferestrău, care contribuie la diminuarea frecării dintre lamă și pământ, asigurînd astfel o deplasare mai
ușoară a buldozerului.
Tot pentru sporirea productivității, este indicat ca buldozerul să sape prin mai multe treceri succesive pe
acelaşi loc, deoarece valurile de pămînt formate lateral, împiedică pierderea pămîntului din părțile laterale
ale lamei.
Acest utilaj este foarte productiv pe distanțe mici de transport (de exemplu, la distanța de 10 m
productivitatea este de 43 m3/h, pe cînd la distanțe de 100 m, productivitatea scade la 4 m3/h). Buldozerul
poate fi folosit şi la finisări sau lucrări locale, ca: împrăştierea straturi subțiri și nivelarea pămîntului în
împliniri sau depozite, precum și ramblee mici, executate din camere laterale de împrumut sau profiluri
mixte adîncime mică.
 Executarea rambleelor mici (sub 1m înălțime) cu pămîntul din camere de imprumut presupune săparea și
transportul pămîntului pe fișii perpendiculare pe axa drumului, depozitarea pe ampriza viitorului rambleu și
nivelarea apoi prin mişcări paralele cu axa drumului (fig.3.22).
Screperul tractat
Este alcătuit dintr-un şasiu metalic care susține o cupă deschisă la partea superioară, prevăzută cu un cuțit în
partea din față și cu un perete mobil în partea din spate. Este mult întrebuințat la lucrările de terasamente,
deoarece execută întregul complex de opereții:
sapă, transportă, așterne pămîntul săpat în straturi subțiri și uniforme pe care le și compactează într-o
oarecare măsură prin treceri repetate. Grosimea stratului depus poate varia în funcție de utilajul folosit la
compactare. Se poate deplasa cu uşurință de la un punct la altul de lucru, fără a necesita amenajarea unor
drumuri speciale. Screperul poate urca rampe pînă la 15..20 %. Lucrează foarte bine pămînturi uşoare, cu
consistență mijlocie, săpînd pe o adîncime de 15...30 cm, în funcție de tipul screperului. Pămînturile tari și
foarte tari trebuie afinate în prealabil prin scarificare. Screperul nu lucrează bine în pămînturile fără coeziune
(nisipuri) şi în pămînturi umede.
Screperul este productiv pe distanțe de transport mici (de exemplu, în pāmînturi ușoare un screper cu o cupă
de 6 m3 are o productivitate de 42 m3/h la distanța de 100 m și de 7 m3/h la distanța de 1000 m).

La lucrările de terasamente se folosesc următoarele tipuri de screpere:

- screpere mari, avînd cupa de 1,5...2,5 m3, productive pentru transportul pămintului săpat pînă la 200 m;
-screpere mijlocii, avînd cupa de 6...8 m3, productive pentru transportul pămîntului pînă la 400...500 m;
- screpere mari, avînd cupa de 10...15 m3, productive pentru transportul pămîntului pînă la 700...800 m.
Screperul se folosește la următoarele lucrări de terasamente: deblee, cu depunerea pămintului în depozite
laterale sau ramble cu înălțimi pînă la 1,0...1,5 m, cu pămintul săpat din camera de împrumut. Pentru
executarea de ramblee mai înalte decît 1,50 m cu pămînt din camere laterale de împrumut se recomandă o
schemā de mişcare în formă de opt;
-săpături și umpluturi succesive longitudinale în teren accidentat.
 Grederul.

Grederul este alcătuit dintr-un şasiu metalic dispus pe patru roți și o lamă metalică cu lungimea de 3,60 m
şi lățimea de 0,50 m care poate ocupa diferite poziții in spațiu. Poate fi tractat sau auto propulsat
(autogreder). Pe şantierele de drumuri este utilizat la lucrările de finisări, săparea pāmintului, realizîndu-se
prin treceri succesive pentru ca, la deplasarea pămîntului lama să se poată încărca mai bine (fig.3.27). Cu
ajutorul grederului se execută ramblee din camere laterale de împrumut prin tăierea pămîntului în straturi, de
la marginea interioară spre cea exterioară.
Grederul este folosit și la executarea profilurilor mixte, prin două procedee:
-decaparea stratului superficial al debleului prin câteva treceri şi deplasarea pāmintului tăiat în partea de
umplutură a profilului;

- decaparea pămintului de la început pe toată adâncimea, pentru a realiza în același timp și o platformă pe
care să se poată deplasa.
Cu autogrederele se mai pot realiza următoarele lucrări:
-deblee pină la 0,7 m adincime;
- ramblee pină la 1,0 m inälțime;
împrăștierea și aşternerea pămintului in straturi subțiri, precum și a altor materiale (balast, nisip etc.);
-profilarea patului drumului și a platformelor;
-şanțuri, rigole și alte dispozitive de scurgere a apelor;

-nivelarea taluzurilor și finisări de terasamente, tăierea acostamentelor înalte şi a denivelărilor;

- scarificarea și afinarea terenurilor tari şi foarte tari;
-aşterneri de materiale pietroase pentru consolidarea căii etc.
În funcție de operația pe care o execută, de forma reliefului şi de natura pămîntului, lama grederului se
folosește în diferite poziții. Pentru săpare, lama se înclină în plan orizontal cu un unghi de pină la 70° în
funcție de natura pămîntului; astfel, pentru săparea pămînturilor tari şi a celor umede care se lipesc de lamă,
lama trebuie să aibă o înclinare mai pronunțată (60...70°), iar pentru săparea pămînturilor ușoare și a celor
nisipoase uscate, lama trebuie să aibă o înclinare mai puțin accentuată (45...60°).
Lucrările executate cu grederul sau autogrederul nu mai necesită operații de finisare.

Utilaje pentru afinarea sau scarificarea pămîntului

Pentru afinarea sau scarificarea pămînturilor foarte tari ce nu pot fi săpate direct de lama unui greider sau
screiper, se folosesc utilaje auxiliare, cum sînt scarificatoarele și plugurile. Scarificatoarele sînt utilaje
speciale sau obişnuite (gredere, buldozere ), prevăzute cu o serie de dinți fixați pe o ramă și care, în timpul
lucrului pătrund în pămînt, iar prin deplasare produc afinarea stratului superficial pe o adîncime de 5.50 cm.
Pentru a asigura adincimea dinților în pămînt, se montează la spatele cadrului de tracțiune pe care sint fixați
dinții, o ladă de lestare. Plugurile se folosese în special pentru afinarea pămînturilor proaspăt defrişate, în
scopul de a elimina cu mai multă uşurință resturile vegetale provenite în urma doboririi arborilor.